Page 64 - 1965-02

P RO LETA R I DIN TOATE Ţ Ă R ILE , 0N IŢ I-V Â 1
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR

:-fl V-A CONFERINŢE

A UNIUNII ASOCIAŢIILOR ^STUDENŢILOR

DIN R. P ROMINA

V ineri dimineaţa, la Casa de cultură a studenţi­ logie din Cluj, M aria Latarciuc. studentă la Facul­
lo r din Capitală au început lucrările celei de-a V-a tatea de chim ie industrială din Iaşi. Antonică D ijm â-
conferinţe pe ţară a U niunii A sociaţiilor studenţilor rescu, student la Institutul politehnic din Bucureşti,
din IM 1. Romină. Traian Hopulele, student la Institutul politehnic din
Iau parte 500 de delegaţi aleşi dc conferinţele aso­ Galaţi.
ANUL XVII. NR. 3155 5ÎMBATA 20 FEBRUARIE 1965 pagini, 25 bani c ia ţiilo r studenţilor din cele J5 centre universitare Tov. Ştefan B irlea a dat apoi citire salutului adre­
sat studenţilor de Comitetul Central al P artidului
ade ţă rii şi 200 de in vita ţi.
A u partîcipat membri ai CC. al P.M.IL. ai Consi­ Muncitoresc Roniin. Salului partidului a fost p rim it
liu lu i de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor cu puternice şi îndelungi aplauze. Delegaţii şi in v i­
taţii au ovaţionat minute în şir pentru P artidul M un­
CĂUTĂ EA — în sentrul in s titu ţii centrale şi organizaţii de masă. personali­ citoresc Romîn, Com itetul său Central in frunte cu
tăţi ale vieţii culturale, ştiin ţifice şi artistice, rectori
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
ai institutiî-lor dc învăţăm int superior, pinfesori u n i­
In continuare au luat cuvîntul M arilena Pleşa.
versitari şi alte cadre didactice, activişti de partid şi studentă la In stitutu l agronomic din Craiova. Paul
activităţii tuturor de stat. ai U.T.M. şi ai U.A.S.R. de dele­ Tg. Mureş, Ştefan Scafa, student la Institutul de arhi­
K ikcli. student la In stitu tu l medico-farmaeeutic din
Ordinea dc zi adoptată în unanim itate
gaţi cuprinde rapoartele C onsiliului U.A.S.R. şi com i­
tectură „Ion M incu" din Bucureşti. îoan D ulfu, stu­
siei de cenzori, precum şi alegerea organelor condu­ dent la In stitu tu l de mine din Petroşani, Mariana
colectivelor de munca! cătoare ale U niunii A sociaţiilor studenţilor. Bretner, studentă la Universitatea din Timişoara, Paul
La prim ul punct de pc ordinea de zi. preşedintele
„A lexandru
loan
Savu. asistent la U niversitatea
C onsiliului U A.S.Il., Ştefan Birlea, a prezentat ra­
Cuza" din Iaşi. şi Paul Eugen, preşedintele Consiliu­
portul C onsiliului U.A.S.R. cu p riv ire la activitatea
M uncitorii, tehnicienii şi inginerii în considerare a realizărilor din desfăşurată în perioada dintre conferinţa a IV-a şi lui U niunii asociaţiilor studenţilor din Cluj.
din întreprinderile industriale ale ştiinţă şi tehnică, 2tragerca la con­ conferinţa a V-a ale U.A.S.R. şi sarcinile de viito r Au luat. de asemenea, cuvîntul Mihnea Ghcorghiu,
regiunii noastre au obţinut în anul trolul calităţii n unor cadre cu o ale asociaţiilor studenţilor. profesor la In stitu tul de arlă teatrală şi cinemato­
care a trecut succese deoscbilc în bună calificare, exigente şi pătrunse grafică „I. L. Caragialc". preşedintele C onsiliului c i­
producţie. îndrum ate de organizaţii­ dc înalt sp irit de răspundere in Raportul comisiei de cenzori a fost prezentat de nematografiei. şi prof. univ. A vram Constantin, mem­
le de partid, colectivele de munca muncă1*. Irim ie Nicolae, preşedintele comisiei. bru corespondent al Academiei R.P. Romine. rec­
au tradus în viaţa planurile de mii - Rezultatele obţinute arată insă că Au început apoi discuţiile la rapoarte. Au luat torul In stitu tu lu i politehnic din Timişoara.
suri tchniro-organi/.ntoricc, au a p li­ în unităţile industriale din regiunea cuvîntul M arin Burtică, preşedintele C onsiliului U ni­ Apoi. lucrările conferinţei s-au desfăşurat pe co­
cat larg in producţie experienţa noastră mai sini rezerve im portante unii asociaţiilor studenţilor din Tim işoara. Ion Alexe, m isii: profesională, culturală, sportivă şi social-gos-
fruntaşilor, in iţia tive le valoroase. In­ de îm bunătăţire a ca lită ţii produ­ preşedintele C onsiliului asociaţiilor studenţilor din poclăreascâ.
trarea în funcţiune a noi agregate, selor. Dacă m ajoritatea întreprinde­ Institutu l de petrol, gaze şi geologie d in . Bucureşti,
dotarea cu maşini moderne de înal­ rilo r industriale au reuşit să ridice Lucrările conferinţei continuă.
tă tehnicitate, ridicarea continuă a calitatea produselor, mai sînt şi alte M aria Lia Păcuraru, studentă la Facultatea de filo ­ (Agcrpres)
(? .lific â rii profesionale şi organizarea întreprinderi care au lipsuri în ceea
t» fi peri oară a muncii, au dus In creş­ ce priveşte calitatea. Tn unele între­ La Uzina „30 Decembrie" din C ugir s-au însuşit şi pus în fabrica­
terea p roductivităţii. Pe această cale prinderi forestiere, din industria u- ţie de serie 5 tip u ri de maşini dc spălat rufe A lbalux.
colectivele din întreprinderi au în­ şonră. şi altele, problema calităţii In fotografic : Se face recepţia unui nou lot de maşini de spălat
registrat însemnate depăşiri ale sar­ n-a stat mereu în centrul a ctivită ţii rufe A lbalux 3. Salutul Comitetului Central al Partidului
cin ilo r de plan. I'u rn a liştii de la H u­ organizaţiilor de partid şi a condu­
nedoara şi Călan au produs cu cerilor lelm ieo-adm inistraiive. In alte
75.000 tone mai multă fontă, oţelarii întreprinderi, cum sînt C.S. Hune­ Muncitoresc Romîn adresat celei
au elaborat cu 90.000 tone mai m ult doara, E. M. Tcliuc, E. M. Ghelar, CONŞ TIINCIOZ1 T A IE
oţel decît prevedeau sarcinile, iar i:.M. Barza şi altele, problema ca­
la laminoare s-au produs peste pre­ lită ţii a fast p rivită cu destulă super­ vedem din nou polizorul funcţîo- de-a V-a conferinţe a Uniunii Asociaţiilor
vederile planului 2L!.000 tone lam ina­ ficialitate. fiin d redusă numai la scă­ ...Intr-una din zilele trecule. la
te fin ite pline. M in e rii din Valea derea procentului de rebuturi, curăţătoria pieselor turnate de la nînd. Vom face tot ee este posibil
Jiu lu i au extras cu 103.500 tone mai Or, „problema ca lită ţii produse­ uzina „Victoria** CăJan, la unul din pentru a înlocui axul polizorii,lui în studenţilor din R. P. Romînă
m ult cărbune, iar cei din Poiana lor are un caracter deosebit de locurile de muncă, lucrul a incetat cel mai scurt tim p. Ne-au dat în
Ruscâ şi-au depăşit planul extrac­ complex, in tru cit este legată de brusc. Unul din polizoarele cu care această p rivin ţă sp rijin şi cîţîva
ţiei de m inereuri. Succese im portan­ specificul fiecărui produs, al fie­ se execută operaţiunile dc curăţare • strungari. Şi unii şi alţii, aşa cum Comitetul Central al P artidului severenţă, dc a-ş» consacra întreaga Studentul patriei noastre trebuie
mai
se obişnuieşte la noi în asemenea
a radiatoarelor, a încetat să
te au fost obţinute şi de colectivele cărei întreprinderi şi loc de mun­ funcţioneze. I se rupsese axul. Sc îm prejurări. Muncitoresc Romîn transm ite un energie şi elanul tineresc pregătirii să se distingă prin trăsături p o lili-
de muncă din celelalte ram uri in ­ ca'’. Neglijarea celorlalte aspecte ale cereau luate măsuri de reparare, călduros salut p a rticipan ţilor la cca sale la cel mai înalt nivel, pentru a co-m oralc specifice om ului nou al
dustriale ale regiunii. ca lită ţii au făcut ca in activitatea de înlocuire a axului rupt. Orice Polizorul respectiv a fost pus în dc-a V-a conferinţă a U n iun ii Aso­ fi în măsură, după absolvire, să-şi societăţii socialiste, să manifeste în
In anul trecut, organizaţiile de colectivelor de muncă să se mani­ întîrziere ducea la întreruperea o- funcţiune. O peraţiunile de curăţare cia ţiilo r studenţilor dîn Republica aducă din p lin contribuţia acolo un­ toate îm prejurările o ţinută demnă
partid au acordat o atenţie deosebită feste şi unele deficienţe semnalate peraţiunilor dc curăţare de pe ra­ a asperităţilor şi a b a vu rilor răma­ Populară Romînă, tu tu ro r studenţi­ de este cca mai marc nevoie, in dc sludcnt-cctăţcan. Asociaţiile stu­
îm bunătăţirii ca lită ţii produselor. de beneficiari. Pe adresa C.S. H une­ diatoare a unor asperităţi şi bavuri se dc la turnare pe radialoare se lor patriei noastre. sectoarele hotărîtoarc ale produc­ denţeşti sînt datoare să promoveze
desfăşoară în mod normai. Colecti­
Ele au recomandat conducerilor teh­ doara au sosit sesizări prin care be­ rămase de la turnare. vul curăţătoriei de la uzina „V icto ­ In u ltim ii ani, o dată cu a vin lu l ţiei materiale şi ale a ctivită ţii so- activ tot ceea cc este pozitiv şi îna­
nice aplicarea unor măsuri care să neficiarii reclamă incluziuni neme­ în asemenea îm prejurări doi mem­ neîntrerupt al economici şi cu ltu rii, cial-culturale. intat în comportarea studenţilor a-
ducă la realizarea de produse ca li­ talice in oţel, abateri de la compo­ bri de partid — tov. Viorel Burdu- ria" Călan este hotnrit să-şi aducă invâtăm întu] superior din ţara noas­ In centrul preocupărilor asocia­ tît în viaţa universitară, cît şi în
tativ superioare. Com uniştii an dez­ ziţia chimică a m ărcilor de oţel, fi­ şescu şi Ion Lăscnu împreuna cu toată contribuţia la obţinerea unor tră a cunoscut o puternică dezvol­ ţiilo r studenţeşti trebuie să stea an­ afara ci, să dezvolte opinia dc masă
bătut pe larg în adunările generale suri în in teriorul m etalului, discon­ tînărul Aurel Di a teu s-au oferii, noi succese in întrecerea socialistă, tare: s-a dezvoltat continuu baza ma­ trenarea întregii studenţim i la în­ a sludcnţim ii îm potriva fenomenelor
cauzele care au dus la nerea Uzarea tinuitate în zona centrală a lam ina­ răspunzînd chemării conducerii sec­ să adauge la cele 60 de tone radia­ terială a in vâ ţă m în lu liii şi s-au îm ­ deplinirea principalei sale îndatoriri negative, a influenţelor m entalită­
sarcinilor planificate în ceea ce p ri­ telor, crăpături şi fisuri de supra­ ţiei. să lucreze pentru a pune lotu.1 toare date în această lună peste bunătăţit condiţiile dc viaţă şi stu­ faţă dc societate — temeinica pregă­ ţilo r retrograde.
veşte calitatea, au luat măsuri care faţă, nerespectarca re c tilin itâ ţii la la punct. Aici i-am şi în lîln it pe a- prevederile planului de producţie diu ale tineretului universitar. tire profesională. Ele sînt chemate In strînsă colaborare cu condu­
să înlăture deficienţele semnalate. anum ite prolile dc laminate, greşeli noi cantităţi de produse de bună Corpul didactic desfăşoară o acti­ să folosească în acest scop toate m ij­ cerile institutelor dc învăţăm int su­
Jn adunările organizaţiilor dc partid în marcarea, signarea şi vopsirea d i­ ceşti tovarăşi. calitate. vitate intensă pentru perfecţionarea loacele şi formele, specifice activi­ perior, asocia (iilo r — organizaţii
din secţiile C S. Hunedoara, corn li­ feritelor .mărci de oţeluri şi altele. — Nu plecăm acasă, ne-a decla­ procesului dc învăţăm int in scopul tăţii lor. de in rîu rire şi educare a obşteşti ale tu tu ro r studenţilor —
n iş tii au discutat posibilităţile de La rindul ‘ loiY'^Skterurgiştn impută rat tov. Viorel Durduşcscu pînă nu GH. C. pregătirii tinerei generaţii dc inte­ studenţilor, întregind străduinţele le revine sarcina dc a-şi îm bună­
îm bunătăţire a ca lităţii produselor m inerilor dc la Teliue şi Ghelar nc- lectuali cu temeinice cunoştinţe dc corpului didactic pentru ridicarea tăţi întreaga activitate, pentru n-şi
siderurgice. A plicind în viaţă Direc­ rcspoctarca norm elor granulom etn- specialitate. An de an, spre toate nivelului calitativ al procesului dc spori aportul la formarea tinerei ge­
tivele CC. al P.M.H. cu privire la ce, procentul ridicat de siliciu din sectoarele copist rucf.i ci .sbciallstc se hivătăm irrt în toate verigile sale şi neraţii de ^rttclcctu ali, bine pregă­
principalele c rite rii ale întrecerii so -‘ compoziţia' m inereului provenit din îndreaptă mit şi m ii de noi absol întărirea disciplinei universitare. tiţi pentru muncă şi viaţă, cu 6 com­
cialisic, organizaţiile de sindicat din alegerea neatentă a ste rilu lu i vizi­ A C T U A L IT A T E A venţi ai institutelor de învăţăm int Şcoala noastră superioară arc da­ portare ireproşabilă în societate, pă­
combinat au făcut din problema ca­ bil sau clin lărîm iţnrea lui. Si in ex­ superior, care fac fală cu cinste în­ toria dc a forma un intelectual m ul­ trunşi dc dragoste fierbinte pentru
lită ţii obiectivul principal nl între­ ploatările m iniere din cadrul C.CV.J. d a to ririlo r cc le revin la locurile dc tilateral pregătii, care. pe lingă o patria socialistă, dc nobilele idei ale
cerii. O ţelarii hunedoreni au asim i­ s-au semnalat in anul care a trecut muncă încredinţate. înaltă calificare profesională, să frăţiei între popoare, m ilita n ţi neo­
lat noi n u rc i de oţeluri cu param etri deficienţe, mai ales in problema ca­ Q) ÎMiinc, Teatrul dc stat din Pe­ date de către specialişti dc la Con­ Asociaţiile studenţilor desfăşoară aibă o concepţie ştiin ţifică despic bosiţi pentru cauza socialism ului şi
superiori, necesare industriei con­ lită ţii cărbunelui brut. Datorită de­ troşani prezintă a 5-a premieră a siliul agricol regional, din S.1M.T. o bogată şi rodnică activitate orga­ natură şi societate, o justă orienta­ păcii în lume.
structoare de maşini. Au fost actua­ păşirii procentului admis de cenuşă stagiunii curente cu piesa: „In tr i­ şi unităţile de producţie nizatorică şi cuUural-cducalivâ, par­ re politică, un larg orizont cultural.
lizate şi îm bunătăţite procesele teh­ exploatările miniere au pierdut în ­ gă şi iubire" dc l ’ i*. Schillcr. & Com itelui orăşenesc U.T..M. ticipă aclîv la rezolvarea probleme­ Dczvollînd continuu prietenia fră ­
In activitatea complexă cc sc des­
nologice si instrucţiunile de lu tru semnate cantităţi de cărbune, fiin d Spectacolul este m ontai în regia Deva, in colaborare cu com itelui lor vieţii universitare, adticînd o făşoară in institutele noastre dc în­ ţească cu studenţimea din ţările so­
p rivin d elaborarea unor oţeluri su­ penalizate pentru calitate. In une­ lui Petro Sava Balcanii şi sceno­ orăşenesc pentru cultură şi artă, contribuţie dc seamă la realizările cialiste, lărgind relaţiile dc colabo­
perioare pentru rulm enţi, sape ru le întreprinderi forestiere slaba preo­ grafia lui V irg il M iloia. D istribu­ organizează pentru ziua de m ii ne invăţăm îu tu liii nostru superior. văţăm int superior pentru formarea rare cu organizaţiile studenţeşti dîn
role, ţevi, oţeluri pentru industria cupare faţă de calitate s-a concre­ ţia este asigurată de actorii : Ana o în liln ire a tineretului din oraş Prin munca sa creatoare, harnicul politîco-idcologică şi moral-cctăţe- toate ţările, U.A.S.R. trebuie să-şi
pel rol icră şi altele, oţeluri ai căror tizat in sortarea necorespunzuioare Colda, A rtistă Emerită. Tudor B râ­ cu tov. acad Tudor Popcscu, care nostru popor ridică patria spre cul­ ncaseă a v iito ru lu i intelectual, un aducă şi pe v iito r contribuţia ac­
param etri ca lita tivi au fost sim ţitor a lem nului, lemn inferior, cu del'ec- nca. I. Anghclcscu M orcni. Dana va vorbi cu acest p rile j despre m ile tot mai inalte ale progresului rol dc scamă revine şi asociaţiilor tivă la întărirea un ită ţii şi coope­
îm bunătăţiţi. La laminoare au ţiuni, fiin d încadrai în categorii .su­ Panta/.opnl. Lconnrd Calea. Florin „Prestigiul IM *.li. pc plan m ondial". social. studenţeşti. Ele sînt chemate să or­ ră rii m işcării studenţeşti din în­
fost verificate şi corectate schemele perioare de calitate. Deficienţele clin Plaur. Al Zccu, precum si dc ti­ Expunerea va fi urmată dc un O dală cu dezvoltarea economici ganizeze o intensă şi variată activi­ treaga lume în lupta pentru condi­
de lam inare în funcţie de noile ca­ munca de sortare nu avui ca efect nerii Mariana Cercel, D um itru Dn- film documentar. In tiln irc a va avea şi cu ltu rii socialiste cresc cerinţele tate cultural-cducativă, cu p a rtici­ ţii mai bune dc învăţăm int, liberta­
lib ra ţi, a sporit exigenţa controlului slaba valorificare a masei lemnoase, brin. Mioara Păcurarii şi Ion Kozin. loc în sala „A rta ” din Deva la ore­ şi exigenţele cc sc pun In faţa şco­ parea întregii mase dc studenţi, să te, pace şi progres social
pe flu x tehnologic şi la > ecepîionai ca au făcut ca beneficiarii să reclame © Astăzi, la Balşa, în raionul le 10 dimineaţa. (MUCAI DINU). lii noastre superioare, a corpului d i­ ajute tinerelul universitar în stu­ Comitetul Central al P artidului
lam inatelor. De calea îm bunătăţirii calitatea d ife rite lo r sortim ente de Orâştic, va avea loc un simpozion O I" continuarea turneului pe dactic universitar. Institutele şi u- dierea şi însuşirea m arxisni-lcninis- Muncitoresc Romîn urează delega­
ca lităţii, sucrese însemnate au înre­ lemn livrat. In regiunea noastră se organizai dc secţia cincfîcarc a ra­ care il întreprinde in regiunea noa­ n ivcrsităţile sint chemate să form e­ m ului, cunoaşterea politicii partidu­ ţilo r la conferinţă, tuturor studen­
gistrat şi m inerii. execută un volum mare de lucrări ionului Orăştic, pc marginea docu­ stră, azi după-mesă Filarm onica dc ze. pentru toate domeniile dc a ctivi­ lui şi a realizărilor obţinute în în­ ţilor, iioi succese la învăţătură si in
A nul 19G5 pune în faţa colective­ de construcţii de locuinţe. La re­ mentarelor „U zina 1 M ai“ , „Oamenii stat din C luj va prezenta la Haţeg tate, un num ăr tot mai mare de făptuirea ei, a poziţiei sale faţă de activitatea obştească, exprim indii-şi
lo r de m uncitori, tehnicieni si in g i­ cepţia lor insă, beneficiarii impută noştri" şi alic film e, caic oglin­ spectacolul „M -ain suit iu dealul specialişti, cu un înalt nivel dc pre­ principalele probleme ale contem­ totodată convingerea că tineretul
neri noi sarcini priVind îm bunătă­ deseori calitatea. Vina aparţine pe desc succesele construcţiilor din C lujului". gătire teoretică şi practică, pe de­ poraneităţii, a trecutului glorios dc nostru universitar sc va dovedi,
ţirea calităţii produselor în toate ra­ de o pane constructorilor, iar pe dc domeniul economici. (A U ItE L R Ă- îşi dau concursul soliştii vocali plin capabili să răspundă sarcinilor prin numea şi comportarea sa, (a
m urile de producţie, realizarea în­ altă parte, între p rin d e rilo r caic pro­ DULESCU — corespondent). dc muzică populară Fclician Făr- lot mai complexe ale organizării şi luptă a clasei muncitoare, a poporu­
tocmai a planului lucrărilor de in ­ duc materiale de construcţii. între­ O Incepînd de azi, tim p dc ^ caşu. Ana Pop Corondan, Maria conducerii producţiei moderne, ale lui nostru pentru progres social, li­ înălţim ea în d a to ririlo r dc onoare
bertate şi independenţă naţională, a
vestiţii şi îndeplinirea exemplara a prinderile dc industrie locală livrea­ zile, la Casa agronomului dc la Pctcr, M ana Marcu, lu lia S/.aho dezvoltării vieţii spirituale a po­ cc-i vor reveni ca schimb dc m iine
..rc in ilo r de export. Aşa după cum ză cu înlîrziere binalele care sint M intia, vor avea loc cursuri dc in­ şi loan Fârcasu. Momentele vesele porului nostru. com orilor c u ltu rii clasice romineştî al pu rtăto rilor făcliei ştiinţei şi cul­
se sublinia in Darea de seama pre­ de slabă calitate, iar constructorii, struire a şefilor dc brigăzi dc trac­ vor fi susţinute de Zcno Turdcanu. Cca mai dc scamă îndatorire pa­ şi universale, a celor mai valoroa­ tu rii înaintate, ca s lu jito ri devotaţi
zentată dc tovnrasui Ion Gheorghe pentru a nu i'ăininc în urmă cu lu ­ toare din SALT. Lecţiile vor fi pre­ (NICU SBU C IIEA — corespondent). triotică a fiecărui student este dc a se creaţii ale ştiinţei şi artei coiw trup si suflet poporului m uncitor,
M aurer la sesiunea M arii Adunări crările. sînt nevoiţi să le primească. învăţa, dc a nuinci cu pasiune şi per­ tcmporanc. patriei socialiste.
Naţionale din decembrie J%1, „îm ­ Des reclamată este calitatea prefa­ C O M ITE TU L C EN TRAL
bunătăţirea continuă a ca lită ţii tre­ bricatelor produse dc I.O.I.L. Hune­ A L
buie să fie rodul preocupării siste­ doara. cărăm izile de la Prîcaz, agre­ P A R T ID U LU I MUNCITORESC IIO M lN
matice şi permanente a m ilioanelor gatele dc betoane livrate dc indus­
de oameni ai muncii, angajaţi pe tria locală. CARNET ELECTORAL
fiecare treaptă a procesului dc pro­ Din exemplele citate reiese com­
ducţie. Pentru realizarea acestui o- plexitatea noţiunii ele calitate la rea­ B O G A T A ACTIVITATE
biectiv sc cei' înfăptuite sistematic, lizarea căreia trebuie să concurc lie-
In absolut toate întreprinderile, mă­ carc muncitor, tehnician si inginer,
suri tehnico-organizatorire eficiente la locul lui de muncă, fiin d în ace­ ORAŞUL TOT M A! FRUMOS, L A CASA ALEGĂTORULUI
— subliniem încă o dată — pe int laşi tim p prim ul controlor de cali­
parcursul procesului de producţie, dc tate al produselor pe care le-a fa­ La Casa alegătorului din oraşul Dej, la Sesiunea festivă a M. A. N.
bricat. Anul trecut a fost marcat de M AI BINE GOSPODĂRIT
la recepţia materiei prim e piuă la Sebeş se desfăşoară zilnic d iferite consacrată celei de a X X -a aniver­
controlul minuţios al produsului fi­ a ctivităţi care atrag 2eci de cetăţeni. sări a eliberării patriei, expunerea
îm bunătăţirea dotării tehnice a în ­ In program sînt înscrise conferinţe conferinţei „P rofundul democratism
nit. Succesul deplin nl acţiunilor în­ 1 n tîln irile dintre candidaţii de de­ nit mai frumos. Este suficient .să
trep rin d erilo r eu maşini si utilaje privind democratismul sistemului al sistemului nostru electoral" la
dreptate spre ridicarea ca lită ţii pro­ putaţi şi alegători constituie un m i­ am intim faptul că in anul trecut zo­ nostru electoral, realizările obţinute rare au participat salariaţii din ca-
moderne, de marc productivitate, nunat p rile j de analiză a rezuhaie- nele verzi şi parcurile s-au extins
duselor im plică respectarea riguroa­ de ţara noastră in cei douăzeci de drul şcolilor din localitate etc. Deo­
lor obţinute în anii regim ului dc- pe o suprafaţă de 120.000 m.p. La
să a proceselor tehnologico, luarea Continuare In pag. a 2-a) m ocrat-popular în tonte domeniile obţinerea acestor succese o contri­ ani de la eliberare; vizionări la te­ sebit de interesantă a fost şi dupâ-
levizor, a u d iţii colective la
radio
de activitate. Totodată alegătorii vin buţie im portantă şi-au adus-o cetă­ ete. La dispoziţia alegătorilor exis­ amiaza organizată cu sprijinu l co­
m itetului orăşenesc al femeilor. După
cu o serie de propuneri clin dorinţa ţenii, m obilizaţi de deputaţi.
documentare
tă şi unele m ateriale
1 sinceră de a face localitatea în care La întîlnirea cu candidaţii dc de­ cum sînt Legea şi Decretul cu p ri­ ce sa c itit Legea şi Decretul vmi
trăiesc mereu mai frumoasă. Aşa au putaţi, cetăţenii din Deva si-au ex­ vire la alegerile de deputaţi in privire la alegerile ele deputaţi in
M.A.N sî sfaturile populare, s-au lec­
decurs lucrurile şi cu p rile ju l in - prim at dorinţa ca oraşul lor să de­ M.A.N. şi sfaturile populare. ţii rai fragmente din piesa „O scri­
tîln iriî cu alegătorii a iov. M aria Gro- vină si mai frumos, mai bine gos­ Din m anifestările care au avut loc soare pierdută" de I. L. Caragiale,
za. vicepreşedinte al C onsiliului na­ podărit. In acest scop ei au făcut o aici am intim : expunere privind sis­ La organizarea a c tiv ită ţilo r la
ţional al femeilor, candidată F.D.P. serie de propuneri interesante. Ast­ temul nostru electoral — făcută în Casa alegătorului din oraşul Seb ş
pentru alegerile de deputaţi în Ma­ fel, alegătorul Mireea Ostaficiu a faţa ţinui grup dc elevi care votei- îşi aduc contribuţia cadrele didac­
rca Adunare Naţională, Gheorghe propus să se studieze posibilită­ 7.ă pentru prima dată. lecmrarea în tico de aici printre care am intim pe
Vuşclea, secretar al C om itetului re­ ţile de a se construi la Deva un faţa unui însemnat număr de mun­ tov fiola nd Taborschi, M axim ii ian
gional Hunedoara al P.M.H., candi­ ştrand, nn local pentru casa orăşe­ citori de la fabrica „Sebeşul", a cu- Sivan, L iv iu Riureanu, Iulian luiioŞ,
dat pentru alegerile de deputaţi in nească de cultură. La aceeaşi în lil­ v in tă rii tovarăşului Gli Gheoi gliin- lancu lancu şi a lţii.
Sfatul popular regional. Kostyal Ca- nire cetăţeanul Ghe2a llcş a rid i­
rol şi Gheorghe Gheorghe candidaţi cat problpma construirii unei băi
pentru alegerile de deputaţi in Sfa­ moderne, iar Alexandru Devianu a P R IN H Ă R N IC IA O A D IIi N91.h r
tul popular al oraşului regional propus construirea unei autogări.
Deva comunei Rărhitova s-au construit
M ajoritatea celor care au luat cu­ Mai m ulţi alegători s-au refe rit la La căminul cultural din Hăchi- şcoli, cămine culturale şi altele. La făptuirea ei A lţî alegători au pro­
vîntul au vorbit despre transform ă­ măsurile ce trebuie luate pentru îm ­ lova. raionul Haţeg, au venit nu- întîlnirea cu candidaţii lor, alegăto­ pus să se construiască la Răc ii iova
un local pentru şcoala de 8 am
memşi cetăţeni din toate satele co­
rile înnoitoare ce au avut loc in bunătăţirea transportului tn comun, rii din Răchitova au venit şi cu alte — Aceaslâ lucrare o vom executa
oraşul Deva în anii regim ului de- mai buna curăţenie a oraşului, re­ munei. Participarea masivă a oa­ propuneri necesare a se înfăptui. prin contribuţia şi munca p a trio ti­
m enilor era explicabilă ; ei se în-
mocrat-popular. După cum se ştie, pararea unor străzi periferice şi al­ Cei mai m ulţi alegători s-au refe­ că a cetăţenilor, spunea un alegă­
tele. Cetăţenii s-au angajat să spri­ lîlneau cu candidaţii pentru ale­
la Deva au apărut cvartale noi de gerile dc deputaţi. Au venit in m ij­ rit la repararea drum ului ce duce tor Avem nevoie de sp rijin numai
blocuri cu mai multe etaje, înir-u n jine , candidaţii F.D.P. în rezolvarea către Haţeg Intr-adevăr, la arest in stabilirea locului unde să o am­
stil arhitectural modern. Numai între m u ltip le lo r probleme c c le stau în faţă. locul lor lo v iţii Dumbravă, candi­ drum este m ult de lucru. Pe lingă plasăm
dat al F.D.P. pentru alegerile
de
anii J959-1964 au fost date în folo­ Luind cuvinlul, candidaţii F.D.P. deputaţi în M.A N>, Leontin Blăjan, repararea lui este necesar a se Cu ocazia aceleiaşi in liln iri s-a
sinţa oam enilor muncii din Deva pes­ M aria Groza si Gheorghe Vuşdea nu candidat al F.D.P. pentru alegerile construi cîtcva poduri peste pirîul mai propus să se construiască un
te 1770 apartamente. Tot la Deva arătat eă la această in tîlo îrc alegă­ cc trece pe marginea drum ului magazin al cooperativei de con­
s-a construit un modern complex al torii au făcut multe propuneri va­ de deputaţi în Sfatul popular regio­ Dacă acest drum ar fi pus la punct sum. încă două săli dc clasă Ia şcoa­
cooperaţiei meşteşugăreşti, un sta­ loroase O parte dintre ele vor fi nal si Aurel Rotaru, candidat al atunci s-ar '•rea posibilitatea pune­ la din Bniţa şi altele O parte clin
F.D P. pentru alegerile de deputaţi
dion, au Tost deschise numeroase rezolvate mai repede, altele necesi­ rii în circulaţie a unui autobuz pe propunerile lărute pot fi înfăptuite
magazine care sînt aprovizionare cu tă o perioadă mai îndelungată. Toa­ tn Sfatul popular raîonaJ Haţeg ruta Haţeg-Răeliitovd. Alegătorii şi intr-un tim p mai scurt, altele ne­
nn bogat sortim ent de m ărfuri, au te propunerile făcute de alegătorii M ajoritatea celor care ou discu­ candidaţii de deputaţi, după dis­ cesită o perioadă mai îndelungată.
I. F. PETROŞANI: Dc aici, de pe Valea Jicfului, lemnul, fasonat cu ţiile purtate, au ajuns la conclu­
fost modernizate în u ltim ii ani 12 oraşului Deva vor fi analizate cu tat au scos în evidenţă rezultatele Dar. ele vor fi rezolvate prin hăr­
in trunchiuri lungi şi catarge, ia drumul uzinelor, exploatărilor m i­ străzi şi multe altele. Zonele verzi atenţie si în măsura po sib ilită ţilo r obţinute în toate satele comunei zia că această propunere este rea­ nicia oamenilor şi sp rijin u l deputa­
niere, fa b ricilo r şa. au fost m ult extinse, oraşul a deve­ . vor fi traduse in viaţă. prin hărnicia oamenilor. In satele lizabilă şi deci se va trece la în­ ţilor.