Page 60 - 1965-02

C A ■NET ELECTORAL
PROLETARI t)IN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VAI

sfnaiiii De mai multe zile tovarăşul AN- mai încăpător. Pentru grăbirea lu ­ M.A.N. au propus ca la blocul de
A

Largi discuţii gospodăreşti

DKEI CERVENCOViCJ, secretar al
locuinţe de lingă fabrică, o dată cu
n iţi in procurarea unor materiale.
Com itetului regional Hunedoara al
lucrările de reparaţii din acest an,
P.M.R., candidat al F.D.P. pentru a-
La Daia ca şi la Şugag, Cîlnie şi
leget'ile de deputaţi în Marea A du­ crărilor. este necesar să fim s p riji­ să se introducă şi apă potabilă De
asemenea s-au făcut propuneri pen­
in celelalte comune
din raionul
nare Naţională, in circum scripţia Sebeş, «’elăţenii care au participai tru introducerea ilum inatului public
electorală nr 12 Sebeş, împreună la în liln k ile cu tov. Andrei Ccr- spic punctul num it Kahoveanu,
eu a lţi candidaţi pentru alegeriJe in
U l i i i veneoviei au analizat m ultiple pro­ construirea unui zid de pro letţie la
sfaturile populare au fost în m ij­ bleme, făcînd totodată propuneri «analul din faţa fa b ricii, amenaja­
locul alegătorilor. Cu acest p rile j preţioase pentru rezolvarea lor. In rea unei pieţe de desfacere a pro­
au avut loc convorbiri rodnice în cuvintul său tov. G ligorc M arian a duselor agioalim cntare şi altele.
ANUL XVII. NR. 3154 VINERI 19 FEBRUARIE 1965 4 pagini, 25 bani care alegătorii au scos in evidenţa vorbit despic dezvoltarea «oopera- In discuţiile cu alegătorii tovară­
marirle realizări înfăptuite în anii livei agricole de producţie din Daia. şul Andrei Cerveneovici a arătat că
puterii populare. IntîlniriJe s-au JOI a propus însă ca îneepînd din propunerile făcute vor fi analizate
transform at în adevărate şedinţe acest an să se acorde mai multă minuţios şi că pe măsura posibilită­
CUM FOLOSIM lizat pe tărim gospodăresc, despre să fie construită si o seră. La in Ul­ ţilo r vor li traduse in viaţă. Este
de lucru.
atenţie dezvoltării sectorului legu­
V orbind despre ceea re s-a rea­
micol. Tot în acest scop a propus
necesar insă ca la înfăptuirea lor
să se mobilizeze mase c it mai largi
dezvoltarea cooperativelor agricole
de producţie din comunele respec­ uirea de la Şugag, alegătorul Nico- dc oameni ai muncii.
lae Aloman a propus să se studieze
A tive, m ulţi participanţi la întâlni­ posibilitatea electrificării c omunei. Pretutindeni, la in tiln irilc avute,
numeroşi cetăţeni au vorbit cu m in­
După cum se vede, clin studiile fă­ rile eu candidaţii F.D.P., preocupaţi De asemenea, la in ti’ nirea de la drie despre schim bările profunde
cute pină acum, numai prin tera­
PMINTUL? sa re se pot valorifica peste 3.800 ha. de perspectivele ce le stau in faţă C iln ir. tov. Vasile Ghişoîu a făcut petrecute în viaţa satelor. Ei şi-au
au fă«Mit propuneri valoroase p ri­
propunerea ca prin folosirea resur­
exprim at încă o dală adeziunea faţă
Calculele orală că după plantarea a-
vind diferite acţiuni de interes ob­
cestei suprafeţe cu v ie sau cu pomi ştesc. care prin contribuţia largă a selor locale şi antrenarea cetăţeni­ de politica justă a partidului, de­
lor In acţiuni dc muncă patriotică,
lu m i­
plina încredere in viito ru l
Acţiunea de folosire gospodăreas­ in sistemul agropomicol, ş: după in ­ cetăţenilor, pot fi înfăptuite. să se canalizeze apa p in u lu i care nos. Propunerile chibzuite făcute
că a păm intnlui, dc recuperare a te- trarea acestora pe rod, toate chel­ — La noi, in comuna Cut. spu­ trece prin centrul comunei. cu p rile ju l întM nirilor au fost înso­
re n u n lo r neproductive şi dc comba­ tuielile pot fi recuperate în tim p de nea tov. Petru Bcn?a s-au realizat Discuţii fructuoase privind organi­ ţite de soluţii practice pentru în­
tere a eroziunii solului face parte numai trei ani. Se constat,i însă. că nmlte lu cră ii dc interes obştesc. zarea unor acţiuni gospodăreşti s-au făptuirea lor. Aceasta dovedeşte o
Cooperativa agricolă de producţie
din ansamblul m ăsurilor luate de pină in prezent prea puţin s-a făcut se dezvoltă continuu. Se simte însă purtat şi la im iln irea care a avut loc dată mai m ult dorinţa maselor de
partid care au drept scop creşterea in această direcţie deşi conducerile nevoia ca în comuna noastră sa ia in comuna Peircşti. Aici, cetăţeni ea alegători de a fi in prim ele rîn d u ri
continuă a producţiei agricole. Pen­ unităţilor agricole socialiste sint con­ fiin ţă un dispensar medical. Vaier Că lână, Ion Bî.seă, D um itru la ncţiuniile dc bună gospodărire şi
tru a cunoaşte situaţia concretă a vinse de avaniajeic pe caic le aduce In M ivîntii) său tovarăşul loan M u n tiii şi a lţii luîncl cuvintul in ca­ înfrumuseţare a oraşelor şi satelor.
a g ricu ltu rii legiunii şi a stabili peis- punerea în valoare a terenurilor de­ Popa a arătat că datorită creşterii drul în lîln ii'ii eu candidatul F.D.P.
pcctivclc ei dc dezvoltare, biroul luroase prin terasare. nivelului de trai al ţăranilor coope­ pentru alegerile ele deputaţi în N. G IU R G IU
C om itetului regional de partid a a- Trebuie spus că, în unele unităţi ratori. actualele unităţi ale coope­
nalr/at care sini mijloacele prin care s-n manifestat şi o oarecare tendin­ raţiei de consum nu mai corespund
păm inlul poale li folosit cu m axi­ ţă dc reducere a suprafeţei ai abile. cerinţelor. In ajutorul muncii
mum de eficienţă, l ’c aceasta baza In u ltim ii patru ani de pildă, in uni­ De aceea, a spus vorbitorul, pro­
tăţile agricole din raionul Jlia, su­
s a întocm ii un plan dc măsuri prafaţa arabilă a fost dim inuată in pun ca pentru .satisfacerea cerinţe­
u~ c, printre altele, prevedea <>rgu- marc parte datorita lipsei de lor mereu orescinde să se amena­
m/.urca in tei gospodărească n tei c- jeze un magazin universal cores­
nului fiecărei unităţi agricole socia­ orientare in amplasarea sediilor punzător. Noi nc angajăm să spri­ politice de masă
si a construcţiilor zootehnice. l)e a-
liste din raioanele Alba. Sebeş. O- jin im această acţiune.
râştic, li ia şi masele regtoiv.de Deva semonea, in raionul Haţeg sînt uni­ .lina este una din comunele ra­
si Hunedoara. Scopul principal al tăţi ca «ele clin Rin Bărbat, IRu de ionului Sebeş în care puterea popu­
M ori ele., unde există pica multe fi­ Zilele acestea au
organizai ii te rito riului a fost gru­ lară şi-a consemnat din pUn pre­
parea suprafeţelor dc teren agricol neţe, slab productive, intercalate in zenţa. De altfel, participanţii la in- fast difuzate u l­
in ju ru l centrelor dc* producţie pen­ arabil «are, pe lingă faptul că nu lîln ircn eu candidatul F.D.P. au vor­ timele exempla­
tru a putea creste gradul de meca­ aduc nici un folos. împiedică meca­ bit «ti m indrie despre tot ceea ce re din broşurile
nizare a lu cră rilo r si a reduce chel­ nizarea lucrărilor si organizarea So­ s-a înfăptuit aici in anii regim ului pe raioane şi ora
lelor. De altfel, o asemenea situa­ de democraţie populară. şe regionale, con­
tuielile in utile care se făceau cu
transportul dc la o tarla In alta. E fi­ ţie poale fi în tiln ită in majoritatea — Azi. spunea tov. Constantin sacrate realizărilor
cienţa economică a acestei acţiuni raioanelor. l'urdui. cetăţenii din .Dna participă oblim itc de oame
constă, in prim ul rind, în folosirea Tot pe linia bunei gospodăriri a in mare număr la activităţile cul- nii m uncii, con­
mai gospodărească a suprafeţelor a- păm intnlui trebuie sa se însene şi tural-edueati ve. Căminul cultural duşi de organiza­
rabile existente dar şi in creşterea combaterea eroziunii pe păşuni prin La Hunedoara, harnicii constructori «nalţă an de an noi obiec- nu mai corespundea însă cerinţe­ ţiile do |>arijd, jn
acestor suprafeţe prin punerea in amenajarea de plantaţii poronenc, tive industriale. lo r De aceea, am holărît să înce­ anii puterii popu­
nou,
pem construcţia unui local
valoare a noi terenuri. In această gărduleţe de coastă, cleionaje, supra- lare. Concepute
direcţie merită evidenţiată activita­ insăm inţâri pentru refacerea covo­ sub formă de ci
tea cooperativelor agricole din Bu- rului vegetal ctc. Cu bune rezultate fie şi fapte, bro
cerdea, Da ia, M ihalţ, Cislei ctc. care au muncit in această direcţie coo­ şurile sintetizează
in urma studiului făcut au plantat perativele agricole din Oraştionra de Realizarea OEZtfOLTINO EXPERIENŢA in citeva pagini
in masiv, pe terenuri im proprii cul­ Sus, Ctmţa, Hăpria, Totoj şi altele. cele mai sem nifi­
tu rii cerealelor, rîic 30-ini) hectare Cu ocazia unui studiu făcut recent şi depăşirea cative înfăptuiri
cu pomi şi vi(â de vie. De aseme­ asupra modului de folosire a pămin- pe plan local.
nea, la Ciugud. M ihalţ, Cui si in tului au fast indicate şi alte surse angajamentului In broşura ora­
alte unităţi, in anul trecut, s-au exe­ si metode de lucru pentru recupe­ şului regional Pe­
cutat lucrări de combatere şi preve­ rarea de noi terenuri. P rintre altele, la fontă, cu cocs ANULUI TRECUT troşani este evi
nire a eroziunii solului pe 2.18n hec­ s-a pus problema desecărilor simple denţiată în mod
tare. îndeosebi prin executarea ară­ îndeosebi pe terenurile situate pe economisit deosebit dezvolta
tu rilo r pe curbele de nivel, instala­ terasa I a M ureşului, prin executa­ rea industriei car­
rea de benzi inierbalc Şi practicarea rea ară tu rilo r în biloane. Suprnfelo Anul trecut a fost rodnic pentru tn anul trecut. Spre exemplu, este reastă direcţie este aportul lăcătu­ bonifere. In anii
c u ltu rilo r în fişii. insomnii te de pămint arabil pot fi colectivele brigăzii a doua (schim­ re rt că pentru realizarea şi depăşi­ şului Victor Dop. maşinistului Va­ puterii populare
Cu numai ciţiva ani in urmă, la recuperate si prin amplasarea ju d i- bul II) de la secţia a treia lurnale rea angajam entului la fantă cu sile Sălăjean şi electricianului loan in oraşul regional
indicaţia C om itetului regional rlc . uioa/»ă a. .construcţiilor, redut ei ea: a C S. Hunedoara. Planul de pro­ cocs economisit, se cere in prim ul Dăinuia. Petroşani au fost
jW lid j ă fost pornită o valoroasă puzderiilor de cărăm idarii din vatra ducţie a fost depăşit cu 4.32 la su­ rind asigurarea unui mers uniform Un rol de seamă în asigurarea redeschise minele
ac|itine de desecări, de combatere a satelor şi situarea lor in locuri mai, tă întreaga depăşire la fontă a fost al furnalului şi o temperatură cnn- respectării întocmai a instrucţiuni­
Lonea I şi II, V u l­
eroziunii pc păşuni si de v a lo rifi­ adecvate, defrişarea p ilcu rilo r de realizată — aşa cUjpa.. c u m . nc-am slanlă. cit mai ridicată, a aerului lor tehnologice şi a disciplinei mun- can, D jjja, a. lost
care a terenurilor„Lu pantă, prin -kv mârăcînîşuri şi a pom ilor răzleţi ctc. angajat — pe seama - cocsului eco­ insuflat in el. Ue> -aceee^ s-u pus «cii l-au, avut însă şedinţele de pro­ deschisă o mi- '
rasare sau în sistemul agropomicol. O mare atenţie trebuie arordalâ şi nomisit (consumul specific de cocs un accent deosebii pc urm ărirea a- ducţie lunare. Cu ocazia lor. de fie­
S-au făcut studii şi proiecte pentru amplasării unor obiective industria­ a fost redus cu peste 100 Kg pe lenlâ a regim ului tehnologie. M ai­ care dată, s-au analizat pe larg de­ nă nouă la l'rica m şi se lucrează lurgiştîlor de la Zlalna. ale ceferiş­
punerea in valoare a 1160 ha. pe ver­ le dc interes loral care pină a< um. tona de fontă faţă dc planificat). ş trilo r şi şefilor dc echipe li s-a ficienţele ce s-au manifestat in luna la deschiderea unei mine la Paro- tilo r din complexul Teiuş-Coşlariu,
santul M ihalţ-C islci şi a 800 ha, pe in mod nejustilicat, au ocupai tere­ Cit pliveşte calitatea producţiei, a- re n it să vegheze la respectarea în­ «are a trecut si s-au stabilit măsuri seni. Toate exploatările au fost do­ construcţia fa b ricii de produ­
tate «mi maşini şi utilaje de mare
versantul Geoagiu-Hlandiana. In li­ nuri propice practicării ugric uliu iT . in in lim că procentul d? declasate tocmai. a graficelor de încărcare şi concrete pentru a nu se mai repeta. randament, transportul în subte­ se refractare dc la Alba lu lia pre­
cum şi realizările obţinute de ţăra­
nele unităţi au fost intrcprin.se şi Practica a dovedit ca din lipsă dc înregistrat a fost cu 34 la sută mai descărcare, la urm ărirea nivelului Cu sp rijin u l organizaţiei de partid ran a fost mecanizat. Munca m ine­ nii cooperatori in sporirea produc-
măsuri practice cediiulu-sc « u m i­ îndrumare a muncii mecanizatori­ mic d edt cel admis. optim de incănare a furnalului. O si nl grupei sindicale s a ajuns să rilo r a devenit mai spornică, mai (iei agricole vegetale şi animale.
lu lu i agricol, prin terasa re, o su­ lor. a«estia nu trag capetele larla- Pentru toate aceste realizări atenţie sporită s-a acordat introdu se creeze o opinie sănătoasă Împo­ uşoară. Numai in anii şescnalului Dîn raionul Orăştie este redată p?
prafaţa de peste 200 hectare. In pre­ leita, răni în inel astfel şj pe această schimbul nostru a lost «listins cu cerii in furnale a unui material cil. triva acelora « arc se abat de la dis­ m inerii au dat patriei peste plan larg dezvoltarea uzinelor mecanic?
mai omogen. Mă refer îndeosebi
zent se află in studiu întocmirea ţi­ «ale, suprafeţe însemnate de teren titlu l de ..Fruntaş in întrecerea so­ la aglomerai, a cărui granulaţie va­ ciplina de producţie şi absentează 608.000 tone de cărbune cocsificabil «lin Cugir care produc m aşini-unel-
ncmoli vat.
nui proiect pentru punerea în va­ nelolosît. De asemenea, in raioanele cialista pe anul 1901“ . La baza suc- şi energetic. te fa un înalt nivel de tehnicitate,
loare a 500 de hectare situate pe Haţeg, Brad si Orăslîe. exista nu­ i oscior obţinute a stal in prim ul riază adesea în lim ite «leslul «Ir La Paroşeni a lost construita o dezvoltarea industriei chimice şi u-
multă răspundere s-an
largi. Cu
versantul dcluros dintre Miercurea meroase drum uri dc holar care pot lin d preocuparea susţinută pentru preocupat de respectarea acestor Şirul succeselor mare termocentrală e)?«tncă. eu o şoarc. Un capitol aparte este rezer­
organizarea cit mai buna a locuri­
Băi si Sebeş. Trebuie spus <ă pe li desfiinţate si redate circuitului a- lor «Ic muncă si a luciului, respec­ cerinţe încărcătorul şei Aurel Va- capacitate de 300 MW. u lii mul grup vat în fă p tu in lo r din agricultura
seama recuperării unor terenuri prin rabil. ţ'n calcul sumai arată că prin tare;» întocmai a instrucţiunilor teh­ silcseu. prim -lu rn n lislu l Alexandru continuă lurbogeneralor de 130 MW fiind raionului, îndeosebi în ce priveşte
reducerea d ru m u rilo r inutile de ho aceasta Intrare, numai în «ele trei nologice. Cu sprijinu l organizaţiei Comşa şi loan .lu rji. lurna liştii Si- dat in exploatare anul trecut. creşterea producţie; de cereale in
tar. numai iuti* un singur an. in ra­ raioane se poate recupera o supra­ de partid am reuşit ca o dată cu mion .Iurta, Grigore Coreei uru si Folosirea deplină a tim pului «le Oraşul regional Hunedoara este cooperativele agricole de producţie.
ionul llia s-a obţinut o producţie faţă dc peste 100 hectare. punerea in funcţiune a furnalului m ulţi alţii. lucru, respct’la rea inslnu lu m ilo r surprins in filele broşurii prin dez­ dczvoUnira creşterii anim alelor si
suplim entara dc cereale în valoare Tonte aceste lucrări pol fi in făp­ după reparaţia capitală posturile tehnologă’;; şi munca entuziastă a voltarea impetuoasă a industriei si­ a pomicu.llurii. Broşura oraşului re­
de peste 76.0U0 lei. Rezultatele ob­ tuite Iară pica mari eforturi. Ha­ cheie să fie întărite cu cadre bine oamenilor antrenaţi înt-r-o întrecere derurgice si extracţiei de minere­ gional Deva subliniază redeschide­
ţinute pină în prezent, sini urmare in îi ie numai «a organizaţiile dc pregătit? profesional şi cu multă In atenţia însufleţită au făcut «a şi in acest uri. Sînt redate masivele construc­ rea minei de cupru şi construcţia
a a ctiv ită ţii organizaţiilor de partid |)ai lîd să îndrume şi sa ajute condu- răspundere faţă de soarta produc­ an să putem înscrie pe grafi< c ţii dc la Hunedoara şi Călan. cons­ noii flo taţit clin Deva. dezvoltarea
caic au antrenat organizaţiile «le «erile u nităţilor agricole pentru a ţiei. Alexandru Comsa de pi-idă. colectivului realizări din cele mai frumoase. In trucţii moderne, in care procesele extracţiei de m arm ură la Siineria,
masă şi pe ţăranii cooperatori la gospodări cu grija I iei arc petec de a fost num it prim -topitor. şef dc luna ianuarie schimbul nostru a dat de producţie sint mecanizate şi au­ succesele obţinute de feroviarii
numea patriotică in vederea comba­ pămint. M ulte lucrări si îndeosebi echipă, loan Dălîndă. electrician Cauperistii, printre care s-a evi­ peste plan aproape 2.000 tune fontă, tomatizate; furnalele nr. 5, 6 şi 7, com plexului C.F.R. Simeria, precum
teri: eroziunilor, la lucrări de dese­ set. Vasile Selcjan, maşinist p rin ­ denţiat Florian Pirvu, au «Icpus e- î n-regi.st rind la consumul spccilic u ltim ul de 1 000 m.c., cel mai mare si realizările însemnate in construc­
care şi defrişări ele. (Continuate in purj. 3-aJ cipal ş.a.m.d. lo rt pentru a întreţine eanpercîe de cocs o economie de 63 kg pe din ţară. uzina «ocsoohi mică. cele ţia de locuinţe care au schimbat
Fireşte, despre măsurile aplicate în permanentă stare d? funcţionare. tona de fontă Procentul dc decla­ doua t«ibric» de aglomerare a m i­ faţa oraşului Deva. A ici au fost
anul trecut ar mai li multe de spus. Ei s-au străduit de asemenea, să ad­ sate a fost redus cu m ult sub cifra nereul: lor. oţelăria electrică. oţe- dale în folosinţă in u ltim ii ani c ir­
Cu utilajul agricol reparai colectivului secţiei noastre s-au r i­ ministreze circa 4-T> la sulă gaz. me­ admisă. S-a depăşit cu m ult şi pro­ tone pe ş.arjă, blum ingul si < elclal- ca 1.770 apartamente in blocuri cu
lâria M artin nr. 2 cu cuptoare de 400
Pentru anul in curs insa. in faţa
planificată.
muncii
ductivitatea
3. 4 şi 9 nivele.
tan în aerul insuflat, ceea ce a con­
dicat sarcini m ult mai m obiliza­ trib u it foarte m ult la menţinerea Toate acestea, au făcut să fim dis­ L» laminoare din gm pul de 1a Pcs-
Mecanizatorii dc la SM .T. din O- expedierea in teren a tractoarelor toare Cu ocazia dezbaterii cifrelor tem peraturii lui între 950-1000 gra­ tinşi «u drapelul de schimb eviden­ tiş, furnalul nr. 2 de la Călan. uzi­ Broşurile raioanelor Haţeg, llia
răşlic au term inat revizuirea si re­ si m aşinilor reparate. Ca urmare la de plan. noi nc-am angajat să le de Celsius — factor im portant in ţiat in întrecerea socialistă pe luna na de semicocs. turnătoria de lingo- si Sebeş scot in evidenţă în mod de­
pararea u tila ju lu i agricol p la n ifi­ brigăzile II. IV. V. V II, IX. X IV şi îndeplinim si depăşim eu succes reducerea consumului specii ic de respectivă. licre şi altele. A fost lărgită extrac­ osebit realizările din agricultură. Tn
cat. Toate cele 90 «Ic tractoare, plu­ X V I întreg inventarul necesar se Bunăoară, no-am angajat să depă­ co< s. Şirul succeselor continuă si in ţia de minereu de fier Ia exploată­ toate aceste raioane au luat fiin ţă
gurile, semănătorilc pentru porumb află in unităţile care vor li deser­ şim planul de producţie cu peste La menţinerea în bună stare de februarie. Numai in prim ele 10 z.ile rile de 1a Tcliuc şi Ghei ar şi s-a in anii puterii populare staţiuni de
şi păioase. grapele disc. cultivatoare­ vite. La reparaţii s-au ev idenţiat : 7.000 tone fontă, toată cu cocs eco­ funcţionare a agregatelor si evita­ am dat peste plan 168 tone fonta construit la Tcliuc o modernă ins­ maşini şi tractoare, s-a dezvoltat
le, sapele rotative cir, au fost puse in Ion Scndrescu. Ion Căpinlală, Otlo nomisit. să reducem procentul de rea staţionării a contribuit in mare — toată cu «ocs economisit. Este talaţie dc preparare a minereului creşterea animalelor, precum şi
stare de funcţionai c. Acum. se lu ­ declasate cu 10 la sută faţă de cel măsură şi colectivul dc la În tre ţi­ cu m ult sub ce! admis şi procentul de fier. pomicultura. La Haţeg, sl.rîns le­
Bogdal, loan Stclniuc,
Constantin
ci cază la întreţinerea tractoarelor Caiola, D um itru Bordei şi alţi me­ admis şi să realizăm o economie nere. Reviziile instalaţiilor mecani­ dc der.lasa.te. Există deci. toată cer­ Siderurgistii luinedoivivi. 'însu­ gat de dezvoltarea creşterii anima­
si u tila je lo r necuprinse in planul însemnată la preţul de cost. ce şi electrice au fost efec tuate z il­ titudinea că şi pe viito r vom reuşi fle ţiţi de măreţele sarcini puse in lelor. a fost construit un complex
«le revizii şi reparaţii, care se vor taniei si mecanizatori din cadiail Pentru înfăptuirea cu succes a nic, conform graficului şi cu toată să nc păstrăm înaltul titlu de evi­ faţa lor de Congresul al IIM ea al modern dc industrializare a cărnii.
folosi in campania agricolă de p ri­ staţiunii noastre. angajamentelor colectivul schim­ conştiinciozitatea. Cu aceste ocazii denţiat în i ntrecerea socialistă. partidului au dat peste plan. an de Toate broşurile cuprind «tale a-
măvară. Ing. lO A N ROŞU bului nostru şi-a propus să folosea­ au fost efectuate de fiecare dată si IO AN nOMOŞAN an. cantităţi sporite dc metal. N u­ iTiămmţite privind creşterea nive­
Paralel cu aceasta s-n trecut la corespondent scă din plin experienţa dobînditâ m icile reparaţii, «are neluate în şeful brigăzii a ll-a dc la mai in anul Iro n ii ei au produs in lului de trai al oam enilor muncii,
seamă, ar fi putut conduce la sta­ secţia a treia lurnale a C.S. afara planului 7.991 tone « ocs. 72.162 dezvoltarea învătamîn tului şi cu l­
ţionări. Demn de evidenţiat in a- Hunedoara tone fontă. 89.391 tone oţel. 64.784 turii. realizări ale sfa tu rilo r popu­
tone laminate. lare în conducerea tre b u rilo r ob­
nea li zări însemnate sint cuprinse şteşti.
in broşurile celorlalte raioane. La T ipărite Intr-un tira j total de
Construirea primelor Brad este scoasă in evidenţă dez­ peste 23.000 exemplare, broşurile pe
voltarea exploatărilor auro-argin- raioane şi oraşe . regionale consti­
spărgătoare de gheaţă ronuneşii lifere. dotarea lor cu maşini si u ti­ tuie preţioase materiale documenta­
laj? moderne, la Alba sint menţio­
re pentru munca politică re se des­
nate succesele m inerilor şi meta- făşoară in campania electorală.
La Şantierul naval din O licniţa a gheaţă spartă De asemenea, ele au
început anul acesta construcţia p ri­ instalaţii de salvare, de remorcaj, DELEGAŢIA CONDUSA DE TOV. GH. GASTON MARIN
melor spărgătoare de gheaţă de fa­ si îm potriva incendiilor, precum si
bricaţie romi iţească. Ele sînt acţin staţii de scafandru. Aparatele mo­
nalc de motoare Diesel electrice de derne. materialele şi procedeele su­ s - a Î n apo iat în c a p ita lă
2.200 CP si se pot deplasa cu o v i­ perioare folosite In construcţia lor.
teză de 13.5 noduri (25 Km. pe oră). asigură noilor nave o automatizare Joi dimineaţă .s-a înapoiat în Ca­ lui de Stat al P lanificării, care a
Spărgătoarele pot tăia gheaţă in gro­ complexă şi o exploatare raţionala, pitală, venind dc la Moscova, dele­ semnat protocolul cu p rivire la co­
simi pină la o jum ătate de metru la nivelul tehnicii actuale. gaţia condusă de Gheorghc Gaston laborarea economică între ft. P. Ro-
si sint prevăzute eu în tă rilu ri pen­ M arin, vicepreşedinte al Consiliului mină si LVH.S.S. pc anii 1966-1970.
tru navigaţia printre blocurile de (Agerprc.ş) dc M iniştri, preşedintele Com itetu­ (Agerpi es)
bile care le oferă o odihnă plăcută. Corondan, Maria Pclre şl alţii
Q Azi, la S.M.T. din Alba are Au fost prczenlale spectacole la
loc un instructaj cu privire ta în­ Lonea, Petroşani şi in alte loca­
treţinerea şj exploatarea Iracloa lităţi.
rclor, a maş'nilor 2-SPC-2, a <ul- 4$ Astăzi, in sala de spectacole
livatoarelor CPU — 4, 2. De ase a Teatrului dc stat «le păpuşi din
menea, se va prezenta metoda a- Alba lulia va avea loc spectacolul
O Cu prilejul sărbătoririi Zilei tră apar|inînd I.R.B C. Hunedoara daplârii maşinilor SU-29 pentru se­ cîc vizionare a premierei „Sus, sus,
ceferiştilor, la căminul cultura] din aşteaptă, ca la fiecare sfirşil «Ic mănatul trifolienelor. iar ca nou­ fol mai sus'* dc Alecu Popovici.
Sălaşul Superior a avui loc un săptăminâ. oaspeţi. La „Straja** Lu- tate tehnică maşina SPC-6. Vor Spectacolul este prezentat de ar­
concurs ,,Ci»e ştie, cişligă** cu te­ peni, vizitatorii vor putea urmări participa directorii, inginerii şefi. tiştii păpuşari din localitate.
ma ,,Eroicele lupte ale ceferiştilor duminică un interesant concurs de tehnicienii agronomi de sectoare şi 0 Ieri după-masă a avui loc fn
din februarie 1933M. Cei 10 tineri schi şi admira frumosul peisaj re tehnicieni mecanici dc fa staţiuni­ sala Icslivă a Sfatului popular re­
concurenţi au dovedit o profundă se deschide spre viriu l Straja. Ca­ le dc maşini şi Iradoarc din re­ gional din Deva, medalionul lite ­
cunoaştere a evenimentelor din banele „Cim pul lui NcagM şi „Că giune. rar intitulai ,,Via|a şi opera lui
februarie 1933, reuşind să facă din prioara'* (Deva) s-au pregătit şi 0 Timp dc cîtcva zile orcheslra I L. Caraqialc**. Au fost citite frag­
acest concurs o adevărată lecţie ele pentru a primi oaspeţi. După de muzică populară a Filarmonicii mente din opera marelui nostru
de istorie. Pe primele Irei locuri o plimbare plăcută prin peisajul o- de stal din Cluj a întreprins un dramaturg. In continuare, cci pre­
s-au clasat tov. Antal Sigismund, coperit de albul zăpezii, vizitato­ turneu prin Valea Jiului. Orcheslra zenţi la medalionul organizai, au
Bc<| Petru şi V|ad Veronica (So- rilor le slau la dispoziţie în cele a prezentai spectacolul „M -ain suit vizionat în colectiv, la televizor,
lomon Pocanschi — corespondenl). două cabane restaurante hinc a- in dealul Clujului**, susţinut dc pîesa „O scrisoare pierdută** dc
O Cabanele din regiunea noas­ provizionate > şi camere conforta­ soliştii Felician Fărcaşiu, Ana Pop I L. Caragiate.
IX T IM P U L L1BEK LA O OHA U t LECTURA