Page 65 - 1965-02

ru g . a Drumul Socialismului NR, 5TD3

INVĂTAMINTUL DE PARTID Calitatea — în centrul IM KB» M D © I N ----------------------------

-^ ~ a rr=-. f TU TI ■! !!■
activităţii tuturor IV. T O N I T Z A
Cicluri de Secţii prin conferinţe
colectivelor de muncă?

Pe lîngă cercurile de studiere a expunerile să se ţină la data pre­ — 25 de ani de la moartea pictorului —
problem elor de bază ale p o liticii văzută iar frecvenţa să fie bună. In (U rmare din pag. 7) clam aţii din partea beneficiarilor.
p artidului, studiul istorici P. M. R., această direcţie subliniem activita­ Comitetele de partid au datoria să
economiei concrete şi economiei po­ tea organizaţiilor de bază de la sec­ care perm it realizarea unor produse urmărească îndeaproape îndeplini­ către regim ul burghezo-moşieresc ginal strălucesc ca nişte migdale In
litice, care funcţionează in acest an torul III şi funicular care au o per­ de bună calitate. Aceasta insă im ­ rea întocmai a planului de măsuri este foarte sugestiv redată in de­ pasta cu netezimi sclipitoare ale o-
la E. M. Ghelar, au fost organizate manentă preocupare pentru m obili­ pune ridicarea continuă a ca lifică rii tehnico-organizatoriee şi să tragă la senul „Femei Ia c im itir" in care brajilor.
In toate sectoarele ciclu ri de con­ zarea cursanţilor înscrişi pentru a profesionale a lucrătorilor, pentru a răspundere conducerile tehnice pen­ nişte femei fac următoarea reflec­ Dragostea pentru cci m ici, pentru
ferinţe la care participă un însem­ participa la ciclurile de conferinţe. le puica m inui cu pricepere in aşa tru nerealizarea lor. Un accent deo­ ţie: cei care au nevoie de în g rijire , de
nat număr de m uncitori m ineri. Pină acum, au fost ţinute trei ex­ fel îneît să realizeze param etrii pro­ sebit trebuie să se pună pe întărirea — „O sută de v ite ji in tr-o groa­ înţelegere, se simte cum vibrează în
Faptul că ciclurile de conferinţe se puneri. A tit frecvenţa bună a cursan­ iectaţi ai m aşinilor şi utilajelor, ro lulu i m aistrului in producţie, el pă t fiecare pinzâ inspirată din viaţa a-
expun lunar, ele au un carac­ ţilo r cit şi expunerile făcute de că­ să dea produse superioai'e din punct fiin d unul din factorii care răspund — Nici pentru asta n-a fost pă­ eastora.
ter mai organizat. Acest lucru tre tov. loan Gostirm, Nicolae Tei­ de vedere calitativ. direct de calitatea produselor. Orga­ m înt de ajuns". In u ltim ii ani ai vieţii, Tonitza
ne-a dat posibilitatea să întoc­ că, Viorel Stoica şi m ulţi a lţii ne In unele întreprinderi şi secţii, cum nizaţiile de partid trebuie să îndru­ Tonitza redă sîngeroasa reprim a­ trece la catedra de pictură de la \-
mim din tim p tematica, în cadrul dau speranţa că eficienţa lor va sînt E.M. Barza, grupul de laminoa­ me îndeaproape conducerile tehnice re a manifestaţiei m uncitorilor ti­ cadeniia de A rte din Iaşi. In acea?,ă
căreia s-au prevăzut conferinţe pe creşte tot mai m ult şi alături de ce­ re Peştiş şi altele, ridicarea c a lifi­ în luarea unor măsuri eficace care pografi din Piaţa Teatrului N aţio­ perioadă boala care-l cuprinde în
teme ale p oliticii generale a p a rti­ lelalte forme ale muncii politice, ci­ cării profesionale n-a constituit o să ducă la îm bunătăţirea a ctivită ţii nal din Bucureşti, in desenul „13 urma nesfîrşitelor fră m ilită ri se a-
dului, probleme din m inerit ete., şi să clurile de conferinţe îşi vor aduce preocupare permanentă. Deşi dotate de concepţie a cadrelor tehnico-ingi- Decembrie 1918“ sau „D ialogul m or­ gravează tot mai tare incit „in sea­
planificăm în mod judicios expunerile. o contribuţie preţioasă la educarea cu utilaje moderne, normele tehnice nereşti. Inginerii şi tehnicienii au ţilo r" cu următoarea legendă; ra zilei de 27 februarie 1940, chi­
Ca propagandişti au fost num iţi to­ comunistă a m uncitorilor noştri. ale m aşinilor nu se realizează da­ datoria să-şi justifice gradul de ca­ — „Ce contingent ai, camarade ? nul se transform ă in linişte — după
cum mărturisea soţia sa — în lin iş­
— 1907... D ar tu ?
varăşi competenţi, cu un nivel po­ torită slabei calificări a lucrătorilor. lificare p rin ţr-o muncă asiduă de — 13 Decembrie 1918*. tea cea mai desăvirşită pentru el...*
N IC O LAE RISCA Este justificată cererea colectivelor studiu, cercetare şi concepţie, să p ri­
litic şi ideologic ridicat. Toate a- membru al C om itetului de de muncă de a se organiza cursuri vească procesul de producţie prin M izeria care a cuprins tot mai P rin activitatea sa neobosită, p rin
cestea au făcut ca pină în prezent partid E. IM. Ghelar de calificare conduse de lectori cu prisma perfecţionării tehnice. Acest In urmă cu douăzeci şl cinci de m ult populaţia orăşenească este operele valoroase pe care ni le-a
o bogată experienţă în producţie. lucru este impus de faptul că cerin­ ani, după o viaţă plină de zbucium, foarte sugestiv redată in lucrarea lăsat, N. Tonitza răm ine în mintea
revoltat
„Coadă la pîine*.
mereu h ărţu it de
nevoi,
Unul din factorii im portanţi care ţele calită ţii nu sînt statice, exigen­ îm potriva nedreptăţii şi a exploată- G rafica politică, în care v iriu ţi- noastră ca un artist m ilita nt, un is­
cusit desenator, bun colorist, ca un
0 formă eficientă—siudâyl individual concură la îm bunătăţirea c a lită ţii ţele erescînd o dată cu modenizarea rii, îm potriva m inciunn şl ipocriziei, ile expresive ale liniei sint folosite om de cultură, îndrum ător al ma­
este şi serviciul C.T.C. El trebuie să proceselor de producţie. In unităţile se stinge din viaţă unul dintre cei cu mare îndemînare pentru reda­ selor spre cunoaşterea şi însuşirea
In acest an de învâţâm int, Cabi­ studiu. In acest scop a fost constituit intervină la tim p, pe fază dc produc­ industriale din regiunea noastră sînt rnai progresişti creatori şi gînditori rea unui conţinut bogat, de un a- artei.
netul raional de partid Orăştie, sub un colectiv dc lectori ai cabinetului ţie, să sesizeze neajunsurile şi să u r­ numeroşi m uncitori, tehnicieni şi ingi­ din lumea artei noastre — Nicolae dînc dramatism, străbătut de o cal­ încă in 1927, Tonitza declara :
îndrum area com itetului raional de de partid care participă la dezba­ mărească remedierea lor. Pentru e- neri care se preocupă in mod deo­ Tonitza. dă umanitate şi de-o adîncă sim ­ „Cred nestrămutat in valoarea artei
partid, a acordat toată atenţia bu­ terile ce se organizează pe grupe de fectnarea unui control activ de cali­ sebit de îm bunătăţirea ca lită ţii pro­ încă din tim pul studiilo r a dove­ patie pentru cei oprim aţi şi nedrep­ noastre. $i, mai ales, cred în valoa­
nei organizări şi desfăşurări a in- st ud i vi individual. Aşa de exemplu tate şi nu eonstataliv, este nece­ duselor, obţinînd rezultate fiumoase. d it multă simpatie pentru cei nevo­ tă ţiţi, reprezintă o bună parte din rea de miîne a artei noastre... Dato­
vâţâm întului de partid de la oraşe tov. Vasile Doncîu a participat la sară numirea în această funcţie a Conducerile tehnice au datoria să se iaşi. In anul 1907, deşi era în u lti­ activitatea pictorului. ria fiecărei generaţii noi este să de-
şi sate. dezbaterile care au avut loc în gru­ unor cadre cu o înaltă calificare îngrijească de stim ularea lor mate­ mul an de studii, punind la cale o Desigur că pe lingă articole sati­ săviivească şi să sporească aportul
Pe baza recom andărilor făcute de pa de studiu individual a cadrelor profesională, lucrători exigenţi şi rială, iar comitetele sindicatelor să grevă a studenţilor, este nevoit să rice însoţite de dife rite ilu stra ţii, artistic al străbunilor".
organele superioare de partid, noi didactice din comuna Sibct, tov. conştiincioşi in îndeplinirea sarcini­ popularizeze larg experienţa înainta­ părăsească şcoala şi să plece la publicate în revistele şi ziarele pro­ Acest lucru a devenit realitate
tă pentru ca ea să devină un bun
ne-am preocupat îndeaproape pen­ Ion Redcanu la Cugir, la Geoagiu lor. Or, în unele întreprinderi, s-au Munchen pentru a-şi termina s tu­ gresiste din acea vreme, în activi­ azi, in condiţiile in care arta este
tru organizarea studiului individual. tov. Neamţu Firică ete. manifestat deficienţe in încadrarea al întregului colectiv. Este necesar d î'1 e. tatea sa un loc im portant l-a ocu­ un bun al maselor iar artistul cre­
ca în acest an organele şl organi­
In urma studiului efectuat de că­ Din constatările făcute, o activi­ serviciului C.T C. cu cadre corespun­ Om cu m ultiple însuşiri şi înde­ pat pictura. ează pentru acestea şi in folosul lor.
tre cabinetul raional de partid, s-au tate rodnică desfăşoară cadrele di­ zătoare, neglijîndu-se principalele a- zaţiile sindicale să desfăşoare o mun­ le tn iciri — pictor, grafician, literat, In multe cazuri tematica desene­
organizat 4 grupe de studiu in d iv i­ dactice care studiază individual Ia trib u ţii ale acestui serviciu — com­ că susţinută pentru o mai bună or­ gazetar, c ritic de artă şi pedagog lor a fost transpusă şi în tehnica Prof. ION PIR VAN
petenţa şi autoritatea. ganizare a întrecerii socialiste, avînd
dual pentru cadrele didactice de la grupele din Sibot, C ugir al Geoagiu — N. Tonitza a pus suflet în toate p ictu rii în ulei. In pictură abordea­
sate şi oraşe şi o grupă de studiu cit şi lucrătorii din domeniul jus­ O rganizaţiile de partid au luat in la bază ca principal criteriu — ca­ şi s-a dovedit un ginditor profund, ză in egală măsură tematica socia­
litatea. Aceasta impune
stabilirea
individual pentru lucră to rii din do­ tiţiei din Orăştie. Prin discuţiile acest an măsuri care să ducă la îm ­ îm brăţişînd cu convingere ţelurile lă, portretul — in special portrete
meniu) ju stiţiei. Grupele de studiu care le->an purtat în cadrul dezbate- bunătăţirea calităţii, au declanşat unor obiective concrete, specifice revoluţionare ale proletariatului. de copii, peisajul precum şi natura
individual de la sale sint organiza­ rîi ce a avut loc la Geoagiu, tov. acţiuni la care au fost mobilizate fiecărei întreprinderi, urm ărirea o- M obilizat in 1016, cunoaşte groză­ statică. In pictură Tonitza a dus mai
te pe centre de comune. Aşa, de e- Grigore Totorcea, Lucia Mereheşan, întregi colective de muncă. La CS. pe ra ti vă a rezultatelor obţinute in viile războiului; in scurt tim p regi­ departe experienţa dobîndilâ de îna­
xcmplu, cadrele didactice din sate­ Zaharia Ciorogaru, Ion Spînu şi a lţii Hunedoara s-au dezbătut larg in întrecere, popularizarea largă a mentul 85 infanterie, din care făcea intaşii săi. In orientarea sa, in flu ­
le comunelor $ibot şi Geoi.giu par­ au dovedit o bună cunoaştere a te­ toate secţiile măsurile preconizate de fruntaşilor, calităţii şi a metodelor parte, a fost decimat, ia r supravie­ enţa p ictu rii lu i Luehian a fost ho-
ticipă la sem innriile ce se organi­ mei studiate. conducerile tehnice pentru îm bună­ lor de muncă. A dunările grupelor sin­ ţu ito rii au fost făcuţi prizonieri. In tăritoare. Din arta lui Luehian, To­
zează in urma studiului efectuat la La prim a convorbire, mai slab tăţirea calităţii ; s-a organizat urm ă­ dicale, consfătuirile de pr oducţie, vor schiţa in titu la tă „C onvoiul prizonic- nitza a ştiut însă să extragă ceea
centrul de comună respectiv. s-au desfăşurat discuţiile la grupa rirea riguroasă a ca lităţii m etalului trebui să dezbată problema calităţii rilo r", artistul redă întreaga dramă ce convenea tem peram entului său
Tematica studiului individual pen­ de studiu individual a cadrelor d i­ pe întregul flu x de producţie. Ase­ sub toate aspectele ei, pe raze de a ca ptivilo r purtaţi ca o turmă. Co­ fără a-1 copia sau a-şi forma o ma­
tru cadrele didactice a fost stabili­ dactice din Orăştie. Una din cauze menea acţiuni se desfăşoară şi la producţie, de la materia prim ă şi loana este redată în mers văzută din nieră din aceasta.
tă în funcţie de pregătirea lor şi do­ este şi lipsa m aterialului bibliogra­ E.M. U ricani, E.M. Vulcan, precum pină la produsul fin it. V alorificind spate, ia r prizonierii apar cu ca­ Paleta sa a devenit luminoasă,
rin ţa exprim ată. Grupele de studiu fic pentru toţi cei înscrişi la stu­ şi în unele întreprinderi de indus­ rezervele interne, înlătitrîn d defi­ petele plecate şi spinările încovo­ suprafeţele sint tra:ate decorativ iar
individuaI al cadrelor didactice din diul individual. Pentru v iilo r, va trie uşoară. Ele vor trebui organi­ cienţele care s-au manifestat in acti­ iate in ş iru ri ce parcă nu se mai linia conturează form e pline.
Sibot, C ugir şi Geoogîu studiază „în ­ trebui însă să ne în g rijim mai în­ zate în toate întreprinderile indus­ vitatea de producţie, desfăşurind sfirşesc. întreaga serie de lucrări din In lucrările sale „Capete de co­
văţătura m arxist-leninislă despre deaproape dc indicarea şi procura­ triale din regiune. Problema calităţii, larg întrecerea socialistă, colectivele prizonierat exprim ă o puternică de­ pii* Tonitza a ştiut să redea farme­
patrie, patriotism şi internaţionalis­ rea m aterialului bibliografic nece­ în toată complexitatea ei, trebuie să de muncă, îndrumate de organiza­ mascare a o ro rilo r războiului, ex­ cul şi gingăşia acestei vîrste frage­
mul proletar'’ iar lucrătorii din do­ sar studiului individual, să acor­ fie în centrul dezbaterilor adunări­ ţiile de partid, vor putea realiza pro­ prim ă poziţia sa îm potriva războiu­ de, cu o uşoară umbră de vis sau
meniul ju s tiţie i vor studia in d iv i­ dăm un a jutor mai concret fiecărei lor de partid, unde să se analizeze duse care să treacă cu succes exa- lui im perialist. nostalgie. Ovalul pur al feţei expri­
dual „M aterialism ul istoric despre grupe de studiu în parte. cauzele care duc la nerealizarea in ­ menul din ce în ce mai exigent al D orinţa de pămînt a ţă ra n ilor şi mă multă graţie şi gingăşie, iar o-
baza şi suprastructura societăţii'’. In d icilor planificaţi, la rebuturi, la re­ calităţii. modul cum a fost „rezolvară* de chii pictaţi p rin lr-u n procedeu ori­
atenţia noastră stă felul cum se pre­ ION SI.OVENSCICI
gătesc tovarăşii înscrişi la studiul in ­ director al Cabinetului raional
Mecanizarea — factor important
dividual, ajutorul de care au nevoie in de partid Orăştie
• ţi' UZWEIE „STEA8UL aCŞil" BRAŞOV
în sporirea producţiei de porumb
( m v j s Sm strada Poienelor nr. 5
K V . w & T •i.nfţ Una din cele mai im portante sar­ hectare cultivate cu porumb cîte
cini care revin u n ită ţilor socialiste 3 326 kg boabe, cu 1.52G kg mai m ult S^a avut in vedere apoi ca adinci- vînd din stocurile disponibile pe bază
W S I1 din agricultură este sporirea sim ţi­ decît prevederile planului anual de mea de insă nun ţa re să fie în funcţie de comenzi term e urm ătoarele m ateriale:
toare a producţiei de porumb. La de categoria de teren. Pe soluri mai
producţie. Pe această cale s-a reali­ uşoare s-a semănat la adincimea
realizarea obiectivului a m in tit sînt zat un spor de producţie de 135 tone
chemate să-şi aducă o contribuţie în­ de_ porum b boabe, prin "valorifica rea de 10— 12 cm „ ia r pe soluri mai grele — o ţ e l u r i ;
semnată şi staţiunile de maşini şi la 8— 10 cm. Ca urmare, plantele au
căruia se pot obţine mai bine de 33 răsărit şi au crescut în bune condi-
tractoare prin faptul că ele execută tone de carne de porc sau 162.000 — v o p s e l e ;
cel mai mare volum de lucrări la lei. La aceas’ă unitate .s-n făcut o ţiuni. S-a executat apoi o lucrare
această cultură. Iată cum a influen­ bună pregătire a terenului în vede­ Cu grapa cu colţi reglabili la 3-4 zile — organe de asamblare;
ţat factorul mecanizare asupra pro­ de la însăminţare după care au u r­
rea tnsăm înţărilor şi s-au folosit se­ mat două lucrări cu sapa rotativă.
ducţiei de porumb în cooperativele minţe de hibrizi dubli de porumb — garnituri de cauciuc;
agricole de producţie din raionul din prima generaţie. Pe lingă aceas­ Prima lucrare s-a executat cind
Orăştie. plantele au avut 3-4 frunze, iar a — rulmenţi şi scule etc.
ta, întreaga suprafaţă s-a însăm inţat doua cind ele au ajuns la Înălţimea
De la bun început trebuie să ară­ numai cu maşinile 2S.P.C.-2. In sco­ de J2—15 cm. De asemenea, în ca­
tăm că aratul şi grăpatul s-au efec­ Listele detaliate se pot consulta la secjia plan*
- . tuat în toate cele 29 de unităţi din pul realizării unor lucrări de bună drul lu cră rilo r de în g rijire s-au e-
feciuat şi două praşile
mecanice.
raion cu sp rijin u l S.M.T De aceea, calitate, semănătorile au Test bine Aplicarea la tim p a tuturor lu cră ri­ aprovizionare, telefon 6310 interior 132, sau 6410
ne vom ocupa doar de lucrările de puse la punct şi verificate de către interior 3S6.
semănat şi în g rijire a cu ltu rii care mecanizatori, asifel incit ele au func­ lor de întreţinere a avut un efect
ţionat normal. pozitiv şi asupra producţiei de po­
s-zui realizat intr-un număr mai mic rum b la hectar. In condiţiuni ase­
de cooperative. Volum ul lucrărilo r In tim pul executării însăm înţâri-
a d ife rit de la o unitate la alia, fapt lor s-a urm ărit îndeaproape realiza­ mănătoare s-a m uncit şi în alte coo­
ce a influenţat direct şi asupra pro­ rea unor rînduri cit mai drepte, perative agricole de producţie din
raion, unde s-au obţinut sporuri în­
1 vr ducţiei de porumb. In unităţile unde astfel ca lucrările de prăşit să se semnate de recoltă aşa după cum
lucrările de semănat şi în g rijire s-au
l i - ' - ■i-i-v. făcut pe toată suprafaţa cultivată cu ooată face în mod corespunzător. reiese din tabelul de mai jo s :
H m porumb, şi producţia realizată a fast Unitatea itivată planificată Producţia Depăşirea Procentul de
prafaţa
Producţia
cu m ult peste prevederile planului.
totală
mecanizare
kg, ha
Oţelărla M artin nr. 2 de la C. S. Hunedoara. Turnarea oţelului in Spre exemplu, la cooperativa agri­ ha. kg/ha rc a lra tă în tone a lu cră rilo r
colă de producţie din Turdaş s-au
lingotiere. obţinut de pe fiecare din ede 00
Balomii* 125 1.700 2 980 161 100%
Periu 145 1.513 2.965 211 100%
Bobii na 102 1.350 2953 112 100% FABRICA
C ugir
78
100%
INTERVIU EXPRIMAREA ORALA T ânâria 100 1817 2.390 44 100% ds mase
Spini
1.800
2.390
59
89
16
COLECTIV Sălişte 249 J.400 1 582 — 65% plastice
1.600
1.445
41%
CU CADRELE C I In prim ele 5 din unităţile am intite, mănate şi în g rijite mecanizat. Pe o VIITORUL"
DIDACTICE *31 SCRISA A ELEVILOR semănatul şi îngrijirea cu ltu rii de mare pane din restul tarlalelor cu ORADEA
porumb s-au făcut mecanizat in pro­
porumb, semănatul s-a făcut cu a-
porţie de 100 la sută. Eficienţa aces­ telaje, iar lucrările de în g rijire s-au
tor lucrări este înregistrată in spo­ executat cu în lîr/ie re . Datorită aces­ Str. Spitalului
ru rile de producţie realizate. Spre tui fapt. s-au obţinut in medie pe
In alegerea lextelor pentru expu­ deosebire, in unele cooperative a g ri­ unitate doar 1.445 kg boabe la Ivi, 165
Răspunsul tov. CONSTANTIN PARASCHIVOIU, profesor neri am ţin ut seama ca acestea să cole de producţie cum sint cele din cu 155 kg sub prevederile planului
de limba romînâ, director la Şcoala generală de 8 ani nr. fie accesibile, simple, clare şi varia­ Sălişte şi Tărtăria, consiliile de con­ de producţie. produce şi livrează pe bază de comenzi, GRĂTARE DISPER-
Petroşani te, scrise intr-o lim bă care să poa­ ducere nu au acordat atenţia cuve­ Din exemplele am intite se poale
tă folosi ca model de exprim are In nită mecanizării lu cră rilo r la cul­ trage concluzia că atunci cind lucră­ SOARE DE LUMINĂ din material plastic adaptabile la tuburi
acelaşi timp. m-am preocupat a face tura porum bului, fapt ce a In flu ­ rile de semănat şi în g rijire a cultu­ fluorescente de orice formă şi dimensiune.
pe elevi să redea prin cuvinte pro­ enţat negativ asupra producţiei. Ast­ rii sînt efectuate la tim p şi la un Grătarele sînt confecţionate din material transparent în
Gramatica şi compunerile p rii esenţialul din cele citite sau fel, la Sălişte, din cele 249 de hec­ nivel agrotehnic corespunzător, ele diferite culori — avînd un aspect estetic şi dînd o luminozita­
tare cultivate cu porumb in anul
auzite pentru a evita astfel însu­
contribuie la sporirea producţiei la
şirea mecanică a acestora. trecut, abia 103 hectare au fost se­ hectar. A. POTOPEA te odihnitoare.
Este o datorie patriotică pentru căutat să formez la elevi deprinde­ Pentru alcătuirea compunerilor,
fiecare cetăţean să stăpinească cit rea de a observa, de a anailiza şi am deprins elevii să aleagă cu grijă
mai corect lim ba maternă, s-o poa­ compara fenomenele gramaticale, m aterialul necesar, să-l sistemati­
de a stabili legături între ele, de a zeze şi să-l inlânţuiascâ în tr-o -a n u ­ 5.00 ; G,00 ; 7.00 ; 10.00 ; 12,00 ;
tă m inui cu siguranţă şt uşurinţă 17.30 Muzică din operele contem­
atît oral, cit şi în scris. trage concluzii, de a folosi cuvin­ mită ordine. în chip logic. In aceeaşi porane ; 18,00 „M elodii de neuitat" 14.00 ; 16.00 ’ 22.00 ; 23,52 (progra­
tele şi expresiile cele mai potrivite. măsură i-am deprins să acorde a- mul I) 7.30; 9.00; 11,00; 13,00;
Pentru ca limba romînâ să fie co­ — muzică uşoară ; 18.40 Pentru
Ţ inind seama de faptul că în fo r­ tenţia cuvenită formei în care pre­ iu b ito rii de rom anţe; 19.00 Calei­ 15.00 ; 17.00 : 19.00 ; 21,00 ; 23.00 ;
rect şi temeinic însuşită, la baza pre­ zintă compunerea. î M p 1,52 (program ul II).
dării ei trebuie să stea studiul gra­ marea deprinderilor de exprim are La lecţiile de compunere. în dis­ doscop muzical ; 20,00 Hadioga-
corectă scrisă şi orală, profesorul
m aticii şi al ortografiei; necunoaş­ zcta de seară : 20.30 Muzică de
are un rol deosebit, am îndrum at cutarea lor. am căutat întotdeauna dans ; 21.40 Cîntă Petula Clark — TELEVIZIUNE
terea aplicării regulilor gramolica«le permanent elevii să aplice in mod să activizez întreaga <\lasâ şi să dez­ muzică uşoară ; 22,20 Muzică de
duce dc multe ori la greşeli in ex­ conştient în expunerile lor orale şi volt atît sp iritul critic şi autocri­ SiMBĂTA 20 FEBRUARIE 1965 dans ; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
primare. Da aceea in m aterialul de scrise cele învăţate la gramatică. tic al elevilor, să-i fac să observe Programul II : 7.45 Melodii din Emisiune pentru pionieri şi şco­
faţă aş vrea să mă opresc sumar In acest stop. am cerut întotdeauna singuri felul exprim ării. După ce regiunea Crişana interpretate de lari : Povesti i pe .. degete; 39,25
asupra studiului gram aticii şi folo­ ele vi lor să dea răspunsuri comple­ un elev işi citeşte compunerea. în­ CINEMA herezada — cinematograful „M i­ orchestra de muzică populară a In faţa hă rţii ; 19.35 Cîntă Nico­
sirii com punerilor, ca mijloace efi­ te la întrebările puse şi să se ex­ treb dară mai are ceva observaţii sau nerul" ; IL IA ; Comoara din La­ F ilarm onicii de stat din Oradea ; lae Herlea, artist al poporului ;
ciente în formarea deprinderilor de prim e clar. propriu. Am deprins pe completări. Rar se întim plă ca ele­ DEVA : Titanic Vals — cinema­ cul d“ arcjinl — cinemaloijralnl 8,00 Muzică distractivă din ope­ 20.05 Singurătatea alergătorului de
exprim are orală sau scrisă. elevi să Ilustreze d e fin iţiile grama­ vii să nu aibă nim ic de spus. De tograful „P a tria ” ; Ah ! Eva - „Lum ina". rele ; 9.03 M ari orchestre interprc- cursă lungă ; 21,50 Melodii vesele
ticale învăţate cu exemple luate din obicei, aproape toţi încep aşa : „A -
Studiul gram aticii şi compuneri­ cinematograful „A rta '’ ; PETRO­ hnd muzică de estradă ; 9.30 Roza din operete. In încheiere ; Buletin
le trebuie sâ contribuie cu cea mai manual, din opere literare, publicis­ rtim îm i dau seama că ar mai fi ŞANI ; Clim ate — cinematogra­ RADIO vîn tu rilo r (reluare) 11,30 U niver­ de ştiri. Sport. Buletin meteorolo­
mare eficacitate la formarea deprin­ tice sau exemple form ulate chiar trebuit...” sau „Acum am observat ful „Republica" ; M aria — cine­ sitatea tehnică ra d io ; 11.45 Cîn­ gic.
d erilor de exprim are corectă. Ac­ de ei. că..." — după care dau cu vin tul e- matograful ..7 Noiembrie" LU - Programul I : 5,06 M elodii popu­ tece pioniereşti : 12.00 Interpreţi
centuarea la tu rii practice a predării ?n vederea dezvoltării posibilită­ Icvilor din clasă, care in tim pul ci­ PENI : Veselie la Aceapulco — late ; 5,30 Lecţia de gimnastică ; ai muzicii p o p ulare; T ita Bărbu- Buletin meteorologic
le cţiilo r de lim ba romînâ. prin sta­ ţilo r de exprim are corectă, logică, tirii lucrării au notat observaţiile cinematograful „C u ltural" ; SF- 5.40 Form aţii de muzică uşoară ; lescu, Nataîia Şerbănescu, Simion
frumoasă un loc im portant îl ocupă lor p rivin d ; 1) conţinutul şi ordinea M E R iA ; 30 de ani de veselie G.20 Jurnalul satelor ; 6,35 Muzică Pop, Alexandru Ţitruş. Ion Vă­
bilirea unor strînse corelaţii intre logică a expunerii; 2) felul exprim ă­ l'ENTU U 24 OUE
studierea noţiunilor teoretice şi e- exerciţiile de vorbire şi compunere rii, ca şi greşelile ortografice con­ — cinematograful „M ureşul" uşoară ; 6,45 Salut voios de pio­ duva. Geoi-ge Sirbu şi Ilaralam bie Vreme in curs de îm bunătăţire
x c rc iţiilo r practice. între morfologie In acest sens am acordat toată aten­ statate. După aceasta e uşor să se ALRA IU L IA : Sedusă şi aban­ nier ; 7.15 Piese de estradă; 7,30 îoviţâ ; J3.03 M elodii ce străbat cu nopţi reci. Cerul va fi schimbă­
Si sintaxă vor asigura însuşirea con­ ţia expunerilor .şi rom ounerilor, co­ tragă concluziile necesare iar elevul donată — cinematograful „V ic­ Sfatul medicului ; 7.45 Muzică u- lumea — muzică uşoară; 13,35 tor. ziua vor cădea ninsori izolate.
rectării greşelilor. înlăturării expri­
ştientă a cunoştinţelor. toria" ; SEBEŞ ; G hinionistul şoară ; 8,00 Sumarul presei ; 8.0G Concert de prînz ; 15.03 Cintec.
m ării şablon, inexpresive, fără con­ să cunoască precis părţile pozitive — cinematograful „Progresul" ; M elodii populare; 0.30 Selecţiuni V in tul va sufla slab din nord şi
In practica mea la ola.su am acor­ ţinut. şi negative ale lucrării, justeţea a- Rusalka — cinematograful „Sebe­ din opere ; 0.24 Album de melo­ joc şi voie bună ; 16,20 „Concetă­ nord-est. Temperatura aerului va
dat o mare grijă exerciţiilor orto­ In lecţiile de comounere am cău­ precierii. şul" ; O R Ă Ş TIE ; Hatarî se­ dii : 10.03 Cinice,e pentru cei m iri ; ţenii" ; 18.20 Muzică uşoară şi de fi cuprinsă ziua intre plus 1 şi plus
grafice şi de punctuaţie pentru a tat să valorific toate posibilităţile Desigur, problemele abordate mai riile 1 ş i l l — cinematograful „Pa­ 10,13 „M elodia şi interpretul pre­ dans : 19,05 M elodii populare ce­ 4 grade, iar noaptea intre minus 7
face din studiul gram aticii un m ij­ elevilor, să-t determin să aplice cu­ sus pot fi aprofundate şi mai mult, tria ” ; încurcătură blestemată __ rute de ascultători ; 19.30 Seară şi minus 12 grade,
loc eficace de dezvoltare a gîndirii, noştinţele însuşite în orele de lec­ se pot dezvălui şi alte aspecte care cinematograful „Flacăra44 ; H A ­ ferat" — muzică uşoară; 12,41 de bal ; 20.30 Noapte bună. c opii ;
dc form are a deprinderilor de ex­ tură, deprinderile de scriere corec­ contribuie la formarea unei expri­ ŢEG ; Cele 400 de lo vitu ri — ci­ Melodii populare interpretate tk* Povestea „V orbele vrăjite" : 20.40 PENIRU URMĂTOARELE
prim are. tă. I-ant obişnuit pe elevi să redac­ mări c it mai corecte la elevi. nematograful „P opular" ; BRAD ; Liicreţîa Ciobanii si Florea N elm : Melodii de dans; 21,35 Dansaţi cu 3 ZILE
14.30 Prietenii lui Do-re-mi ; 15,30
Exprim area corectă a elevilor pre­ teze după plan. să-şi sistematizeze Inte rviul rămine deschis, aşa că Judecătorul de m inori — cinema­ Actualitatea literară 16.30 Em i­ noi ; 23 05 Dansaţi în rilm uil pre­
ferat
supune participarea conştientă şi ac­ şi să ordoneze ideile cu grijă, în aştept şi eu ca şi alţi colegi. îm ­ tograful „St. roşie" ; LONEA : Şe- siune muzicală de la Moscova ; Buletin de ştiri şi radiojurnaJe ; Vreme nestabilă, cu nbpţi reci şi
tivă a g în d irii lor. De aceea, am chip logic. părtăşirea experienţei pozitive. cu temperatura staţionară.