Page 66 - 1965-02

NR. 3153 D,umul iocialiamulul

Din activitateas jafurilor popula re

FU ND ETENTA

M W r a E V S M I t l L E
Sfaturile populare, ca organe locale ale puterii comerciale şi de alimentaţie publică din reţeaua
de stot, sini chemate să realizeze sarcini multiple locală etc. De asemenea sfaturile populare se o
în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a cupă pe plan local de dezvoltarea agriculturii şi B U G E T U L U I L ® C Â L
economiei şi de ridicare a nivelului de trai al ma­ de realizarea fondului de stat ta produsele vege­
selor. In domeniul economic ele conduc industria tale şi animale, de problemele social-culturale şi
locală, organizaţiile de construcţii şi proiectare, de învâţâmînt. Redăm citeva aspecte din munca Pentru înfăptuirea sarcinilor buna funcţionare u n ită ţilo r sani-
s-au
cheltuit
sectorul de gospodărie comunală, organizaţiile sfaturilor populare. complexe ce stau în faţa sfa tu rilo r tare din regiune
populare ca organe locale ale pu­ 154.409.000 lei.
terii de stat. in ce priveşte condu­ Aceeaşi atenţie se acordă şi dez­
s cerea şi organizarea a ctivită ţii eco­ in acest sens fondurile alocate. In
voltării cu ltu rii. Sint concludente
nomice şi social-cu'lturale, sint alo­
I cate în fiecare an sume im portante anul trecut ele au însumat peste
prin bugetul local.
10 milioane şi au fost destinate bu­
Bugetul local al regiunii noastre nei funcţionări a bibliotecilor, că­
O caracteristici a statului nostru tîln irilo r cu alegătorii, deputaţii pre­ Un mare număr de oameni ai a înregistrat o continuă creştere. m inelor culturale, caselor de cul­
democrat-popular o constituie atra­ zintă dări de seamă, şi stabilesc îm ­ m uncii sînt atraşi la activitatea or­ Astfel, dacă in anul 19G3 fonduhle tură, muzeelor etc.
gerea maselor tot mai larg» de ce­ preună acţiunile de viito r. Numai in ganelor locale ale puterii de stat şi alocate au fost de 578 020.GG9 lei. Mergind pe linia rid ică rii conti­
tăţeni la opera de conducere a sta­ semestrul II al anului trecut depu­ prin comitetele de cetăţeni de stra­ prevederi-le pentru anul 19G4 au nue a economiei locale, şi în o-
tulu i, la construcţia economiei si cul­ taţii în sfaturile populare din re­ dă, bloc, circum scripţii electorale crescut cu 10,6 la sută, ajungind cest an prevederile bugetare cunosc
tu rii socialiste. In procesul pa rtici­ giunea noastră au prezentat in faţa etc. Alese de către adunările popu­ în anul acesta la aproape 730 m ili­ o creştere substanţială. Astfel, pen­
pării active a maselor de oameni ai alegătorilor peste 3 300 dări de sea­ lare. comitetele de cetăţeni şi-au do­ oane. cu 12.9 la sulă mai m ult ca tru acţiunile economice s-au prevă­
în anul trecut. O im portantă resur­
muncii la conducerea treburilor pu­ mă M u lţi dintre participanţii la a- vedit capacitatea lor dc mobilizare să de venituri la buget o constituie zut 332 850 000 Ici. din care pentru
blice un rol de mare însemnătate il ceste întâlniri au venit cu propuneri a maselor la realizarea sarcinilor ce veniturile proprii ale sfa tu rilo r acţiuni gospodăreşti peste 218 m ili­
au sfaturile populare. valoroase privind tot mai buna gos­ stau in faţa sfa tu rilo r populare. Cele populare, care ajung la peste 30 la oane Ici. Cele mai im portante a-
locaţii revin construcţiilor de locu­
Ca organe locale ale puterii de podărire a oraşelor şi satelor, lucru peste 5.800 comitete de cetăţeni e- sută inţe şi spaţii comerciale. întreţinerii
stat, sfaturile populare sînt chema­ ce demonstrează interesul cetăţeni­ xistente în regiunea noastră cuprind Repartizarea judicioasă a fondu­ de străzi, extinderii si în treţine rii
te să conducă activitatea de stat lo­ lor in rezolvarea acţiunilor obşteşti. 26 103 membri. rilo r bugetare a contribuit la dez­ parcurilor etc. In acelaşi tim p, pen­
cală, pe târîm economic, gospodă­ Comisiile permanente sînt de a- La Deva de pildă, comitetele de voltarea m ultilaterală a regiunii. tru ocţiuniic social-culturale s-au a-
resc. sorial-eultural şi adm inistrativ, semenen un m ijloc prin care mase­ bloc din noul centru al oraşului au Numai in anul trecut, pentru ac­ lornt peste 309.404 000 lei. Sint
înfăptuirea cu succes a acestor sar­ le de cetăţeni sini atrase la a ctivi­ m obilizat cetăţenii la amenajarea de ţiunile economice s-au cheltuit fonduri care vor contribui la îm ­
cini este determinată de capacitatea tatea organelor locale ale puterii de zone verzi, plantări de pomi etc., 285 475.000 lei. ia r pentru cele so­ bunătăţirea co n d iţiilo r de invăţă-
de m obilizare a maselor, de stim ula­ stat. Pe lingă cei 4 404 deputaţi, lucrări care au dat un aspect plăcut cial-culturale 309.137.000 lei. Cn m int de toate gradele, n asistenţei
re a in iţia tive i şi sp iritu lu i gospo- membri ai com isiilor permanente, cartierului. De asemenea la blocul 75 urmare a fondurilor alocate. în a-
.dăresc al lor. in ju ru l lor avi fost atraşi a lţi 4.490 si T 3 din oraşul Hunedoara, comi­ nul trecut s-au construit şi dat in sanitare şi acţiun ilo r culturale.
ingineri, tehnicieni, intelectuali,
Sub conducerea organelor de tetele de bloc au in iţia l acţiuni pen­ folosinţă pentru oamenii muncii de STAN STOICA
parJid, sfaturile populare din regiu­ m uncitori şi ţărani, oameni cu o bo­ tru amenajarea de solare pentru co­ la oraşe 3.304 apartamente. şeiul secţiei financiare
nea Hunedoara au acumulat o boga­ gată experienţă, care fac parte din pii. In atenţia com itetelor de bloc Paralel cu dezvoltai ea construcţii­ a Sfatului popular regional
tă experienţă în atragerea maselor activele lărgite. Prin studiile întoc­ din oraşele regiunii, stă in perma­ lor de locuinţe s-au alocat fonduri Blocuri zvelte, cu o linie m o d e r­
la rezolvarea treb u rilor obşteşti mite şi propunerile făcute, comisi­ nenţă întreţinerea cit mai corespun­ şi pentru lucrările edilitare şi gos­ na, avind ap artam en te spaţioase şi
ile permanente nu adus in faţa se­ zătoare a apartam entelor şi spaţii­ podăreşti. Din sumele alocate s au
Pornind de la faptul că principa­ siunilor sau a com itetelor executive lor de folosinţă comună Comitete­ executat lucrări de cnnaliy.ări şi Comerţul şi cerinţele confortabile, s-au construit in toa­
la formă de activitate a sfatu rilor unele probleme importante, prin a le de cetăţeni au reuşit să m obilize­ alim entări cu apă, reparări de tro ­ te oraşele din regiunea noastră
populare o constituie sesiunile, in căror rezolvare au fost i n fă pt ui le ze masele la diferite acţiuni pc tă- tuare. plom bări pe o suprafaţă de In fotog rafie, că prezentăm blo­
munca de fiecare zi s-a dat o deo­ lucruri de interes general. Numai în rîm economic, social-cU'ltural, sa­ peste 40.000 nvp. îndeosebi la Deva, popul cul turn din noul centru al oraşu­
sebită atenţie pregătirii şi desfăşu­ semestrul II al anului trecut, comi­ nitar etc. Cugir, Hunedoara, Petroşani. lui Deva.
ră rii acestora. In discuţia deputaţi­
siile permanente de pe lingă sfatu­ Un ajutor preţios in munca sfa­ Un capitol im portant al buge­
lo r s au pus probleme legate de ac­ rile populare din regiunea noastră Nivelul mereu erescînd al cerin­ S-a extins şi este in continuă
tivitatea industriei locale, gospodă­ au întreprins 408 studii, din care 3G9 tu rilo r populare il constituie com i­ tului Sfatului populai- regional i) ţelor populaţiei a pus in faţa or­ creştere reţeaua u n ită ţilo r de auto­
constituie cheltuielile soc iail-cuitu­
riei comunale, aprovizionarea popu­ au fast însuşite şi aplicate. Asa de siile de împăciuire. Prin activitatea rale. Numai pentru învăţăm int. din ganizaţiilor comerciale sarcini spori­ servire. cu plnta direct la vinzător
laţiei, munca soeial-eulturală etc. pildă, comisia permanentă de gos­ lor ele exei-cită o mare influenţă buget s-au cheltuit în anul trecut te. Ca urmare, prin grija s fa tu ri­ şi cu expunere deschisă.
Dar lucrul cel mai im portant este educativă in rindui cetăţenilor. De lor populare, s-au luat in fiecare an
podărie comunală de pe lingă Sfatul asemenea echipele de control ob­ 130.741 000 Ici. Pe lingă cheltuielile Dar, în atenţia organizaţiilor co­ M (F,'„©„P.
asigurarea unei participări active a popular orăşenesc Petroşani a pro­ cu salariile cadrelor didactice, pen­ măsuri de îm bunătăţire a deservirii merciale a stat în mod deosebit pu­
deputaţilor în cadrul dezbaterilor ştesc dau un preţios sp rijin la îm­ tru înzestrarea şcolilor cu material populaţiei prin comerţul dc stat şi
pus in baza studiului întocm ii, mă­
nerea la dispoziţia oam enilor m un­
sesiunilor. In acest scop multe dintre suri pentru folosirea mai raţională bunătăţirea a ctivită ţii comerciale. didactic si a-ltele. s-au construit G4 cooperatist. cii a unor cantităţi sporite» de m ăr­ 1
comitetele executive consultă în Atrăgind mase lot mai largi de săli de clasă la şcolile existente, o O dală cu creşterea volum ului fon­
a parcului auto din dotarea între­ fu ri in sortim ente bogate si variate.
prealabil deputaţii, le cer părerea si prinderii comunale şi stabilirea u- oameni ai muncii prin această re­ şcoală cu JG săli la Vulcan si alta dului de m ă rfu ri puse în vinzare s-a In acest scop s-a ţin u t in permanen­
solicită propuneri din partea lor. nor dispeceri la cap de linie. Aceste ţea de forme organizatorice, sfatu­ cu 8 săli la Gurabar/a. Valoarea u rm ărit să se dezvolte şi reţeaua de ţă seama de cerinţele şi preferinţele
Este concludent în acest sens felul măsuri au dus la îm bunătăţirea rile populare au reuşit să obţină rear manualelor acordate in mod gratuit unităţi. Astfel, pentru comerţul so­ consumatorilor.
în care au fost pregătite recentele transportului în comun. M erită a fi li zări tot mai im portante în condu­ elevilor se ridică la peste 3 200.000 cialist S-au alocat sume im portante
sesiuni ale sfa tu rilo r populare care evidenţiată şi activitatea comisiei cerea treb urilo r gospodăreşti şi lei. in scopul executării unor lucrări de Citeva cifre sînţ edificatoare.
au dezbătut planurile economice si permanente de drum uri de pe lin ­ obşteşti. G rija statului nostru faţă de să­ investiţii. Este sem nificativ in acest Com parativ cu anul 1959, prin re­
ţeaua com erţului de stat s-au des­
bugetele de venituri si cheltuieli pe gă Sfatul popular comuna>l Alm a- nătatea oamenilor muncii se reflec­ sens faptul că numai in perioada a-
1964 şi I9C5. Peste tot s-au purtat şul Mic, raionul Orăştie. Pe baza SABIN BOTICIL) n ilo r I9G0-19G4 s-au construit şi dat făcut în anul trecut cu G7,3 In sută
mai multe m ărfu ri In perioada a-
discuţii fructuoase, s-au făcut pro­ studiului întocm it ea a propus folo­ vicepreşedinte al Comitetului tă in mod pregnant si în bugetul în folosinţă 1GO de unităţi noi. La
puneri valoroase. Măsuri din cele sirea de resurse locale în amenaja­ executiv al Sfatului popiflar local. In cursul anului 1964, pen­ [>arterul noilor blocuri din oraşele m intitâ s-a vîndut populaţiei cu
mai corespunzătoare s-au luat şi în rea diurnului Almasui Mie-Balşa. regional Hunedoara tru extinderea, întreţinerea şi Deva, Lupeni. Călan, A lba Iulia, 69,6 la sută mai m ultă piinc in te ­
sesiunile sfa tu rilo r populare orăşă- Sebeş si altele s-au amenajat spaţii grală, cu 29,5 la sută mai m ult
nesti Hunedoara şi Petroşani, în care comerciale noi, care asigură condiţii zahăr şi altele. C um părătorilor
s-au analizat probleme ale transpor­ optime desfăşurării unui comerţ c i­ li s-a o fe rit un bogat sortim ent
tulu i în comun şi ale şantierelor de vilizat. De asemenea reţeaua de de produse industriale. Faţă de anul
construcţii. desfacere a cooperaţiei dc con­ 1959, in 19G4 s-a vîndut cu 12G la
I l sum cuprinde peste 1000 unităţi. Jn
La lucrările sesiunilor, pe lingă, rsută mai jTtultâ mobilă, cu 200 la
deputaţi sînt in vita ţi şi o serie de '• f t l u ltim ii ani s-au construit complexe sipă mai multe aparate electroteh­
conducători de întreprinderi şi in ­ ’ V H i ’x f c K M iW t m u n i ţ i i * comerciale la Certej, Tcius, Geon- nice. cu 87,5 la sută mai multe tr i­
s titu ţii care sint direct interesaţi in giu, Băiţa şi altele. In prezent, în cotaje ctc.
rezolvarea problem elor analizate. reţeaua comercială funcţionează pes­
In felul acesta problema înscrisă te 2000 unităţi. Creşteri asemănătoare s-an înre­ D IO N tS IE DARTHA
pe ordinea de zi cît şi măsurile pre­ liw IU I! W « * s i * Paralel cu dezvoltarea num ărului gistrat şi in reţeaua cooperaţiei de m iner sef dc brigadă la
conizate s-au cunoscut imediat de ____ de unităţi, in atenţia organizaţiilor consum. Volum ul desfacerilor a fost E. M. D îlja
organizaţiile chemate să le rezolve. l i I ( * ,v comerciale a stal înzestrarea lor cu in anul 19G4 de 874 m ilioane faţă
Dar cea nvai im portantă verigă de apnratnj modem, cît şi trecerea la de 23G milioane în anul 1952.
legătură a sfatului popular cu ma­ o n însuşirea unor forme moderne, ra­ La îm bunătăţirea continuă a ac­
sele de oameni ai m uncii sint depu­ .. !>•* pide de deservire. M ajoritatea uni­ tiv ită ţii comerciale, sfatu rile popu­
ta ţii. Ca reprezentanţi ai maselor, tă ţilo r nou înfiinţate cît şi cele mo­ lare şi-au adus o contribuţie im ­
oameni ai muncii care trăiesc şi dernizate sau renovate au fost do­ portantă Deseori, in sesiunile aces­
muncesc în m ijlocul alegătorilor, de­ tate cu m obilier şi a pai ala j mo­ tora au fost analizate aspecte p ri­
putaţii cunosc dorinţele şi aspira­ dern. Pentru buna conservare a pro­ vind aprovizionarea şi deservirea,
ţiile acestora pe care le aduc in duselor, unităţile din reţeaua comer­ indieîndu-se măsuri concrete.
faţa organului reprezentativ. ţului dc stat dispun de G78 utilaje
frigorifice, dc un număr de 1*28 a- ÎO AN PUICAN
In activitatea lor de fiecare zi, de­
putaţii ţin o st linsa legătură eu n- porale de marcat, maşini de tăiat dircclorul D irecţiei comerciale
Icgâtorii, stabilind împreună ee pro­ mezeluri şi altele. regionale
bleme trebuie rezolvate în circum ­ La Hunedoara este în construcţie unul din cele mai mari şi m o­
scrip ţiile electorale eîl si modul lor derne spitale din tară cu o capacitate dc 700 paturi.
de rezolvare. Periodic, în cadrul in- Fotografia reprezintă m acheta spitalului.
n o
D in lezvoltare
(fontiibafte la îafrttainsefazea portant în ansamblul economiei lo­ cale din regiune se desfăşoară în ram uri prin mărirea gamei b u n u ri­
Industria locală ocupă un loc im ­
lor de larg consum. Astfel, in 1964,
cadrul a peste 200 unităţi, grupate
cale de a cărei conducere răspund în 8 întreprinderi subordonate .sfa­ industria locală din regiune a asi­
Bcriu din raionul Orăştîe. Silvas. ra­ sfaturile populare. tu rilo r populare raionale sau orăşe­ gurat 65 la sută din totalul m ateria­ FLO R IC A M A t ASÂREANU
neşti regionale, care sub îndrumarea
lelor de zidărie necesare şantierelor.
oiasetâz ţi latetâ ’y ionul Haţeg. Teiuş, raionul Alba. competenţă a între prin d e rilo r de in ­ organelor locale de partid asigură a obiectelor de uz casnic şi gospodă­ muncitoare la întreprinderea
conducerea cu
Tocmai de aceea,
Producţia b u n urilo r de consum şi
Miercurea, raionul Sebeş, Blăjeni.
„Viseoza" Lupeni
o conducere competentă, perm iţind
raionul Brad şi llia dm raionul Ilia
dustrie locală constituie o preocu­
Pentru activitatea depusă pe li­ pare de bază a com itetelor execu­ stabilirea unui pro fil între p rind e ri­ resc s-a dezvoltat mereu reprezen-
Poposind astăzi in oricare sat. ani. 3 şcoli de 4 ani. 42 noi săli nia bunei gospodăriri si înfrum use­ tive ale sfa tu rilo r populare. In re­ lor, adecvat resurselor şi necesităţi­ liiu l 43,3 la sută din producţia anu­
comună sau oraş din regiunea noa­ de clasă. 2 cămine culturale, s-au ţări a satelor, in adunările popu­ giunea noastră, această preocupare lor fiecărui raion lui 1964, cu o creştere de ‘266 la su­
stră, îl găseşti mai schimbat docil făcut îndiguiri pc o lungime de lare ţinute in prim a lună din acest este exprim ată de dezvoltarea con­ Iată acum şi citeva cifre care ilus­ tă laţâ de anul 1959. In anul 1964
cu un an in urmă şi aproape do 3 600 m l. şi lucrări de desecări, an. in toate comunele, 2eci de ce­ tinuă a întreprinderilor, care satis­ trează creşterea producţiei realizată s-au produs 87 sortim ente din care
nerecunoscut faţă de cum arăta redindu-se agriculturii o suprafaţă tăţeni au fost distinşi cu insigna de fac intr-o măsură tot mai marc ce­ în unităţile industriei locale. Va­ 27 noi, care nu se produceau în 19G3.
Înainte cu 15-20 de ani. înfăţişarea de cea. 4 000 m p. „Fruntaş in gospodărirea satelor" rinţele populaţiei. La înfiinţare, in loarea producţiei globale a crescut îndrum ate permanent de către
nouă a localităţilor reflectă schim­ Exemple asemănătoare se in lîl- pe anul I9G4 In întreaga regiune 1949. industria locală din regiune dis­ de la 17.700 000 lei în 1950,1a aproa­ comitetele executive ale s fa tu rilo r
bările petrecute în viaţa oamenilor ncse in fiecare raion si oraş regio­ această distincţie n fost acordată la punea doar de o întreprindere de mo- pe 131.764.000 lei in 1959, iar numă­ populare, întreprinderile de indus­
de la oraşe şi sate. competenţa cu nal. Pesle tot se vede mina harni­ peste 3.500 cetăţeni. ră rit şi de trei întreprinderi indus­ rul ra m u rilor industriale de Ia G trie locală valorifică lot mai m ult
care organele locale ale puterii do că a cetăţenilor, chibzuinţă cu care Rezultatele de pînă acum consti­ triale in localităţile Deva, Petroşani rîte erau în 1950 a ajuns la 11 in resursele locale. Ponderea produc*
stat — sfaturile populare — în ­ a fost organizată întrecerea patrio­ tuie un imbold pentru munca de şi Alba Iulia. care aveau ca p rin ­ 1959 Comparînd anul 1963 cu anul ţicî pc bază de m ateriale din resur­
drum ate de organele de partid, tică de către comitetele executive viitor. Deşi sintem la început de an. cipală activitate executarea de pres­ 1900, volum ul producţiei globale a se locale in 1963 a reprezentat 43 r i f \
conduc economia locală şi sc o< u- ale sfaturilor populare. Comunele mii de cetăţeni au prestat deja p ri­ imţi» in lam ura metalurgică, a pre­ crescut de 1,32 ori. iar în 19GI creş­ la suta din realizările anului, in ­
pă de buna gospodărire a oraşelor şi oraşele şi-au schimbat înfăţişa­ mele orc de muncă patriotică la lucră rii lemnului şi un cuptor de terea a fast de 12 la sută faţă dc dustria locală clin regiunea noastră k w
şi comunelor Cu fiecare an experi­ rea. au devenit mai frumoase. Pito­ acţiunile iniţiate de sfaturile popu- var la Dobra. Punind faţă-n faţă a- realizările anului 19G3. siluindu-se pe prim ele locuri pe ţară
enţa sfa tu rilo r populare în condu­ rescul lor a fost întregit de proaspe­ A crescut considerabil ponderea in această direcţie. L - \
cerea tre b u rilo r obşteşti, la caro tele construcţii, de străzile noi. fru ­ ceastâ situaţie cu realitatea de as­ ra m urilor materiale de construcţii
sint antrenate mase largi de ce­ mos aliniate Valoarea totală a MIRCEA LASCONI tăzi. dezvoltarea industriei locale ne şi extractivă, m inereuri nemelu- D intre obiectivele mai im portante
tăţeni. este tot mai bogată, folo- m uncilor patriotice care se ridică şeiul secţiei organizatorice apare aşa cum este ca, impetuoasă. lifere precum si producţia in ra­ construite in u ltim ii ani am intim
sindu-se forme variate dc m obili­ la 37 000.000 Ici este o dovadă a a Slatului popular regional fabricile de gheaţă de la Hunedoa­
zare la acţiunile gospodăreşti Co­ contribuţiei pe care şi-au adus-o lo­ In prezent, activitatea industriei lo- m urile alimentară, lemn .şi alto ra, Pelraşani şi Deva. Fabrica de
mitetele executive, deputaţii sfatu­ cuitorii regiunii la înfrumuseţarea cărăm izi din Pricaz, Fabrica de pre­
rilo r populare. in acţiunile ce Ic satelor si oraşelor. parate de carne din Petroşani, ate­
organizează, au sprijinul comitete­ M obilizaţi de deputaţii lor. de co­ lierele do tîm plărie şi turnătorie din
lo r de cetăţeni pe străzi, blocuri mitetele de cetăţeni ei au efectuat Alba Iulia, Orăştie, Haţeg, poligo­ ÎO AN PACURARU
sau pe lucrări de construcţii. Do­ noi construcţii de străzi şi trotuare nul de prefabricate de la Hunedoara tehnician la Com binatul siderurgic
rin ţa fiecărui cetăţean, a fiecărui pe 105 933 mp., au construit 87 k i­ şi multe altele. Hunedoara
deputat este ca circum scripţiile, lo­ lometri dc drum uri noi. îritreţinînd A nul acesta, şi în anii urm ători,
ca lităţile lo r să fie cit mai bine şi rcpaiînd. în acelaşi timp, peste întreprinderile de industrie locală
gospodărite, să ocupe un loc de 950 Icm dmm. Pe marginea sllă zi­ din regiunea noastră au de îndepli­
frunte în întrecerea patriotică or­ lor. şoselelor şi drum urilor din re­ nit sarcini de mare însemnătate puse
ganizată între comune si oraşe Re­ giune s-au plantai 240 000 de pomi în faţa întregului popor de plenara A
zultatele acestei întreceri entuzias­ şi arbori ornam entali, s-au extins C.C. al P.M R. din 30 noiembrie— 1
te se oglindesc in lucrările gospo­ reţelele de apă. canal si gaz cu 12.5
dăreşti ce s-au făcut în toate co­ Icm, s-nu făcut alinieri de străzi pe a t eii Q B decembrie 1964 şi de sesiunea M a­
rii Adunări Naţionale de la sfirşitu l
munele şl oraşele regiunii. în con­ mii de metri liniari. Iar valoarea lunii decembrie 19G4 cum sint: îm­
stru cţiile de interes obstosc la m uncilor patriotice prestate la lu­ p ; : A p * T
care s-au prestat sute de mii de crările votate a se executa din con­ -tyn? . K w a bunătăţirea ca lită ţii produselor în
ore muncă patriotică. Fie că a fost tribuţie voluntară, depăşeşte suma toate ram urile de producţie, pune­
vorba de ridicarea unei construcţii de 4 000 000 lei. rea în funcţiune Ia termen a noilor
din contribuţie voluntară sau din Comunele eu cele mai frumoase l f ® i obiective productive, îndeplinirea e- I
bugetul «fătului, ori de construcţii realizări, au fost declarate fruntaşe xemplară a sarcinilor de export.
şi reparări d? drum uri si poduri, pe regiune, raion sau oraş regio­ P l i ? i Prcocupmdii-se şi pe mai depar­
cetăţenii si au adus contribuţia lor nal fiind premiate Fruntaşă în in- v J î te cu atenţie de valorificarea resur­
prin participarea în masă la ac­ trererea patriotică pe regiune a fost selor existente, stinuilind in iţia tiva W i
ţiunii? patriotice organizate de declarată comuna Topliţa din raza m lucrătorilor, comitetele executive ale
sfaturile populare. Locuitorii unor oraşului regional Hunedoara, unde sfa tu rilo r populare care au în sub­
comune din raionul Alba. printre prin muncă patriotică s-au executat iMiHLli ordine întreprinderi de industrie lo­ / jp W
care cei din Şard. M ihalţ. Meteş, lucrări ce valorează 393.352 Iei. cală, vor putea asigura produse bune
Teius şi altele au m uncit voluntar revenind pe cap de locuitor cite -j e b E si ieftine, atît pentru consumul in ­ ij
la construirea noilor «roii de 8 si 198 lei. Comuna Bururcşci din ra­ tern cit şi pentru export.
4 ani. a noi săli de clasă, dis­ ionul Brad s-a clasat pe locul al .
pensare. la îndiguiri şi m ullc alte doilea, iar pe locul al treilea co­ E M IL RĂDIC
lucrări gospodăieşti si de folos ob- muna Hrănise a din raionul Mia. C ăm inele culturale fac azi parte din noul peisaj al satelor In cadrul lor se desfăşoară o rodni- adjunct at şefului secţiunii de A N A DANCIU
slcsc. In raion au fost con«h-»rilc Premii*^' p ^ -tiu locul m tii. pe raioa­ că activitate cnltnral-edncativâ. industrie locală a S fatului membră a cooperativei agricole de
In anul care a trecut 8 şcoli de 8 ne au fost atribuite comunelor In fotografie, noul cămin cultural din com una Dobra. raionul llia. populac regional producţie Geoagiu — Orăşlie