Page 62 - 1965-02

Nr. 3154 Drumul socialismului Pag. 3

Vă prezentăm

Focşanii, al treilea oraş ca im­ rulante pentru 15 000 confecţii a- tomat la un tablou coordonator;
portanţă economică şî culturală şezate pe umeraşe, hală de fin i­ un nou set de materiale soseşte
din regiunea Galaţi, mai păstreo- saj, centrală termică automată pe bandă rulantă. Muncitorul are
ză încă faima de centru al u n u ­ şi diverse ateliere de întreţinere. posibilitatea să efectueze moi
ia dintre cele mai mari bazine In ascensoare speciale, pentru multe operaţii auxiliare prin sim­
viticole din ţară. Vechiului renu­ sarcini de cîte 1.000 kg, m ateria­ pla apăsare pe un buton de la
Creşterea co n tinui a rinei u rilo r or­ tru toţi m em brii şi candidaţii de tabloul său de comandă.
ganizaţiei de bază de la atelierul de partid au fost încadraţi în învăţă- me i s*a adăugat în ultimii ani lul urcă la etajul patru (sola de
vopsitorie, secţia maşini de cusut a m intul de partid p o trivit dorinţei şi acela de oraş al unei industrii croit) de unde, urmînd „m e ta ­ In olt sector se folosesc mese
U. M. Cugir, pune în faţa noastră şt nivelului lor de pregătire. Se moderne. Pe harta sa a apărut morfoza'' producţiei, coboară ce­ de călcat cu absorbţie (fără urne-
sarcina de a îm bunătăţi continuu bucură de apreciere organizarea u- o zonă industrială inaugurată cu lelalte etaje. Am vizitat pe rînd zire), iar în salo de croit sînt in­
munca de educare a candidaţilor şi nor recenzii, vizionările în colectiv cîţiva ani in urmă de o fabrică secţia agregate, sectoarele de stalate maşini speciale, de mare
a noilor membri de partid. Una din­ a pieselor de teatru şi a unor lilnte. de mobilă cu mare copocitote, confecţii cu producţie sincroniza productivitate, pentru fixat şi tă ­
tre metodele cele mai eficiente fo­ Cu multă eficacitate se foloseşte construită şi utilată după cele tă, sala de creaţie, grupurile so­ iat stofa. La solo de creoţie m-om
losite în această privin ţă este încre­ in cadru! organizaţiei noastre de mai noi cerinţe ale tehnicii S-o ciale de la fiecare etaj. sala de oprit in faţa unui aparat „Texo-
dinţarea de sarcini concrete celoi bază educarea prin muncă, atrage­ extins şi modernizat întreprinde­ lectură şi biblioteca, sala de g raf" destinat folosirii cit moi ro-
mai buni comunişti de a se ocupa rea tuturor m em brilor si candidaţi­ rea „Fructexport", care livrează gustări şi terasa care ocupă pes­ ţionole a materiei prime, care se
de 1-2 candidaţi de partid. La p ri­ lor de partid la înfăptuirea sarcini­ pe piaţa internaţională o însem­ te 2.500 m p destinată petrecerii adaugă unei liste întregi de u ti­
mirea în rin d ul candidaţilor de- lor ce stau în faţa organizaţiei de nată cantitate de fructe şi vinuri. laje perfecţionate, cu care este
partid, tovarăşului Gheorghe Stan i bază. Fiecare membru sau candidat timpului liber. înzestrată această fabrică intra­
s-a arătat că uneori era superficial, de partid m c cîte o sarcină concre­ In moi puţin de doi ani s-a Interioarele se impun înainte
se pripea în luarea unor hotărîrî. U t tă la locul lui de muncă privind ca­ înălţat, făcîndu-şi loc în mijlocul de toate prin inventivitatea co n ­ tă recent în funcţiune: maşini ra­
aceea, comunistul Vasile Lupaşcu litatea muncii pe care o efectuează, cartierului de la bariera Mără- strucţiei şî confort. Plafoanele în pide de cusut (fabricate în ţară),
s-a ocupat îndeaproape de creşterea creşterea productivităţii m uncii, re­ şeşti, un nou obiectiv modern: aceste hale lungi de 84 metri sînt maşini de cusut cu două ace, de
şi educarea lui, a urm ărit să e lim i­ ducerea preţului de cost ele. Peri­ Fabrica de confecţii. Această îmbrăcate cu plăci fibrolemnoase cusut şi montat perniţe, pentru
ne aceste lipsuri. Se poate aprecia odic, in cadrul adunărilor generale nouă unitate — reprezentantă a emailate, de diferite culori, cu cusături ascunse, butoniere, m on­
că, prin foiţa exem plului său per­ li se cere să informeze despre felul industriei noastre textile — se canale de ventilaţie ascunse în tat mineci, de cusut cu un fir, de
sonal, prin discuţiile care le-a avut cum se achită de sarcinile încredin­ impune atît prin eleganţa co n ­ spatele unor piese decorative din prins piepţi, de căptuşit şî altele.
cu tov. Gheorghe Stan, el a reuşit să ţate. Acest lucru contribuie la creş­ strucţiei sale cit şi prin înzestra­
material plastic. Pereţii laterali
se debaraseze de aceste neajunsuri. terea lor partinică şi a răspunderii rea sa tehnică. dintr-un şir de ferestre rabatabile Toate Io un loc, mînuite de o a ­
In munca de creştere şî educate faţă de îndeplinirea sarcinii prim ite. meni pricepuţi şî harnici, vor da
a candidaţilor si a noilor membri ANDRO NIE BAR D AN La intrare te intimpinâ un parc şi tuburile fluorescente ce punc­ o producţie anuală de peste
de partid o mare im portanţă o are membru al biroului organizaţiei Expunere cu pâmintul înălţat in ronduri tează la intervale scurte plafoa­
buna desfăşurare a învăţâm intului dc bază — atelierul vopsitorie, In ziua de 16 februarie a.c. în Produsele Fabricii ; „C ă p ri­ simetrice. O ploaie măruntă fl­ nele dau o lumină odihnitoare. 1.100.000 confecţii (paltoane, cos*
de partid. In cadrul atelierului nos­ secţia maşini dc cusut U.M. Cugir sala de festivităţi a oraşului H a­ oara" din Sebeş sint mult a n c a tă în evantai peste mozai­ Fiecare sector este înzestrat cu tume bărbăteşti, de damă şi pen­
cul multicolor al bazinului anunţă un anum it tip de maşini şi agre­
ţeg s-a ţinut expunerea ,.Activul apreciate de cumpărători tru copii).
prezenţa unei fintîni arteziene, iar
fora de partid, sprijin preţios în pentru calitatea lor deose­ zecile de tuburi de neon, dispuse gate, dispuse după cel moi efica ­ Ultimul popas l-om făcut pe
a m u n c i i munco organizaţiilor de bază”. Ex­ bită. La aceasta contribuie intr-o geometrie a frumosului, ce flux de producţie. De pildă, la terasă, Io o înălţime egală cu
sectorul agregate, maşinile sînt
punerea prezentată de către tov. cea a unui bloc cu 10 etaje. Un
Ştefan Boureonu, prim-secretor al fiecare muncitor la locul lui împlinesc o arhitectonică ospita­ aşezate pe pupitre prevăzute cu
Comitetului raional Haţeg al de muncă. Unul dintre ei lieră. Clădirea. înălţată pe patru benzi rulante automate. Aici. în minunat prilej să priveşti întrea­
nivele, fiecare definită şi printr-o ga ponoromo a oraşului, Ca o
P.M.R. o fost audiată cu viu inte­ este şi Nicolae Alinte (în fo­ faţa fiecărui post de lucru, se
V izi tind Cîteva gazete de perete articol scris de tov. R. Simion se res de către cei aproape 400 de tografie) care pentru rezul­ anumită culoare o interiorului, o- află un muncitor. El îşi aşează mochetă aşezată la temelia unui
din complexul C.F.R. Teiuş constaţi vorbeşte despre respectarea norme­ participanţi, tovarăşi din activul cupâ circa 21.500 m p. suprafaţă setul de materiale, pentru ope­ turn semeţ, Focşanii se înfăţişează
că marea lor m ajoritate îşi ating sco­ lor de tehnica securităţii. Tot aici, fără de partid din oraş şi mem­ tatele frumoase obţinute a de producţie. La parter începe şi raţia ce o execută, pe un pla- privirilor, aşa cum este: un oroş
pul. La gazetele de perete de la de­ intr-o poezie satirică se ia atitudine bri ai birourilor organizaţiilor de fost declarat „Fruntaş în în­
poul de locomotive şi revizia de va­ critică faţă de neglijenţa de care bază de pe raza oraşului. trecerea socialistă pe anul se încheie fluxul tehnologic. Aici tou-eîntar, Cind ultima bucată în plină transformare şi întinerire,
goane se publică cu regularitate ar­ a dat dovadă într-wna din zile ma- sînt amenajate sectoare pentru de material a fost introdusă în I. MECA
ticole în care se tratează cele mai nevrantul Nicolae Sîrbu. După expunere, în faţa parti­ 1964”. materie primo şt materiale, pen­ lucru, pupitrul, sensibil la o a n u ­ Corespondentul Agerprcs
sem nificative aspecte ale producţiei. Aşezată la un loc vizibil, avînd un cipanţilor a fost prezentat un bo­ Polo : V. ONOIU
In tr-u n u i din articolele scrise la ul­ conţinui bun şi un aspect plăcut, în­ gat program artistic de către ele­ tru produse finite — cu steloje mită greutate, semnalizează a u ­ în regiunea Galaţi
tima ediţie a gazetei de perete de g rijit, gazeta dc perete de la Depoul vii şcolii medii şi artiştii amatori
la depoul de locomotive se tratează C.F.R. Teiuş şi-a ciştîgat m ulţi ci­ din codrul casei raionale de cul­ A
felul cum îşi desfăşoară activitatea titori. tură.
cursul de împrospătare a cunoştin­ VAS ILE STREMŢAN AUREL ANCA
ţelor şi ridicarea califică rii, intr-un corespondent corespondent

Jn centrul activităţii organizaţiilor U. T. M.

Bună organizare a muncii

i Cele 48 de zile, ci te au trecut din • se suprapună. Acest fel de orga­
acest an. au lost încheiate de către nizare a muncii a dus la sporirea
Pentru îndeplinirea cu succes a litie şî un însemnat număr de c i­ Un alt m ijloc im portant de rid i­ m inerii de la Boiţa-Haţeg cu un re­ randamentelor, la reducerea tim p i­
sarcinilor ce izvorăsc din hoiărîrile cluri de conferinţe. Prin organiza­ care a nivelului de cunoştinţe po­ zultat deosebit de frumos : planul de lor neproductivi.
p a rtidu lu i Şi guvernului nostru, or­ rea cursurilor de pregătire n pro­ litice al tineretului îl constituie in ­ producţie a fost îndeplinii în pro­ Succese asemănătoare au fost ob­
ganele şi organizaţiile U.T.M. con­ pagandiştilor, comitem) U.T.M. u r­ formarea politică. In ultim ul timp. porţie de 129,9 la sulă. ţinute şl de către alte exploatări m i­
duse de către organizaţiile de partid, măreşte in prim ul tin d înarmarea activitatea organizaţiilor U.T.M. s-o Acest succes se datoreşte mai m ul­ niere. E.M. Băiţa-Ciăcîuncşti, E.M.
trebuie să desfăşoare o susţinută acestora- cu cunoaşterea politicii dovedit destul de eficace in acest tor factori. M inerii de aici, antre­ Certej-Sâcărîmb şi E.M. Zla.şti, au
muncă politică în rindul tineretu­ partidului a sarcinilor reieşite din sens. Lunar, cu ocazia adunărilor naţi în întrecerea socialistă pe bază
lui, folosind cele mai eficace forme documentele celui de al I!I-lea Con­ generale, se prezintă, în faţa. tin e ri­ de obiective concrete şi-au organi­ depăşit sarcinile de producţie, de la
si metode de educare care să con­ gres al P.M.R. Pattiicipind. cu regu­ lor inform ări care clarifică unele zat bine munca. La toate echipele începutul anului şi pînâ în prezent,
tribuie nem ijlocit la obţinerea de laritate la cursurile dc instruire, probleme din viaţa internă şi inter­ m uncitorii au fost repartizaţi ju d i­ cu 9,7 la sută, 1,5 la sută şi res­
rezultate din ce în ce mai bune. propagandiştii au reuşit sa desprin­ naţională a ţă rii noastre. Rezultate cios pe operaţii de lucru in funcţie pectiv cu 2,1 la sută. Si la aceste
Ţ inind seama de acestea, Comite­ dă sarcinile ce revin tineretului a- bune in acest sens s-au obţinut in
tu l U .T M . de la E. M. Barza, sub tît pe linie de producţie cîl şi in organizaţiile U.T.M. de la orizonturi- de calificarea şi experienţa pe caic exploatări munca a fost bine orga­
conducerea com itetului de partid, a afara ei. 90, 230 Musariu, X IV Valea M orii. o au. O peraţiile ou fost plnnificnte nizată, utilajele au fost exploatate în
desfăşurat o muncă politică susţi­ Ca urmare «o unei susţinute preo­ Aici, lună de lună au fost prezenta­ a se executa în aşa fel, incit ele sâ mod raţional.
nuta pentru educarea comunistă o cupări a organizaţiilor U.T.M., ma­ te in faţa tin e rilo r inform ări poli­
tineretului şi mobilizarea lui la în­ joritatea cercurilor obţin rezultate tice cu un bogat conţinut educativ.
deplinirea sarcinilor de producţie. bune. Propagandiştii expun cu m ul­ In urma acestei preocupări, m a jo ri­ Ritmic şi de calitate
După ce au fost alese noile organe tă claritate lecţiile, subliniind pro­ tatea tin e rilo r au reuşit să-şi îmbo­
conducătoare, com itetul U .T M . a a- blemele de bază. Sem nificativă în a- găţească cunoştinţele, puţind ast­
vut g rijă să le instruiască, arătîn- cc.st sens este activitatea desfăşura­ fel să interpreteze în mod just d i­ Cu fiecare zi ce trece, colectivul începutul anului şi pînă in prezent
du-le care sînt cele mai eficiente tă dc către propagandiştii loan To- ferite probleme legale de viaţa po­ secţiei a IF-a furnale din C S. Hu­ colectivul secţiei a II-« furnale a
pro­
nedoara. înscrie pe graficul
metode de muncă, pe caic urmează den, Nicolae Te/,an şi Emil Talani. litică şi economică a ţării. produs peste sarcinile dc plan mai Ochiul atent al m anevrantului N icolae Breaz u rm ăreşte lam in a­
să le aplice. Cu ocazia „Z ilei se­ La cercurile pe care aceştia le con­ A lă tu ri de m ultiplele forme de c- ducţiei noi şi im portante succese in m ult de 4.000 tone fontă. Şi în p ri­ tul, în timp ce milnile dirijează de la distantă agregatele de înaltă
cretarilor" şi şedinţelor de comitet duc se constată că m ajoritatea ti­ ducare comunistă a tinerelului, un întrecerea socialistă. Acordind o mai vinţa ca lităţii s-a făcut un salt. In tehnicitate ale laminorului dc benzi de la C.S. Hunedoara.
mare atenţie întocm irii reţetelor de
luna ianuarie,, cantitatea de fontă
se analizează unele aspecte ale nerilor sînt combativi, iau atitudine loc im portant il ocupă şi concursul încărcare şi respectării fişei tehno­ declasată a fost m ult sub indicele
munci: de educaţie, scoţindu-se în hotărîlă faţă dc unele abateri si „Iu b iţi cartea". El contribuie la c- logice. se asigură o dozare corectă admis. întensificindu-şi eforturile,
evidenţă im portanţa acesteia pentru luptă cu tot elanul pentru îndepli­ duenren tinerelului în sp iritu l pa­ a m aterialelor, lucru cc concură in fuinali.ştii au reuşit să salte mai
mobilizarea tineretului in întrecerea nirea şi depăşirea sarcinilor de plan triotism ului şi internaţionalism ului mod direct la calitatea fontei. muilt ştacheta calităţii. Toată fonta
socialistă, pentru îndeplinirea şi de­ Tineri ca Sabin la u r, Nicolae Răp- socialist, la dezvoltarea a titu d in ii noi A lă tu ri de topitoi i. dozatori şî realizată în luna februarie a fost
păşirea angajamentelor luate. rău, Petru Neagu. Gheorghe Vasi- faţă de muncă şi avutul obştesc. încărcători. < auperiştii se străduiesc de bună calitate. La capitolul „ca­
In munca de educare a tineretu­ levschi. Nicolae Chiţoc si a lţii sini Dacă in anii trecuţi s-au obţinut re­ să ridice şi să menţină o constantă litate" nu s-a înregistrat nici o tonă
lui, de form are şi dezvoltare a min- mineri destoinici cu caic exploata­ zultate bune privind mobilizarea ma­ temperatură aerului insuflat in fu r­ (U rm are din pag 1) dacţia ziarului nostru deschide o dis­
drici faţă de realizările obţinute, un rea se mîndreste. selor de ţin e ţi la concursul „Iu b iţi nal. Exploatînd in bune condiţii n- de fontă declasată. cuţie pe tema „Cum folosim pâm in­
rol deosebit de im portant il are in- Din analiza făcută recent de că­ cartea", nu acelaşi lucru se petrece gregatele şi instalaţiile la care lu ­ De subliniat că toată fonta pro­ cele de defrişare, terasa re şi dese tul V". Jn cadrul discuţiei sînt soli­
văţăm intul politic U. T. M. In tre comitetul U.T.M.. a reieşit c.u acum. D atorită slabei preocupări a crează, ei reuşesc să realizeze cu dusă peste plan s-a realizat pe sea­ căci pot fi realizate şi prin muncă citaţi să-si spună părerea tovarăşi
baza m ăsurilor Biroului C. C. al deşi învăţăm înlul politic s-a îm bu­ organizaţiilor de bază. num ărul t i­ succes acest lucru. Dovadă ? De la ma cocsului economisit. patriotică. A ici un mare rol il au din conducerile u n ită ţilo r agricole
U .T M . cu p rivire la îm bunătăţirea nerilor care îm prum ută cărţi de la .sfaturile populare şi organizaţiile
nătăţit in mod sim ţitor, el nu se r i­ socialiste, inginerii agronomi şi a lţi
conţinutului şi eficacităţii învăţă- dică la nivelul cerinţelor şi al po­ biblioteca clubului este mic. Acest U.T.M. p lin mobilizarea cetăţenilor specialişti, secretari ai organizaţiilor
m în iu lu i politic, com itetul U.T M. de sib ilită ţilo r create. Si aceasta ca ur­ fapt a atras după sine şi numărul Mai multe produse şi a tin e rilo r la acţiuni patriotice. de partid şi U.T.M., preşedinţi ai
la E, M. Barza a orientat, încă de mare a faptului că nu toate organi­ mic de purtători- ai insignei „P rie ­ In multe adunări ale organizaţiilor .sfaturilor populare etc. In articolele
la începutul anului de invăţăm înt, zaţiile de tineret au p riv it cu ace­ ten al c ă iţii". O rganizaţiile U.T.M Ca şi în celelalte secţii ale Uzinei U.T.M. s-a făcut propunerea ca o trim ise redacţiei pot fi abordate cele
activitatea organizaţiilor de tinerei laşi sim t dc răspundere indeplinirea sînt chemate să folosească concursul „V icto ria - din Câlan şi la turnăto­ Perioada am intită a fost înche­ pane din aceste lucrări să fie încre­ mai d iv e le aspecte alo muncii pen­
p rivin d organizarea dife ritelor for­ «acestei importante sarcini.' „Iu b iţi cartea" ca o formă eficace de rii munca se desfăşoară intr-un iată şi de colectivul d:> muncă de dinţate tin e rilo r pentru a li execu­ tru buna gospodărire a păm întului
la turnătoria nr. I cu sarcinile de
me de învâţăm int, recrutarea cursan­ O rganizaţii de bază U.T.M. ca cele culturalizare a maselor de tinerel. ritm susţinut. A ntrenaţi într-o sus­ tate. Nu ar fi lipsit dc im portanţă şi «ale a cţiunilor întreprinse in ve­
ţilor, precum şi selecţionarea şi pre­ O slabă activitate au avut-o une­ plan depăşite. Prin îm bunătăţirea ca pe baza unui studiu am ănunţit să
de hi sectoarele Rudn-liarza, secre­ ţinută întrecere, -lucrătorii turnăto­ procesului de form arc-turnnre. au derea redării în circuitu l arabil a
g ă tita propagandiştilor, Pentru ca tar Constantin Rusu, !. Valea Mo­ le organizaţii şi în ceea ce pliveşte riei de Hngotiere si-au organizai se dea curs acestei propuneri deo­ unor suprafeţe cit mal m ari <le te­
cercurile de invăţăm înt să-si a tin ­ rii, secretar loan Stoica C Pavel, mobilizarea tineri lor la viaţa cultu- mai bine munca, au folosit mai ra­ fost produse peste plan 58 tone ra­ sebit de valoroasă. Cel m<ai nim erii ren. Specialiştii din agricultură sînt
gă scopul, la stabilirea form elor de 1(1 Valea M orii, secretar loun Popa rnl-educativă. Asa se explică faptul ţional tim pul de lucruj reuşind să diatoare care îndeplinesc exigen­ este ea loate aceste lucrări de folo­ chemaţi ca, pe baza experienţei ce
invăţăm înt cit şi la recrutarea cursan­ si altele s-au ocupat slab de învăţă- de ce un număr foarte restrîns de realizeze indici superiori de u tili­ ţele calităţii, precum şi 58 de bucăţi sire raţională a păm întului să în­ o nu si a stu d iilo r care le fac să
ţilo r s-a ţin u t seama de nivelul de tineri activează în diferite form aţii zare a agregatelor. Pe această calc ceapă de «acum. Ţinînd seama de im ­
mi n tul politic. Din această cauză lec­ vane pentru băi. \in ă cu propuneri şi soluţii practice
pregătire al tinerilor, de dorinţa n- ţiile şi conferinţele nu au fast pre­ artistice de pe lingă Clubul muncito­ ci nu produs in prim ele 17 zile o<la portanţa pe care o «arc buna gospo­ in vederea folosirii raţionale şi in­
cestora, de forma de învăţăm im ab­ resc din Gurabarza. acestei luni. peste sarciniJe de plan, N. TP.A1AN dărite a pâm întului. ca m ijloc p rin ­
date cu regularitate, iar cele pre­ tensive a păm întului în cadrul uni­
solvită în anii precedenţi Propa­ date au avut un conţinut educativ La Exploatarea m inieră Barza işi 124 tone lingotieie. corespondent cipal de producţie iu agricultură, re­ tă ţilo r socialiste.
gandiştii au fost selecţionaţi din lan­ scăzut, nu fost greoaie, ncairactive. desfăşoară activitatea numeroşi ti­
durile m em brilor şi candidaţilor de Datorită acestui fapt, cursanţii nu neri. dornici să-şi petreacă în mod
partid, precum şi din rindul ulemis- tît mai util tim pul lor liber, să ducă
pot lace legătura între temele ex­
tilo r cu o pregătire politico-ideolo- o muncă cullural-educativâ. Ei tre­
gică corespunzătoare puse şi problemele de producţie. De­ buie să fie însă îndrum aţi şi m obi­
In acest an de învâţăm int, in ca­ sigur că această stare de fapt a dus lizai» de către organizaţiile de tine­ tk C U
drul exploatării îşi desfăşoară acti­ i*' ultim ul tim p şi la o frecvenţă ne- ret cu tot sim ţul de răspundere.
vitatea 5 cercuri de invăţăm înt po­ corespunzătoare.
S. OKBON’AŞ
lul n rliivîslic sînt decretele şi hotă-
ririle în lum ina cărora toţi deţi­
nătorii de arhive au obligaţia să
I ren că la prelucrarea acestora cu
scopul de a da cercetărilor cîl mai
Regiunea Hunedoara este bogată se orientează tot mai m ult spre re­ nu a puiuţ săi ducă n muncă (Ic în­ m ulte m ateriale folositoare.
în fapte istorice, fapte ce şi-au gă­ voluţionara clasă a proletariatului, drum are si control In toate unităţile Ţ :nînd scama de acest lucru, este
sit loc de păstrare in monumente, constituie frumoase pagini ale isto­ de arhivă. Acest lucru, l«n (are se necesar să «arătăm că mai sini in re­
documente. în versul popular si în riei poporului nostru. adaugă calamitatea celor două răz­ giunea no<Tsirâ unităţi caic nu iau
inim a poporului. Aici, pe culm ile Astăzi, cînd poporul este singurul boaie, distrugerea intenţionată a ar­ măsurile necesare pentru trecerea c-
m unţilor Orăştieî, Decebal, in fru n ­ siăpîn pe soarta sa, v iaţa pe melea­ hivelor foştilor capitalişti, care con­ loclivă la lucrările de ordonare, in ­
tea o.asiei dacilor, îşi «apăra, acum gurile Hunedoarei, ca şi în întreaga ţineau date compromiţătoare pentru ventariere şi expertiză a m ateriale­
aproape două m ii de ani, libertatea ţară, s-a schimbat, energia revolu­ aceştia sau neînţolcgerca valorii do­ lor documentare. Aceste operaţiuni
ţă rii sale pînă la sacrificiul suprem; ţionară fiind îndreptată spre con­ cumentelor, «au dus la distrugerea i ar ajuta să elim ine totodată şi o
aici, în apropierea furnalelor de as­ struirea vieţii noi, pentru care si-au sau deteriorarea unor im portante do­ parte din m aterialele nefolositoare,
tăzi, acum eîtcva secole, un liu al dnt viaţa m ulţi din cei mai buni fii cumente privitoare la istoria poporu­ (are prin retopire pot intra in c ir­
poporului nostru, lancu de Hune­ ni poporului nostru. lui nostru. v cuitul economic, rculizindu-se însem­
doara, va făuri si in parte va Toate aceste fapte reies mnî ales nate economii.
duce la bun sfîrşit, planurile de din documentele vrem ii, care con­ Este necesar să arătăm că unii P lin hoţii r; ren recentă «n Consi­
luptă pentru eliberarea popoarelor stituie cel mai preţios izvor istoric tovarăşi consideră că numai docu­ liu lu i dc M in iştri se urmăreş­
subjugate de furtuna sem ilunii ; lot şi c u liu ra lş iiin ţific , totodată. mentele de acum ci te va zeci sau sute te grăbirea procesului de prelu­
istorică.
de «ani prezintă valoare
aici, în 1874, Horea va ridica poporul crare tehnico-sliinţifU ă «a materia­
Sarcinile trasate istoricilor de că­ Aceştia uită că documentele cu cure
la luptă, cerînd n o b ilim ii îngrozite tre partid, referitoare la elaborarea lucrează zilnic sînt documente în lelor documentare pe care organiza*
libertate socială şi naţională, ca pes­ Istoriei Romîniei şi a unui manual care se consemnează fapte ale celei (iile .socialiste Ic păstrează. De aceea,
te cîteva decenii, in 1848, masele oaie să dea posibilitate oamenilor fiecare unitate socialistă are datoria
populare conduse de A vram lancu, muncii să cunoască drum ul de luptă mai minunate pagini din istoria •să treacă in mod electiv la o muncă
Axente Sever, I Buteanu, sâ lupte* poporului nostru, lupta si munca susţinută de prelucrate tehnico*
parcurs de partid au fost sprijin ite , pentru construirea noii societăţi.
pentru aceleaşi idealuri. ş tiin ţifică a m aterialelor documenta­
prin punerea la îndemîna acestora, M aterialele documentare, atît cele te, convinşi fiind că in acest fel
Dezvoltarea capitalism ului, care a numeroase materiale documentare, vechi tît şi cele care se creează sub
duce la creşterea proletariatului, im ­ ce se află în păstrare la Arhivele ochii noştri, reprezintă un bun al vom contribui la descoperirea de noi
prim ă un aspect nou, revoluţionar, S talului sau In organizaţiile socia­ poporului ce nu poate li înstrăinai, documente atit dc necesare a ctivită­
luptei de eliberare socială o claselor liste. distrus, neglijat sau întrebuinţat în ţii ideologice, şliin tifico -cu ltu ra le ,
tu tu ro r ra m u rilor economiei noastre,
si păturilor exploatate. M arile lupte Cn tonte că A rhivele Statului, ca alte scopuri. Prof. ION F R A Ţ ILA
ale m inerilor din Valea Jiu lu i şi ale
instituţie de cultură, există din Ca o expresie a g rijii pe care re­ Şeful serviciului A rhivelo r
Aspect exterior al laboratorului veterinar tegionol din Deva. ţărănim ii hunedorene, care în 1933 1831, pînă după 23 August 1944 ea gimul nostru o are pentru m alerin- S talului — regiunea Hunedoara