Page 67 - 1965-02
P. 67
t’cg. 3 Dramul socialismului NR. 3153
UE VEST HOTA © MUIA LOVITURA
DE STAI LA SAIGON
SAIGON 19 (Ageiprcs) — imediata apropiere a Saigonulnt,
La Saigon, în dimineaţa zilei dc precum şi dc o parte din corpurile
19 februarie, forţe ale arm atei sud- dc m arină şi forţele aeriene.
victnanic/c au luat sub controlul lor ir \
Sesiunea Adunării Generale Prinţul Suvanna Fuma ATENA: Conferinţa de presă staţia dc radio, oficiul telefonie cen SAIGON 19 (Agcrpres). —
tral şi au in stitu it un puternic cor
Postul dc radio Saigon, aflat sub
se pronunţă pentru reluarea don in faţa locuinţei generalului controlul autorilor lo v itu rii dc
Nguycn Khanli. Dc asemenea,
slat dc vineri dimineaţa, (caro se
pc
a O.N.U. şi-a amînat lucrările t r a t a t iv / p ln r t r i n a r t i t p a mediatorului O.N.U. în Cipru străzile capitalei patrulau trupe şi Thicn Khicin), a transmis niai lin ii
declară adepţi ai generalului Tran
unităţi ale poliţiei civile. Im ediat
I ujw i
M
U
ATEN A 19 (Agerptes). — treprinde este acela dc a se crea după adoptarea acestor măsuri, pos le emisiuni în cursul zilei, în care
NEW YO RK 19 (Agerprcs). — tru o perioadă de trei ani. Apoi, A - V ineri, după întrevederile pe cmc „p o sib ilită ţi de comunicare" între ci tul dc radio Saigon a anunţat ares s-nu făcut re fe riri favorabile la re
V IE N T IA N E 19 (Ageiprcs) —
Adunarea Generala a O.N.U. s-a duna rea Generală a autorizat fără lV m tu l Suvanna Funia, prim ul le-a avut tim p dc două zile cu o fi p rio ţii turci şi greci la orice nivel, tarea generalului Nguycn K hanli, gimul lui Ngu D inii Dicm. Acestea
în tru n it jo i seara pentru a continua vot pe secretarul general să chel m inistru al guvernului laoţian, a de cialităţile guvernului grec, mediato întrucît c ip rio ţii sînt cei care pot comandantul şef al forţelor armate nu au surprins insă pc observatori
dezbaterile întrerupte m arţi. Pre tuiască în 1963 o sumă care să nu clarat, p o trivit agenţiei Associated rul O.N.U. in Cipru, Galo Piaza decide asupra co n d iţiilo r în cate siid-victnam czc, indicînd în acest din capitala sud-v ietnameză cnrc u-
şedintele A d u n ă rii Generale, Alex depăşească cheltuielile anului 1964 şi l ’ rc.ss, că este în favoarea reluării La.sso, a ţinut o conferinţă de prc.să vor trăi pe v iilo r. fel declanşarea unei noi lo v itu ri dc mintc.sc că K hicm a fost legat de
Quaison-Sackey, a anunţat că va a cerut statelor membre să avanse tratativelor trip a rtite in vederea fo r la Atena rcferindu-.sc la situaţia ac Galo Piaza a subliniat în conti stat. Pentru a izola capitala sud- regimul diemist
proceda la rezolvarea eilorvn pro ze sume reprezentând cel puţin 80 m ării unui nou guvern. Totodată, se tuală a crizei cipriote. După cum nuare că Organizaţia N a ţiu n ilo r U n i victnamc/.ă, autorii lo v itu rii dc stat Colonelul Tliao, liderul grupului
bleme urgente înainle de închiderea la sulă din contribuţiile lor pentru transm ite agenţia France Pres.se. te nu poate să impună o soluţie ac au inclus aeroportul, astfel că toate caic a organizat actuala lovitură dc
anunţă că generalul rebel Funii No- legăturile cu străinătatea au fost în
sesiunii. bugetul anului 1963. savan, refugiat in Tailanda în urma Galo Piaza şi-a exprim at părerea că tualei crize cipriote, iar rolul său ele stat, a confirm at vineri după-amiază
Delega tul R. P. Albania, H alim Adunarea Generală a aprobat a- lo v itu rii de stat neizbutite din fe „situaţia pare astăzi m ult mai bună mediator se limitează la a da su trerupte. In prim ul său comentariu, câ generalul Klianh se află sub sta
Dud o, a revenit asupra propunerii poi crearea unui „C om itet special bruarie, a foM înlocuit din funcţia dccît era cu citeva luni înainle". El gestii care să perm ită găsirea unui privind noua situaţie creată ta Sai re dc arest Ia dom iciliu El a a fir
sale ca lucrările sesiunii să intre în pentru operaţiile destinate m enţine de lider al fra cţiun ii dc dreapta, eu şi-a exprim at părerea că „problema punct de contact m enit să scoală în gon, agenţia France Picssc relata mat, totodată, că in ceea cc-l p ri
normal şi ca Adunarea Generală rii păcii". După consultările cores m inistrul educaţiei, Fcunian. Agen cipriotă îi priveşte in prim ul rinei treaga problemă clin „im obilism ul că locuinţa lui Klînnh a fost bloca veşte pc prim ul m inistru Qunl, lid e
să-şi aleagă biroul şi să adopte o r punzătoare, componenţa com itetului ţia U l'I m enlionca/ă că o dată cu pe cip rio ţii greci şi pe cip rio ţii turci său actual". „D ar, la urma urme tă dc forte m ilitare, iar aeroportul rii m ilita ri se vor în tru n i pentru a
dinea de zi. con vestind afirm aţia pre va li anunţată de Qiiaison-Sackc.y, numirea lui I.cuman in postul dc şi, dacă s-ar ajunge la un acord in lor, a încheiat el, cel care este che a fost luat sub paza unor u nităţi dc lua o hotărîrc. Agenţia AP a făcut
şedintelui cu p liv ire la existenta u- preşedintele acestuia. Com itetul va tre ei. chestiunea ar putea li con mai să aleagă regim ul sub care ur tancuri. In tr-o prim ă proclamaţie cunoscut, însă, câ p o triv it unor ş tiri
nui acord prin caic lucrările sesiu examina căile de înlăturare a gre p rim -m inistru adjunct, începe dc siderată rezolvată". In prezent, lu mează să trăiască este poporul ci făcută la radio dc colonelul Nguycn din Saigon, s-ar crede că generalul
nii să se desfăşoare prin procedura ută ţilo r întîm pinate actualmente de fapt remanierea propriu-zlsă a gu c iu l cel mai bun caic se poale în priot". Van Ttiao, aulorii lo v itu rii dc stat K lianh a reuşit să fugă din capita
aclam aţiilor, fără exprim are de vo către O.N.U. şi va prezenta un ra vernului, după tu lburările dc la în acuză pc generalul Klianh dc a fi lă. Acelaşi lucru s-a afirm at şi des
tu ri. port, rel tîi’ziu ia 13 iunie 1965. „un ambiţios însetat dc pulcic". In pre generalul de brigadă Nguycn
ceputul lunii.
Preşedintele A dunării Generale a N. T. Fedorenko, reprezentantul acelaşi tinip, colonelul Nguycn Van Cao Ky, comandantul forţelor aeri
pus la vot moţiunea albaneză. U niunii Sovietice, care a luat cu- Politica R. F. Germane Tlino a anunţat revenirea la putere ene sud-v ietnameze, despre care se
Pentru moţiunea albaneză au No vîntul n declarat că „Uniunea So a generalului Tran T tiicn Khicm , ac anunţase, dc asemenea, câ s-ar afla
tat Albania şi M auritania; J3 ţări, vietică nu intenţionează să-şi asu în dezbaterea Bundestagului tualul ambasador sud-v iclnnnicz la sub stare dc arest.
p rin tre care Algeria, Cuba, Franţa. me o parte din răspunderea politică, Prelungirea Washington. Agenţiile dc presă Deşi Tliao a afirm at că este s p ri
Romînia, Republica Arabă Unită s-au financiară sau de altă natura pen transmiteau eă acelaşi colonel Ngu- jin it de mimeroa.se unităţi m ilitare,
abţinut, ia r celelalte au votat îm tru expediţiile agresive ale colonia stării excepţionale BONN 19 (Agerptes). — tea avea consecinţe economice şi e- ven Van Tliao, principala figură a agenţia Associated Press m enţio
potrivă. liştilo r în A frica". După cum relatează agenţiile ele ventual politice". noii lo v itu ri dc stat, a făcut şi p ri nează că nu este încă exclusă posi
In continuare, Adunarea Genera Cea dc-a X lX -a sesiune n Adună în capitala presă, in Bundestag au avut loc dez Fi itz Ei Ier, vicepreşedintele P arti ma „profesiune dc credinţă" in sen bilitatea unui atac'-ripostă din par
lă a confirm at alegerea Gnbonului rii Generale a O.N.U a fost amînală bateri in legătură cu polilica R. F. dului social democrat, a atacat poli sul că el şi celelalte elemente caic tea u n ită ţilor m ilitare fidele gene
Rhodesiei de sud care au participat cancelarul Erharcl, rat că „este tim pul să ne întrebăm formarea unui guvern civil puter ralului Klianh. Aceste forţe includ,
în Consiliul Economie şi Social pen pentru 1 septembrie 1963, Germane în O rientul Apropiat, la tica guvernului Erhard. Ml a decla au preluat puterea la Saigon cer
m inistrul afacerilor externe, Schroe- dacă guvernul federal în componen nic, reîntoarcerea o fiţe rilo r şi ge două batalioane dc marină din pro
vincia I lin li D inii, precum şi o se
Val de greve S A LIS nU R Y 19 (Ageiprcs). — dcmocraie. ţa sa actuală mai poate continua să neraţilor la sarcinile lor pur m ili rie de unităţi aflate la Nha Trang.
der, şi parlam entarii opoziţiei soeial-
e fo rtu rilo r
in
tare, intensificarea
Parlam entul sud-rliodesian a a-
conducă treburile statului".
Pc de altă parte, la W ashington,
doptat joi scara holărirea de a pre In declaraţia sa, cancelarul Erhard, Declaraţia lui Erler şi a altor lupta îm potriva forţelor patriotice. generalul Tran T tiicn Khicm . am
în ţările capitaliste lungi cu încă trei luni starea excep referind u-se la ajutorul m ilita r pen m em bri ai fra cţiu n ii opoziţiei sociiI- P o trivit unei surse diplom atice, o basadorul sud-v ietnanicz iu S.U.A.,
generalului
înlăturarea
dată
cu
democrate a dus la o vie polemică
ţională în capitala ţă rii. A genţiile
tru Izracl, a cărui sistare a fost a-
de presă menţionează că noua pre minţată, a spus că acest ajutor a cu m inistrul afacerilor externe, Klianh a fast răslrunat şi guvernul a declarat vineri după-amiază unui
S. U. A. de şoferi şi taxatori de la lin iile dc lungire a stării excepţionale dove fast acordat pe baza unei înţelegeri Srhrncder. care a luat apărarea po condus dc genei aiul Buy Quat. după corespondent al agenţiei France Pre-
NEW YORK 19 (Agcrpres) — autobuze clin îm prejurim ile oraşului deşte că departe dc a se consolida, cu a lia ţii Germaniei occidentale. In litic ii guvernului Erhard. trei zile dc existenţă. A utorii noii ssc, ră „p o triv it mesajelor p rim ite
Reprezentanţii docherilor din por Edinburgh. situaţia politică a guvernului con legătură cu apropiata vizită a lui lo vitu ri de stat acuză „guvernul ce diit Saigon, situaţia dc aici se pre
tu rile Golveston şi Texas au res Totodată, se anunţă că greva de dus de Sm ith trece p rin ţr o criz.â W alter U lbricht la Cairo, Erhard a lor trei zile” dc a fi ascultat docil zintă favorabilă autorilor lo v itu rii
pins propunerile arm atorilor p ri la întreprinderile constructoare dc lot mai acută. declarat că această vizită „a r pu ordinele generalului Klianh. Agenţia dc slat".
vind majorarea salariilor, apreciin- automobile clin Covenlrv şi B irm ing- întrevedere Johnson — Associated Press relata in comenta Tot din Washington s-a anunţat v i
du-le ca nesatisfăcătoare. Negocieri ham continuă, afeciînd, printre a l riul său câ recenta lovitură dc stat neri scara că la Departam entul de
le intre docheri şi arm atori nu au tele, activitatea uzinelor aparţinînd Couve de Murville condusă dc colonelul Tliao a reuşit. Slat s-a făcut cunoscut că „S.U.A.
dus încă In rezultate nici în nlie com paniilor „Rover'' şi „Standard Noi m anifestaţii ale populaţiei Colonelul Tliao după aprecierea a- continuă să considere guvernul lui
cîleva porturi. Astfel, în tim p ce In Trinm ph". W ASHINGTO N 19 (Ageiprcs). — Ituy Qual ca guvern legal al V iet-
New York, Philadelphia, New Or- IT A L IA de culoare din Alabama V ineri, m inistrul afacerilor exter erslcj agenţii este s p rijin it de d iv i noim ilui dc sud şi menţine legătu
leans, M obile si B allim oro lucrul a ROMA 19 (Ageiprcs). — ne al Franţei, M aurice Couve dc ziile 5, 7 9 şi 23, care staţionează in rile cu el".
fost reluat, în alte porturi de pe La chemarea Confederaţiei Gene M u rvillc, a avut o întrevedere de o
coasta A tla n ticu lu i şi G olfului Me rale a M uncii din Italia, la Roma a NEW YORK 19 (Agcrpres). — caic s-au produs aici în cursul cam oră la Casa Albă cu preşedintele
xic greva continuă de aproape 40 fost declarată o grevă generală, in In faţa Palatului de Justiţie din paniei iniţiate dc M artin Luther Statelor Unite, Lynclon Johnson. La
de zile, sp rijin u l m ajorării pensiilor şi a li Selmn (Alabama) au avut loc joi noi King în urmă cu o lună de zile. Şe slifş itu l întrevederii, Couve de
AN'G I.IA nei reforme a sistemului de pensio m anifestaţii ale populaţiei de culoa rifu l .James C lark a dat dispoziţii sa M u rv illc a declarat z.iai işti lor <ă a Franţa şi problemele monetare
LO N D R A 19 (Agcrpres). — nate. re în sp rijin u l insei ierii pe listele se intervină si de această dată, po discutat cu interlocutorul său m u l
In porturile de pe flu viu l Merscy, O grevă de 24 de ore a fo.st de electorale. M anifestanţii au cerut liţia îm prăştiind pe demonstranţi şi te probleme internaţionale între care
vestul Angliei, 10 000 de docheri au clarată, de asemenea, vineri şi de a utorităţilor din Selma să reia in-, nrestînd zece persoane, care au fosl a figurat situaţia din Asia de sud-
declarat o grevă de 24 de ore, pro- m uncitorii si funcţionarii de la cen scrierea pe listele electorale şi să condamnate la ci te cinci zile de est şi, în special, problema Vietna — Corespondenţă din Paris —
testind îm potriva încălcării dreptu trul italian pentru energie atomică renunţe la ordinul dc închidere a tenţiune şi o amendă dc 50 dc dolari mului.
rilo r sindicale. G reviştii revendică majorarea sala- b iro u rilo r de înregistrare pină ta fiecare. Agenţia Associated Press este de PARIS 19. — Corespondentul A- Punelu] de vedere oficial francez,
O grevă de o zi au declarat si 500 i iilor. 1 martie, ca urmare a incidentelor A genţiile occidentale informează părere că in tim pul întrevederii a aşa cum* a fost expus de m inistru,
că pînă în prezent numărul persoa gerpres, Georgc Da.scal, transm ite:
nelor arestate la Selma se ridică la fost abordată întreaga gamă dc d i Conferinţa m in istru lu i france/, al urmăreşte un scop dublu: de a opri
vergenţe existente între politica ex finanţelor şi afacerilor economico, prin măsuri imediate degradarea
3000. ternă a Franţei şi cea a Statelor U- Giscard d'Eslaing, prezentată in faţa sistemului monetar internaţional şi
PE SCURT — PE SCURT M artin Luther K ing caic conduce nite. In ce priveşte problema unei a 2.009 de studenţi ai noii facultăţi de a pune la punţ i uu nou sistem
Pe dc altă parte, se anunţă că
moneiar corespunzător dalelor şi a-
iiu iln iri între preşedintele Johnson
dc drept din Paris, a adus cîc<Şva
personal
de înregistrări
campania
pe listele electorale ale populaţiei şi preşedintele de Gaullc, agenţia precizaţi asupra problemei aurului dcvâratului echilibru al epocii ac
de culoare se află în prezent în lo Associated' Press relatează ră Couve şi sistem ului monetar iniei naţional, tuale. caracteriza: prin faptul că
CAIRO. — Delegaţia Consiliului LONDRA. — P otrivit unor date distribuire a corespondenţei a fast calitatea Monlgomei’v (Alabama). de M u rv illc a refuzat să precizeze despic care a vorbit preşedintele de statele vest-cui openc sint deţină
M ondial al P ă lii, care întreprinde publicate dc M inisterul M uncii al complet paralizat la Cnraci. ★ dară acca.siă chestiune a fast discu Gaulle în conferinţa sa dc prc.să din toare a unei părţi im portante a sto
o călătorie prin mai multe ţări din M arii B ritanii, num ărul şomerilor NEW YO RK 19 (Agcrpres). — tată la întrevedere. 4 februarie. cului mondial de aur.
A frica, pentru a discuta despic pre englez/ s-a cifrai, in luna februarie, RlO DE JANKIRO. — Guvernul M artin Luther King, lider al popu La rîndul său Louis Vallon, ra
g ătirile în vederea Congresului Con la 401.992 persoane. Deşi în ansam brazilian a avertizat pe fastul pre laţiei de culoare din Statele Unite, portor general al Comisiei financia
s iliu lu i Mondial al Păcii ce m i a\ca blu. şomajul în ţară a scăzut in mier francez, Gcorgcs llid a u lt, că a adresat o telegramă de protest m i re a A dunării Naţionale, a declarat
loc in iulie la Helsinki, s-a întors comparaţie cu lunile precedente, in in te rviu rile sale constituie o viola nistru lui justiţiei Nichola.s Katzen- Dizolvarea parlamentului libanez în faţa studenţilor şcolii superioa
joi dc In K harluin la Cairo. M em Irlanda dc nord numărul lor a cres re a statutului dc exilat politic. Bî- bach, arătînd că poliţia locală a bru re de ştiinţe politice: „Franţa are
b rii delegaţiei au vizitat pină in cut şi mai m ult. iepiczenliud 6,9 Iu daull, caic trăieşte la Campina.s (sta talizat mai m ulţi manifestanţi inle- CAIRO 19. — Corespondentul A - iar Camera D eputaţilor şi a înce o monedă forte si rezerve dc atu*
prezent Algeria, M ali, Guineea, Glia- sulă din numărul loial al persoane tul Sao Paulo) dc aproape doi ani a graţionişti negii la M arion (Alaba gerpres, N. Plopeanu, transmite : put activitatea In 10 noiembrie. In importante. En are o politică mo
nn, H.A.U. şî Sudan, unde au avut lor aplc de muncă. criticat politica preşedintelui dc ma). K ing cerc m inistrului justiţiei După o existentă cfc'ineră de pa tim pul care a trecui de atunci par netară internaţională bir.e definită.
convorbiri eu şefii dc state şi de Gaullc. P otrivit statutului dc exilat să asigure cetăţenilor negri din M a tru luni. Camera Deputaţilor din lam entul nu s-a în tru n it dccît de cî- După ce a pus la p u iu l o politica
guverne din aceste ţări. KUW EIT. — Mai m ulţi m iniştri politic. Bidanlt nu arc voie să des rion protecţia federală. Libia, aleasă la 10 octombrie 1964, teva ori şi atunci pentru probleme de stabilizare internă ca nu vrea
ni guvernului din em iratul Qatar făşoare nici un fel dc activitate po La demonstraţia inlcgrnţionislă şi-a încheiat activitatea, in urma ţi minore. In ullim a vreme s-au inten să lase ca aceasta politică sâ fio
M AD RID. — Agenţia France Pre- s-au pronunţat îm potriva noii va litică si nici să facă declaraţii poli care s a desfăşurat Ia M arion, loca- nui decret regal de dizolvare. sificat protestele îm potriva abuzu compromisă p rintr-o proastă func
ssc relatează eă joi după-amiază an riante dc acord — propusa de com tice. Jitale din vecinătatea oraşului Sel Decretul nu indică cauzele aces rilo r care s-au făcut în perioada ţionare a sistem ului monetar in te r
continuat la M adrid m anifestaţiile paniile străine — referitoare la re- MONTEVIDEO. — Un grup dc 19 ma, au participai aproxim ativ 600 tei măsuri dar ziarul „Tarablus al campaniei electorale şi a alegerilor, naţional". Louis Va'lon a declarat
studenţeşti îm potriva lio lă rin lo i au dcvcnlele petroliere. P otrivit ziaru deputaţi din partea d iferitelo r p a rti de persoane ccrirul integrarea ra Gharb" arată că dizolvarea a fost ceea ce a determ inat guvernul să câ problemele monetare vor fi r i
to rită ţilo r spaniole dc a interzice un lui „A l-T a liu ", acest acord ar în de din Uruguu.v au prezentat o mo sială. urmarea „num eroaselor proteste cu propună regelui Idris dizolvarea dicate de Franţa în discuţiile din
ciclu dc conferinţe la facultatea dc tări şi mai m ult poziţiile capitalu ţiune in Parlament in care cer gu p rivire la ilegalităţi care au avut parlam entului. Viitoarele alegeri au cadrul G A TT privitoare la runda
ştiinţe eu tenia „Spre o adevărată lui anglo-anicrican care, dc fapt, vernului să rcvoncc decretul dc in Inc în tim pul alegerilor din octom lost fixate Iu 0 mai. Kcnncd y.
pace". M anifestanţii au cerut auto controlează întreaga extracţie de pe stituire a dom iciliului obligatoriu brie tre cu i'1.
rită ţilo r să i demită pe rectorul U ni trol din Dolar. fruntaşului politic brazilian Lioncl Ciocniri la graniţa
versităţii din M adrid. Bri/.ola, refugiat in Urugua.v după In perioada campaniei electorale,
B A X G KO K . — Şeful stalului ma răsturnarea regim ului fostului pre dintre Congo şi Uganda două probleme au stat în centrul a-
GENEVA. — Anuarul statistic pe jo r general al anualei engleze, Earl şedinte Goulart. tenţici opiniei publice din Libia : Ffie pretutindeni
dezvoltarea economică a ţâ rii .şi li
1964, publicat dc Biroul internaţio M ounlhatlcn a sosit în lr-o vizită o- K A M P A L A 19 (Ageiprcs). — chidarea bazelor m ilitare străine. O
nal al muncii, relevă acccnluarea ficială dc trei zile la Bangkok, ta in MONTEVIDEO. — Sub lozinca scrie de clemente progresiste au ce
Surse din Kampala anunţă că în
lipsei dc mină dc luciu calificală in vitaţia guvernului (ai lande*. El va „Păm înt pentru cei ce muncesc', cursul zilei de joi, la frontiera din rut repartizarea judicioasă a veni
numeroase ţări vest europene N u avea întrevederi cu prem ierul tai - peste 1.000 dc m uncitori agricoli de tu rilo r încasate de la companiile
m ărul m uncitorilor străini angajaţi landez şi cu secretarul general al pe plantaţiile de trestie dc zahăr tre Uganda şi Congo au avut loc străine care extrag petrolul din L i
in R.F.G., dc pildă, a depăşit loani- SEATO. au participat la un m iting organi ciocniri serioase intre trupele gu bia şi au în vin u it guvernul de lip SE CONSTRUIEŞTE O NOUĂ construite din scinduri M aim uţele
na trecută un m ilion In Elveţia, nu zat în oraşul licita Union din nord- vernamentale congoleze şi grăniceri să dc ferm itate in tratativele pur CLĂDIRE A CIRCULUI DIN au fost strămutate în încăperi în
m ărul lor depăşeşte 900 dc mii. W ASHING TO N - Cu 902 voturi estul U m guaxului. Ei au cerut cx- ugandezî. Un soldat ugfindez a fost călzite numai ciud gerul a d ep ă
penii u şi 69 contra, Camera Repre ucis. tate cu S.U.A. şi Anglia pentru l i MOSCOVA şit minus 17 grade.
propierea unei moşii din regiune,
K1IARTU M . — In cadrul unei re zentanţilor a Congresului S U.A. a unde o suprafaţă (ic 90 000 hectare M in istru l afacerilor externe al chidarea bazelor lor m ilitare. A u Anul trecut, un grup dc m aim u
uniuni caic a avut )oe în noaptea aprobat bugetul pe 9 ani al Agen este lăsată în paragină. După cum Zambiei, Simon Kapwepw'e, a de torităţile au operat insă in rîndul MOSCOVA 19 — C orespon den ţe a fost lăsat in mod ex p erim en
dc 18 spre 19 februarie la sediul ţiei pentru dezarmare şi controlul transmite agenţia i ’rensa Latina, o clarat câ guvernul ţă rii sale inten acestora numeroase arestări. „Aces tul A gerptes, S. P adina, transmite: tal in libertate, intr-o pădurice,
preşedintelui C onsiliului suprem su- asupra armamentelor, care se rid i cerere dc expropriere a acestor pă- ţionează să ceară M arii B rita n ii ca te arestări, a scris „Journal d'Egyp- Pc prospectul V entardski, Ungă renunţindu-sc la cuşti şi coliere.
dşnez, lid e rii partidelor politice au ca la suma dc 40 milioane dolari. in in tu ri a fast prezentată Congresu aceasta să intervină pentru a pune te", n-au fost altceva dccît urmarea staţia dc m etro „Univcrsiletski" a Si dc această dată an im alele s-au
cerut fostului prim -m inistru, K lia - capăt provocărilor congoleze împo in trig ilo r colonialiştilor caic nu do început construcţia noii clădiri o obişnuit cu noile condiţii.
CARACI. — Greva salariaţilor dc lui naţional al Uruguayului în urmă Circului din M oscova, cu o sală
tim K halifa, să formeze un nou ca triva Ugandei. El şi-a exprim at ne reau sâ părăsească bazele m ilitare
binet. la o ticiilc poştale din Ca raci şi din cu peste un an fără ca pină in pre dumerirea că pînă în prezent Marca din Libia şi tindeau să elim ine ele de 3.200 locu ri Macarulc-turn in LIMBA LATINA NU VA MAI FI
alte oraşe situate in Pakistanul dc zent să se fi luat o hotărîrc. P arti B ritanic nu a luat atitudine îm potri stalează elem en tele dc beton-ar-
Fostul prini-m inistru K halifa a ac nord, continuă. G reviştii revendică cipanţii la m iting au anunţat că mentele naţionaliste pentru a nu Ic mat prefabricat ale fundaţiei ,,/- O LIMBA MOARTA
ceptat să formeze noul guvern. simbătă vor organiza un marş spre va provocărilor la caic este supusă perm ite intrarea în Camera Depu nima m ecan ică“ a manejului se
majorarea salariilor. Serviciul dc Uganda, care este membră a Co- taţilor". M in iş trii care s-au făctit v i
capitala ţării, Montevideo. m m onwealthului. va afla la subsol Instalai ii hid ra CETATEA VATICANULUI 19
novaţi de aceasta au fost înlăturaţi,
ulice de ridicare vor face posibil (Agcrpres). —
ca, intr-un tim p e.rtrcm de scurt, L im ba latină nu va moi fi o
in locul m anejului să ap ară un lim bă m oartă? Se parc că această
t i r i bazai de sticlă plin cu apa sau doleanţă a latiniştilor este pc calc
de a fi transpusă în fapt din ini
un patinoar artificial pc care sii-şi
dem onstreze m ăiestria patinatorii ţiativa rc.vistci „ Eatinitas", care a
* In „Cupa cam pionilor euro neului pe carc-l întreprinde în ţara artistici. propus ca circulai ia pc drum urile
peni" la baschet s-au disputat noi noastră. Oaspeţii vor inlilni de la Im punătoarea cupolă nu se va )iu blice hi Cetatea Vaticanului să
inlilniri, core s-au încheiat cu re ora 19, la patinoarul artificial „23 fie reglem entată prin panouri scri
zultatele: masculin: Spartalc Brno A u g n sr din Capitală o selecţionată sprijini pc. nici un slilp interior. se in lim ba latină A stfel, revista
(II.S Cehoslovacii) — Ignis Vtircsc de tineret. Duminică dc la ora 18, Ea va putea s e n i totodată drept a propus ca interzicerea s tal io nă
(Italia) 72-07 (30-37) — m eci retur lot pe patinoarul „23 A u g u s t T r a k ’- poliecran pentru şase proiecţii ci rii să (ic indicată prin expresia
din cadrul sferturilor de finală. În tor va inlilni selecţionata divizio nem atografice. sislas". in timp ce ,,Nc praer-
vingători in primul m eci cu 90-84, nară. tergrediaris“ rn însemna „depăşi
italienii s-au calificat pentru sem i MAIMUJE REZISTENTE LA FRIG re interzisă", iar „Np flectas (le.v-
finale; Real M adrid-V illeurbannc O Astă-scaru in sola sporlurilor MOSCOVA 19 (Agcrpres). — trorsum" va indica interzicerea vi
(Franţa) 84-05 (41-29). B aschelbaliş- dc la F loreasca cu în cepere de la I ste cunoscut că in general m ai rajului la dreapta.
tii spanioli s-au calificat pentru se ora 19, se desfăşoară prim a reuniu m uţele — originare din ţări cu
m ifinala com petiţiei; O. F K. B el ne din cadrul com petiţiei de bor climă caldă — nu rezistă la frig. IARNĂ GREA IN OCCIDENT
grad — A. E. K. Alena 101-84. In pentru „Cupa oraşului Bucureşti". Totuşi, ele s-au adaptat condiţii
primul joc disputat la A lena A E.K. Din program se desprind intiluirile: lor existente in pădurile din îm PARIS 19 (Agcrpres). —
a obţinut victoria cu scorul de 85- D Davidcscu — AL Constantin; N. Agenţiile de. presă anunţă că In
7S, astfel că pentru sem ifinală s-au Mhulrcanii — St. Ispas; M. Du- prejurim ile Moscovei. unde in ultim ele 48 de orc asupra Europei
calificat baschelbalişlii iugoslavi, mitrescu — P. Radu şi 1. Monea timpul iernii tem peratura atinge occiden tale au continuat să cadă
de multe ori minus 20 grade.
care au un coşavcraj mai b u n ; — F.. Schnapp. m ari cantităţi dc zăpadă. In Mun
T.S.K.A. Moscova — Wisla Cracovia Duminică dim ineaţa de la ora 10 E xperien ţele efectuate in ulti ţii Alpi, relatează agenţia France
94-00 (43-28). Victorioasă şi in pri în sala Dinamo se dispută finalele mii patru ani au dem onstrat că Pressc, straturile dc ză))ndă an. a-
m a partidă, ecltipa sovietică va c- cam pionatului republican de ba.r organismul acestor anim ale se tins o grosime dc })cste 4 metri,
volua in semifinală. pentru juniori (faza oraş Bucu poate adapta la tem peraturi scă iar la frontiera dintre Austria şi
reşti). zute. In aceste condiţii greutatea
Fem inin: Intr-un joc retur din corpului lor a sporit, m aim uţele Bavaria peste 5 metri. La Miin-
cadrul sem ifinalelor, Slavia Sofia a chen (R.F. G erm ană) datorită ză-
întrecut pe Slovan Orbis (R S C e LOTO CENTRAL s-au îngrăşat dar ele au devenit periî şi gerului s-an înregistrai joi
hoslovacă) cu scorul de 57-44 (31- La tragerea Loto central din 19 mai puţin mobile. Ele au nejilă- aproxim ativ 129 accidente de ou-
24) şi s-a calificat pentru finala februarie 1965 au fast extrase din ceri din cauza cozii, c a ic le în tom obil In R.F G en n an ă num ă
competiţiei. In prima intilnirc sco gheaţă. rul satelor izolate din cauza că
rul a fost de 00-57 în favoarea bas urnă următoarele numere : Pentru început, lotul de an im a derilor de zăpadă este fu creştere
chetbalistelor cehoslovace. 5 72 13 41 46 22 68 37 74 18 le supus experien ţelor a fost ţinut In Spania, Franţa şi Elveţia ter
Premii suplim entare: din iulie pină in d ecem brie ia m om etrul a înregistrat tem p era
® E chipa sovietică de hochei pe cuşti, unde au fost instalate cul turi ce variază intre minus 10 şi
gheaţă T raktor Ccliabinslc susţine 19 85 18 R F. GERM ANA. — In foto: Aspect de la denionslraţia care a avut loc recent in localitatea Gcl- cuşuri asem ăn ătoare unor căsuţe, minus 22 dc grade.
astăzi al doilea joc din cadrul tur Fond de prem ii: 965.154 lei. senkii clicii îm potriva înarm ării alo mice.
Redacţie şl 'adminlslralia ziaruluh str. Dr. P etu Groza or. 25 telefon 15 08, 12 75, 15 05, 20 70. Taxa piatitâ In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R nr 263 320 din 0 uotembile 1949 - Tlparuli întreprinderea Poltyialica l-lunedoaia Deva 40 065