Page 61 - 1965-02

Pag. li D. untul socialismului Nr. 3154
3

CARNET C U LT U R A L rf)in experienţa m ea de Lee tar în Editura politică a apărut:
L. Niţescu ;
GRIJĂ DEOSEBITĂ PREDĂRII COLONIILE PORTUGHEZE
Va recomandăm
144 pag. 2,23 lei
Lucrarea face un scurt Istoric al
O carte despre tineretul şcolar FIECĂREI LECŢII co trop irii te rito riilo r din Africa, A - Cartea analizează în toată comple­
xitatea lor interesele pe care Je ur­
sia şi Am erica de către conchista­ măresc m onopolurile portugheze şi
Pentru buna desfăşurare a învă- perioada m uncilor agricole. De un dorii portughezi şi al metode)or de cele internaţionale, politica dusă
ţăm întului, a însuşirii de
către
dc regimul SaJazar în colonii.
a popoarelor
ajutor real în cadrul
expunerilor
je fu ire şi asuprire
«e*. sen. „fai, elevii diiitr-a Xl-a“ şi a aplicării Joi1 în producţie, lec­ făcute ne-au fost şi materialele in­ folosite de colonialişti. Un loc im portant il deţine în
cursanţi a cunoştinţelor necesare
A utorul înfăţişează de asemenea
torului ii revin sarcini deosebite. tuitive c a : planşe, diferite mulaje, caracteristicile actuale ale coloni­ lucrare lupta de eliberare naţiona­
lă a p a trio ţilo r din aceste te rito rii,
In cadrul cooperativei noastre a- grafice etc., pe care le-am asigurat
Pentru cel care-1 întocmeşte, ju r- cit dc aprinsă pe a tit de firească, gricolc am căutat ca împreună cu din timp. ilo r portugheze, făcînd o analiză luptă care s-a dus din cele mai
naiul in tim este un m ijloc de con­ in diurn spre casă. consiliul de conducere să stabilim Experienţa din anii trecuţi ne-a economică, socială, politică a situ­ vechi tim puri şi care s-a în teţit in
fesiune ; pentm cei ce-l studiază Mediocritatea, ca fenomen nega­ cele mai potrivite teme ţinînd dovedit că este uli) ca pe lingă te­ aţiei din aceste te rito rii înrobite. zilele noastre.
este o modalitate de cunoaştere tiv în viaţa colectivului clasei a scamă dc situaţia concretă a uni­ mele programate în cadrul cercuri­
psihologică. Pentru autorul cărţii X l-a, este discutată la o reuniune tăţii. Aşa de exemplu, la cercul lo r să continuăm şi anul acesta să
cu titlu l de mai sus, ju rn a lu l ero­ tovărăşească, sub forma unei „că­ legumicol, problema extinderii
ului principal n constituit un pre­ lă to rii" in „M ediocritania" sau c u ltu rilo r de ardei şi castraveţi a prelucrăm unele articole şi reco­
text pentru a face o incursiune în „Ţara lui cinci şi şase". constituit prile j de temeinice dez­ mandări apărute în presă, care îşi
universul sufletesc al acestei virste. au aplicaţie şi în cadrul cooperati­
Axa de convergenţă a că rţii lui bateri.
Pe fundalul a ctivită ţii şcolare şi vei noastre.
Experienţa acumulată
pină a-
extraşcolare, autorul îşi brodează Sen Alexandru este problema ale­ cuni ne-a dovedit că lecţiile pre­ In expunerile pe care le fac în
gerii viitoarei profesii. De la jocul
leit-m otivul : căutarea drum ului în de-a diferitele profesii (p. 33-54) şi faţa cursanţilor ţin seama de n i­
date sînt urm ărite cu viu Interes
viaţă de către elevii ultim ei clase a pînă la acţiunea „C ălătorie în lu­ „COPACI* — pictură in şi însuşite mai deplin, atunci cînd
unei şcoli medii. velul de înţelegere nJ lor. Cunoscîn-
mea m eseriilor", publicată la ga­ ulei, realizată de Csatai E- ele se bazează pe problemele con­ du-i indeapiuape pe fiecare, mă
Epica, deşi lipsită de un conflict, zeta de perete „G eneraţia socialis­ mii, cercul de artă plastică crete şi cerinţele de producţie din străduiesc să folosesc un lim baj
în sensul literar, este totuşi capti­ m ului". totul izvoreşte din fră in in - unitatea noastră, lată pentru ce
vantă, mai ales pentru că fiecare tarea eroilor de a-şi găsi cel mai lupeni. am căutat ca toate expunerile să accesibil şi cît mai multe cuvinte
„erou" este purtătorul de fapt ol p o triv it drum în viaţă, de a-şi «ale­ fie legate de realizările din lotu­ sinonime, repetind pe acelea mai FABRICA
unei sarcini conflictuaJe. In acest ge o profesie pe măsura pasiunilor rile noastre demonstrative şi din greu de reţinut.
sens avem un cumul de conflicte, lor, a pregătirii lor şi mai ales po­ cultura mare. A tenţia şi intere­ Un alt aspect al «activităţii ce o de mase
în sensul psihologic al cuvîntului, triv it cu dim ensiunile v iito ru lu i Pe ecranele sul cursanţilor a crescut în aceste desfăşor in cadru) celor 2 cercuri,
care se dezvăluie şi care se rezolvă grandios. cazuri. La lecţia privind „C ultura este asigurarea participării regulate
în lupta de opinii a acestor ado­ In atitudinea eroilor faţă de via­ regiunii ca rtofilor tim p u rii şi de vară" a cursanţilor la lecţii. Această pro­ plastice
lescenţi. In această luptă cinstită, ţă, faţă de problema alegerii profe­ le-am arătat că şi in condiţiile pe­ blemă am dezbătut-o de fapt cu
vibrează şi se reflectă noua concep­ siei şi faţă de relaţiile omeneşti a- doclimatice din cooperativa noas­ toţi cursanţii şi de comun acord VIITORUL"
ţie despre lume şi viaţă, noua men­ pnre trăsătura dominantă a pei-so- tră soiurile de cartofi : Gulbaba, am stabilit zilele şi orele cele mai
talitate a adolescenţilor noştri cres­ n alită ţii lo r — cinstea. Danţiş F-!o- Tudor Urgenta. Violo. B intje şi altele au p otrivite pentru ţinerea cursurilor. ORADEA
cuţi în clim atul educativ al socia­ rin nu poate fi de acord cu părerea dat producţii in tre J4.000 şi J9.000 Cu cei care au lipsit, obişnuiesc să
lism ului. Filmul este distins cu Crucea Su­ fac expuneri separate la lecţiile la
mamei în alegerea profesiei dai1 dului fi Premiul special al juriului kg. la ha., a tit la lotul demonstra­ Str. Spitalului
De la prim a pină la ultim a pa­ nici nu o poate m inţi, Radu merge Ia cel dc-al VJ-lea Festival interna­ tiv, cit şi in cultura mare. M u lţi care nu au participat.
gină, autorul îşi învăluie eroii — pînă acolo incit din cauza atmosfe­ ţional al film ului de la Buenos Ai- dintre cursanţi au avut prile ju l Rezultatele obţinute la cursurile
elevi într-o caldă sim patie — cu rei necinstite din fam ilia rudelor res 1964. să lucreze la «această cultură, să din cadrul unită ţii noastre se oglin­
excepţia singurului erou negativ : care-1 întreţin (fiind orfan) fuge şi Ecranizare după piesa scriitorului cunoască soiurile respective şi mal desc în faptul că am obţinut pro­
Pom pilian Alfons (Pompi). sc mută la colegul său Sorin. M ihnea Gheorghiu, film ul reînvie ales producţia lor. De asemenea, ducţii cu peste 1.000 kg. porum b produce şi livrează pe bază de comenzi, GRĂTARE DISPEI
Caracterizarea eroilor pune în evi­ Din cele spuse pină acum s-ar p e ecran un m om ent de seam ă din problema folosirii îngrăşăm intelor boabe şi 200 kg. grîu la hectar mai SOARE DE LUMINA din material plastic adaptabile la tuburi
denţă talentul de portretist al au­ părea că elevii clasei a X l-a, eroii lupta poporului nostru pentru eli­ organice în amestec cu cele mine­ m ult decît cantităţile planificate. fluorescente de orice formâ şi dimensiune.
torului. Fie că este vorba de o ca­ lui Sen Alexandru. îşi decid singuri berarea naţională şi progres social: rale aplicate direct la cuibul de In această perioadă, cînd ne a- Grătarele sînt confecţionate din material transparent în
racterizare mai amplă, ca în cazul soarta şi viito ru l şi se dezvoltă în­ răscoala populară din 1821. cartofi, a fost uşor înţeleasă de propiem de sfîrşitul anului de în- diferite culori — avind un aspect estetic şi dînd o luminozita­
elevei Aposteanu M arta (Bobiţn) tr-o totală independenţă. S-ar pă­ T udor Vladim irescu, cunoscutul către cursanţi fiind practicată cu văţăm int, urm ărim îndeaproape rea­ te odihnitoare.
sau al elevului A ndrei Em ilian rea ! Căci de la prim a pină Ja u l­ conducător al răscoalei, apare pe e- succes în cadrul cooperativei noas­ lizarea unei bune participări a
(p. 15-1G) ş.a. sau numai de o sim­ tima pagină a „ju rn a lu lu i", in flu ­ cran in toată veridicitatea lui isto­ tre. Am mai dat 6 serie de exem­ cursanţilor la lecţii şi însuşirea te­
plă marcare a unei trăsături dom i­ enţa fam iliei şi a şcolii, prin ca­ rică ca un exponent al m aselor asu­ ple care ne-au confirm at că legă­ meinică a cunoştinţelor predate. In
nante a personalitaţii eroilor, auto­ drele didactice, a organizaţiei U.T.M. prite, un ap ărător ol intereselor tura dintre cunoştinţele teoretice acest scop vom face şi recapitula­
rul dă dovadă de o fineţe psiholo­ se manifestă cu pregnanţă. Cel pu­ poporului. şi practice constituie cheia reuşi­ rea materiei în cadrul a 3-4 lecţii.
gică deosebită, care-1 ajută să rea­ ţin profesorul diriginte Valerian tei şi eficacităţii fiecărei lecţii. Pe această cale. m em brii noştri co­
lizeze portrete psihologice de un Anton, („fizicianul", cum îi spun Lupeni ’29 In cadrul cercului de cultura operatori vor reuşi să acumuleze cu­
realism convingător. elevii) este peste tot prezent în con- plantelor de eîmp un sp rijin preţi­ noştinţe utile prin a căror aplicare
Cartea „N oi. elevii dintr-a X l-a " ştiinţa şi în faptele eroilor. Dintre O producţie a Studioului cinema­ os l-am avut prin crearea lo tu rilo r în practică să contribuie la spori­ IIWŞOAQA
aduce in faţa c itito ru lu i o lume fru ­ părinţi, tatăl autorului ju rn a lu lu i tografic „ Bucureşti demonstrative. Pe aceste loturi au rea producţiei agricole.
moasă, pasionată de idei Şi lucruri „m a istrul", cum îi spune el. este şi F ilm distins la Festivalul Inter­ fost materializate multe din cu­
luminoase, lumea adolescenţilor. In el mereu prezent în acţiunile edu­ national al film ului de la M oscova IO N LASCU â d . 6 r t A B T / C n r 4 5
afară de disputele şi acţiunile des­ cative ale olasei (cazul Vîsceanu IM.'i cu M edalia de argint pentru noştinţele teoretice ale cursanţilor. inq. agronom la coopera li va
făşurate într-un mod specific vîrs- şa.). înalta calitate a scenelor de m asă Ele au constituit un m ijloc de agricolă de producţie din Planul
tei pentru găsirea celui mai frumos şi pentru cercetările întreprinse în continuare a invâţăm întului şl in dc Jos, raionul Sebeş
(prin unitatea lui socială) drum în O carte despre adolescenţă, fără dom eniul stereofoniei.
viaţă, eroii c ă iţii discută şi alte dragoste, ar li un non sens. Ca ata­ Filmul işi propune, In partea In­
probleme majore ale vieţii de elev : re nici autorul nu a scăpat de sub iţia mal ales, să înfăţişeze cauzele
condei acest „am ănunt" semnifica­ econom ice, politice şi sociale care
lupta îm potriva m ediocrităţii, im ­ au dus la m area grevă a minerilor LANCRÂM DE LA CORESPONDENŢII
tiv «a! virstei. Numai că i-a acordat
portanţa c u ltu rii generale pentru dc la Lupeni din anul 1929, redlnd
un om a! viito ru lu i, formarea unui cu zgîroenle loc în economia „ju r­ apoi iti partea a doua, istoricul des­
nalului".
stil raţional de muncă Intelectuală făşurării grevei şi consecinţele el. N O Ş T R I V O L U N T A R I
In afara unor carenţe — c o dis­
ş.a. 9
proporţie dintre capitolele dc 1^ în­ Cerul n-are gratii
Autorul s-a fe rit de a face eroii care. înfăptuite, vor contribui la
ceputul şi cele de la sfîi'şituJ ei - Lucrări gospodăreşti
să utilizeze şabloanele obişnuite in continua înfrum useţare şi buna
cartea lui Sen Alexandru face par­ Producf.ie a Studioului cinem ato­
rezolvarea acestor probleme. De e- grafic „Bucureşti gospodărire a satului.
te din lucrările bogate in valenţe Pentru continua înfrum useţare a NICOLAE PAJSIFILOIU
xem plu „pledoaria" pentru cultură Filmul dezvăluie creşterea conşti­
educative, care merită să fie citită. comunei lor. cetăţenii din Lancrăm. secretarul sfatului popular
generală (p. 293-294) se desfăşoară inţei unui tinăr foarte talentat, stu­ raionul Sebeş, au întreprins in anul comunal
sub forma unei discuţii colegiale pc ION D ltA G A N dent la B elle Arte, în anul 1939, în trecut numeroase acţiuni. M o b ili­
acea perioadă de plină fascizare a zaţi de organizaţia de partid şi de
tării, de creştere a teroarei legio­ către deputaţi, ei .au plantat pe Venituri
nare.
marginea d ru m u rilo r 400 dc arbori
In contact cu realitatea crudă a ornam entali, au fost curăţaţi 3.000 din zootehnie
acelor vremi, sclrbit de crim ele le­ m.l. de şanţuri, iar pentru comba­
gionarilor, de ipocrizia unor „cele- terea eroziunii terenului, pe ma­ Unu! din sectoarele aducătoare de
brilăti,, din lum ea burgheză care-i lu rile rîu lu i Sebeş au plantat m ari venituri în cadrul cooperativei
oferiseră proiecţia, eroul nostru, la
9 000 bucăţi puteţi de salcîm. agricole de producţie din Lancrăm
început „apolitic“ , se alătură luptei Curăţarea păşunii, construirea şi a- Incredinţînd sarcina de în g rijito ri JUCĂRII
îl constituie creşterea animalelor.
partidului, atit prin creaţia sa ar­ menajarea a 0 podeţe din belon şi
tistică. cit şt prin participarea di­ lemn. reparaţiile la vechiul cămin celor mai pricepuţi oameni, cu dra­
rectă la acţiunile ilegale. cultural şi altele, lucrări la care au goste faţă de această ocupaţie, am
De asem enea, film ul ne arată ati­ participat aproape 400 de cetăţeni, reuşit să obţinem succese im por­ MECANIZATE SI UTQGPAFIATE
tudinea intelectualităţii progresiste
sint de asemenea realizări cu care tante. L ivrîn d stalului in anul 19G4
care. sub influenta Partidului C o­ lăncrănenil se pot m indri. T-Iotăriţi pe bază de contract un num ăr de
munist Romin. luptă activ pentru să continue această activitate, pentru G2 porci, cooperativa noastră a re­ O NOUĂ BUCURIE PENTRU COPII
o artă realistă in slujba poporului. anul acesta el şi-an propus noi o- alizat venituri în sumă de 55.000
biectivc, care au fost cuprinse in ­ lei. Pentru anul în curs vom mai
Dragoste lungă tr-un plan concret rle măsuri nl co­ livra încă 70 de porci. Datorită bu­
m itetului exeouliv al sfatului popu­ nei în g rijiri, a m uncii conştiincioa­
de-o seară lar comunal. Pot fi am intite din a- se pe care o îndeplineşte îngri­ O ştire importantă:
jito ru l Iosif Păcurar, de la ferma
ceast.T perioadă «acţiunile de plan­
F ilm u l producţie a Studioului ci­ de porcine, am reuşit ca pină acum,
nem atografic „Bucureşti", zugrăveş­ tare a încă 390 arbori ornam entali din numărul de poici contractaţi
te noile relaţii etice care se sta­ şi «a 3.000 bucăţi flo ri, amenajarea pentru acest an, să şi livră m sta­ Soldări sezoniere!
tornicesc in viaţa satului nostru
Discuţie Intre creatorii de artă pcpvlcră. De la dreapta sp ie siin- unui p a ir în faţa noului cămin cu l­ tului 11 capete, realizând venituri
: Covan Cosma — Muncelul M are — , Cernat Nicolae — Ş u & j —, contemporan. In acest cadru. trei tural, amenajarea unui teren de in sumă de 12.G00 lei.
<7<t surori au posibilitatea de a-si do-
Costa Aurel — Muncelul Mare. Toţi trei, la u ltim a bienală de r.,.ă bîndi, o dată cu Independenţa eco­ volei etc Iată doar cileva din pre­ ION STANC1U Intre 15 feb ru arie — 15 m a rtie 1965 a re loc in în tre a g a ţa ra
populară au fost prem iali pe ţară pentru ouiectele lucrate. nomică, demnitQtea morală. vederile de v iito r ale cetăţenilor, brigadier zootehnic
o red u cere de 2 0 % — 3 0 % a p re ţu lu i la num eroase sortim ente de
Transportul îm b răcăm in te, în c ă lţă m in te şi ţe s ă tu ri specifice sezonului rece.
N O T A îngrăşămintelor In această p erio ad ă vă p u teţi procura în condiţii avan ta jo as e
SPORT e SPORT cu reduceri de preţ substanţiale :
In vederea obţinerii unor pro­
ducţii sporite de legume, atelajele — p a lto a n e din stofă pentru fem ei şi b ă rb a ţi, rochii, fuste şi
NORDUL E DE V IN A ! cooperativei agricole transportă în ta io are din stofă, ra g la n e şi c a n a d ie n e , g h e te şi bocan ci, cotton
stofe
acesie zile m ari cantităţi de gunoi
de p alto n şi costum , ciorapi din bum bac, m ercerizaţi sau
Sparfachiada de iarnă a finerefuîui de grajd pentru fertilizarea solului şi m ulte alte artico le d e c alita te şi in sortim ente variate.
Pînă la 15 februarie a.c. au
fost
Am considerat că n-ar fi lipsit sonala, au scris la repezeală şi un transportate 100 tone gunoi, lucrare
de im portanţă să vă istorisim , în proces verbal pe care l-au semnal cc se efectuează în continuare, z il­ NU PIEROEJI PRILEJUL vizitaţi neîn tîrziat m ag azin ele I
puţine cuvinte, o întîm plore cu în grabă. In fiecare an, întrecerile sparta- nă, a m obilizat peste 310 tineri la nic transportindu-se cite 20 de tone
construcţii. Poate veţi fi nerăbdă­ A început şi atacul pe verticală. chiadei de iarnă a tinerelului s-ou întrecerile de tir, schi, tenis de ma­ NICOLAE STÂNCIU R eţineţi că vinzarea la preţ redus a re loc num ai intre 15 fe ­
tori să ştiţi despre ce-i vorba, care Cam pe cînd s-a ajuns la etajul al bucurat de o largă participare a ti­ să, săniuţe şi handb.nl. C îşligălorii vicepreşedinte dl cooperativei bru arie — 15 m artie 1965 la m ărfu ri de sezon.
sfnt eroii. Nu vă im pacientaţi, veţi treilea, a început să se vorbească neretului din Aninoasa. întrecerilor sint pină acum sportivii agricole dc producţie
afla şi despre cine-i vorba, şi cine în şoaptă, apoi din ce in ce mai La actuala ediţie a spartnchiadei, Eugen Sîrbu la tir, Dionisie Socol la
sint „eroii". Dar s-o luăm de la în­ tare, să circule vorbe că blocul nu-i consiliul de conducere al asociaţiei schi şi Florian Broască )a tenis de
ceput... amplasat conform pi'oîectului, că sportive M inerul din localitate, cu masă. doscop muzical ; 20,00 Radiogazeta
Jncepem cu o întrebare : ştiţi on- nu s-au respectat prevederile ce- A U R EL S LA B II de seară ; 20,30 „P entru fiecare
re-i prim a operaţiune in procesul lar de la DS.A.P.C. şi alte vorbe sp rijin u l com itetului U.T.M. pe m i­ corespondent cile o melodie" — muzică uşoară ;
de construire a unui bloc ? Se cu­ ••axiea. Cineva observase nere­ 21.00 A rii din opere interpretate
noaşte : trasarea. Tot de aici a în­ gula. Băgase de seamă că, de fapt, de V ictoria de Las Angoles ; 21,13
ceput şi construcţia blocului DG din blocul nu stă cu faţada principală Cupa „16 Februarie" la handbal Emisiune literară. Alegerile de a l­
zona Gojdu a oraşului Deva. Dar, spre strada Mărăşeşti, cum era tădată în operele s c riito rilo r noştri;
proiectat, ci că el este întors la 180
să nu lungim vorba, să intrăm in 21,45 Muzică uşoară ; 23,05 Vă in ­
subiect. Iacă aşa, luînd lucrurile de grade, cu balcoanele spre curtea La Lupeni s-au desfăşurat dum i­ După terminarea competiţiei, cla­ VINERI 19 FEBRUARIE 1965 vităm In dans. *
de la cnpăr, doi oameni s-au aşe­ interioară. Luaţi aşa, prin su rp rin ­ nică, 15 februarie a.c., întrecerile de samentul arată astfel: fem inin — Buletine dc ş tiri şl radiojurnale
zat în faţa unor planşe : planul dc dere, a tit cel care au trasat cit şi handbal In 7. între echipele şcolilor locui iu tii, echipa şcolii nr. 3, u r­ 5.00 6,00 7,00 10,00 ; 12,00 ;
situaţie care cuprinde coordonatele cei care au verificat, au început generale dc 8 ani din Valea Jiului, mată in ordine dc echipele şcolilor CINEMA 5,40 Muzică populară ; G, 10 M ici 14.00 : )0,00 ; 22,00 ; 23.52 (progra­
generale de trasare şi schiţa funda­ lam entările. Să vedeţi, spuneau el, în cadrul cupei „IC Februarie**. Com­ DEVA : Titanic Vals —- cinema­ piese instrum entale ; G,20 Jurnalul mul I) : 7,30; 0,00, 11,00 13,00
ţiei. Să-i numim : Nicolae Mocioiu, ni s« ii dat coordonate polare şi nu petiţii! n fost organizată de către n r 4, 2, 1 şi 5. tograful „P atria" ; 'A h I Eva - s a te lo r; G,35 M elodii distractive 15.00 . 17,00 10,00 21,00 23,00
topom etrul trustului şi A vram To- geometrice pe rare noi n-am ştiut Comitetul orăşenesc U.T.M. Lupeni Lo moscul in pc locul I s-a clasat cinematograful „A rta ".; PETRO­ interpretate In dife rite instrum en­ 0,52 (program ul )1).
muş, m aistrul care execută obiecti­ să le transform ăm şi, la urma ur­ şi conducerea casei pionierilor, bu- echipa şcolii nr. 3 urmată in ordine ŞANI : Clim ate — cinematogra­ te : G,45 Salut voios de p io n ie r;
vul. Le-au studiat, le-au întors pe mei, nu ni s-a dat nici... nordul. curindu-.sc de m ult succes, datorită dc echipele şcolilor nr. 1, 4, 2 şi 5. ful „R epublica" ; M arin — cine­ 7,15 Piese de estradă ; 7,30 Slntui
toate părţile şi... le-au uitat întoar­ Se prea ponte să fie şi aşa. N-am atit num ărului mare de echipe par­ matograful „7 Noiem brie" L U ­ medicului : 7,45 Solişti de muzică TELEVI ZI UNE
se. Dar să nu anticipăm . Abia apoi, vrea să i contrazicem pe aceşti to­ ticipante cil şi spectacolului sportiv I. CIONTEA PENI : Veselie la Accnpulco — uşoară ; 8,00 Sumarul presei ; 8,OG
complet edificaţi (aşa au crezut) au varăşi. Aşa stind lucrurile, am oferit. corespondent cinem atograful „C ultural" ; Sl- Pagini orchestrale din opere : 9,00 18,30 Universitatea tehnică h te­
ieşit în teren. Au bătut ţăruşi, au avea de pus şi noi o întrebare. M E ItlA : 30 de ani de veselie Melodii populare : 0,45 Jocuri in­ leviziune ; 10,00 Jurnalul televiziu­
s ta b ilit cote. Ca să nu mai întin­ Sună cam aşa : de ce s au acceptat — cinematograful „M ureşul" terpretate de fanfară : 10,03 V a l­ nii ; 19,10 Pentru tineretul şcolar:
dem povestea, trebuie să vă spu­ astfel de schiţe incomplete, de cc Intîlnire am icală A LB A IU L IA : Sedusă şi abnn- suri : 11,30 Din album ul m elodiilor Vă place muzica ? ! ; 20,00 Săpiă-
nem că au trasat locul pe rare n-a fast chemat proiectantul să-i donntă — cinematograful „V ic ­ de muzică uşoară ; 12,30 Muzică mlna ; 21,00 „N ăzdrăvănii pc ghea­
urma să se toarne fundaţiile blo­ ajute, să le dea soluţiile cele mai toria" ; SEBEŞ : G hinionistul populară interpretată de Irina M i­ ţă" şl „în vin g ă to ru l" ; 21,10 Din is­
cului. optime şi sfatul potrivit, de ce nu Sala de sport a clubului sindica­ dele aveau un avantaj minim de 2 — cinematograful „Progresul" ; cuţ. D um itru Bălăşoiu şi Petrică toria artelor plastice şi a fotogra­
s-a cerut... nordul ? Nu ştim ce ni lului minier din Lupeni, a găzduit dc goluri. Rusalka — cinem atograful „Sebe­ V a s ile ; 13,00 Fragmente din ope­ fiei : 21,30 Recitalul mezzosopranei
Ca oriunde, mai Irebuia şi o ve­ r.uriud o intîlnire amicală dc hand­ rele lui Verdi ; 14,J0 Form aţii ro- K rysiina SzLsiek Rudkovo (R.P. Po­
rificare. Cine s-o facă ducă nu tot s-ar putea răspunde, că, în defini­ bal între echipa Şcolii medii din S-au remarcat Barbu, Nemeş şl şul" ; O R Ă Ş T IE : lla ta ri .se­ m ineşii de muzică uşoară : 14,30
tiv, n-n lipsit numai nordul, ci şi
oamenii şantierului. Aşa că Du­ Lupeni şl Minerul Aninoasa. După Braşoveanu dc la Lupeni, Crisni", riile I şl II — cinematograful „Pa- Emisiune de basme ; 15,00 Concert lonă) : In încheiere; Buletin de
tria “ ; încurcătură blestemată —
m itru Antonescu, maistrul princi­ orientarea acelora care s-au apu­ un joc ioarlc spectaculos, in lilnirca Cita şi Rizopoi dc ia Aninoasa. cinematograful „Flacăra" : H A ­ de muzică populară : 15,30 Muzică ş tiri. Buletin meteorologic.
cat de lucru, doar aşa ca să se afle
pal. controlorul - de calitate Fabri- in treabă, şi au lăsat nu numai a luat slîrşil cu un rezultat dc ega­ uşoară : 10.)5 Cintece ; JG,30 Emi­
ţius Ditm ar, ieşind în teren l-au schiţele întoarse, ci şi blocul. litate : 22-22, după cc la pauză gaz­ S. BALOI ŢEG : Cele 400 de lo vitu ri — ci­ siune ş tiin ţifică pentru copii : „De Buletin meteorologic
.Popular" ; BRAD :
nematograful
solicitat şi pe dirigintele Aurel corespondent Judecătorul de m inori — cinema­
C ircii. Aşa e bine şi indicat să se Pe scurt, cam aceasta a fost po­ tograful „St. roşie" : LOM EA : Şe- ce? De unde? De cind?"" ; 16,50 FEN TItU 24 O IIE
procedeze, să fie pus In temă şi vestea noastră : din păcate ea e întreceri viu disputate la şah herezada — cinem atograful „M i­ Muzică uşoară interpretată de Ma­ Vreme închisa cu cerul mai mult
beneficiarul. Ce-au făcut in teren, adevărată. Se prea poale ra să nu nerul" ; IL IA : Comoara din La­ ta lanoli şi Jenn lonescu ; 17.30 In noros. Vor mai cădea ninsori. V iu ­
ei ştiu. Noi, ce) puţin, presupunem placă acelora antrenaţi direct în cul de arginl — cinematograful slujba patriei 18,00 Universitatea
că S-au dus la faţa locului, s-au cauză cît şi nltorn din conducerea La Orăştie. an avut loc dum inică asociaţiei Sanitarul. In felul aces­ „Lum ina", lui va sufla po trivit din nord şi
uitat la ţăruşii plantaţi, or fi com­ grupului care aveau obligaţia pro­ întrecerile conlînd pentru faza ra­ ta echipa de şah M etalurgistul Cu- tehnică radio ; 10,15 Cintece din nord-vevl. Temperatura in scăde­
parat şi coiele din proiect cu cele fesională şi morală să controleze ională a cam pionatului R.P.K. de gir s-a calificat pentm faza regio­ RADIO folclorul nou şi jocuri populare ; re? ziua va Ii cuprinsă, inlre — 1
din teren şi şi-au zi.ş că i bine. ce lac subalternii lor. şah pe echipe. Echipa M etalurgis­ nală. Programul I : 5,OG Dansuri de es­ 18,35 Melodii de Radu Şcrban ; şi —5 grade, Iar noaptea între —5
Ca să certifice această părere per­ A. O A IîG A tul C ugir a învins cu G-0 form aţia M. VlLC EAN U tradă ; 3,30 Lecţia de gimnastică ; 18,50 Tribuna radio : 10,00 C alei­ Si — 10 grade.
B.K.P.It. Orăştie şi cu 5-1 echipa corespondent