Page 68 - 1965-02

„Voiul dat candidaţilor Frontului D em ocraţiei

Populare va exprim a dragostea şi încrederea

poporului fa ţă de puterea , fa ţă de

conducătorul încercat al operei de construcţie

socialistă — P artidul M uncitoresc

(Din Manifestul Consiliului Naţional
al Frontului Democraţiei Populare)

CETATENI Şl CETAJENE, cooperoţiei meşteşugăreşti la aprovizionarea carea puterii de cumpărore a celor ce muncesc 1959. Se vor construi noi unităţi soclol-cuîturo- ţârii — va fi înconjurat şi pe viitor de dragostea
caldă, părintească a partidului şi guvernului.
le. comerciole şi de deservire; se va îmbunătăţi
populaţiei. este oglindită de creşterea cu 75 Io sută o vo­ Alături de vîrstnici, în alegerile de la 7 martie
întregul nostru pope»' întîmpino într-o otmos- Industria modernă creotă în anii regimului so- lumului de mărfuri desfăcute prin comerţul so- olimentarea cu apă potobilă şi transportul în
ferâ de puternic avint creator olegerile de de­ ciolist este pîrghia hotărîtoare care determină ciolist in 1964 în comporaţie cu onul 1959. comun într-un număr important de oroşe. se vor tinerii vor vota pentru noi succese in înfăptui­
putaţi in Morea Adunare Naţionalâ şi în sfatu­ valorificarea largă o bogăţiilor ţării în folosul Construcţia de locuinţe a căpătot o amploore intensifico lucrările edilitare de întreţinere a fon­ rea idealurilor lor, pentru viitorul lor luminos.
rile populare, eveniment de seamă al vieţii po­ celor ce muncesc. Petrolul, gozele naturole. lem­ fără precedent în toote regiunile ţării. In perioa- dului locativ şi de modernizore a drumurilor. Campania electorală determină în întreaga
litice a ţarii. Partidul Muncitoresc Romîn — forţa nul şi alte resurse ole solului şi subsolului se do 1960-1964 ou fost dote in folosinţă populaţiei, Votul dat in alegerile de la 7 martie candida­ ţară o amplă activitate politică şi cetăţenească,
conducătoare a poporului nostru — sindicatele, transformă, pe bazo prelucrării industriale su­ din fondurile statului, circa 214.000 de aparta­ ţilor Frontului Democraţiei Populare va fi un voi mobilizează noi energii ale maselor şi stimu­
organizaţiile cooperatiste săteşti, Uniunea Ti­ perioare, în produse de înaltă valoare economică mente. Paralel se desfăşooră o largă acţiune pentru înflorirea oraşelor şi satelor, pentru bună­ lează iniţiativa celor ce muncesc, Dezbaterile
neretului Muncitor, mişcorea femeilor, asocioţii- destinate satisfacerii cerinţelor noi ale econo­ de sistemalizoie urbanistică. Noile blocuri, car­ starea şi fericirea întregului popor! publice care ou loc cu ocazia intilnîrilor dintre
le oomenilor de ştiinţă şi artă. cooperotivele miei şi variatelor necesităţi de consum. tiere, magistrale, porcuri şi aşezăminte de cui- candidaţi şi alegători prilejuiesc o mai aprofun­
meşteşugăreşti şi alte organizaţii obşteşti pre­ Un obiectiv esenţial al întregii activităţi eco­ tură dau oraşelor o înfăţişare modernă, pe mă­ CETATENI Şl CETATENE, dată cunoaştere a nevoilor şi preocupărilor ce­
zintă în alegerile de la 7 martie candidaţi co­ nomice desfăşurate de organele de partid şi de sura epocii de adinei transformări pe core o tăţenilor, întărirea legăturilor organelor puterii
muni ai Frontului Democraţiei Populore. Inmă- stot îl constituie îmbunătăţirea permanentă a trăieşte poporul nostru. Bilanţul prezentat arată cit de intensă şi de bo­ de stat cu oamenii muncii, găsirea mijloacelor
nuncherea tuturor forţelor patriotice ale ţării în calităţii produselor. In acest scop se vor lua în Ritmul vremurilor noi, socioliste, pulsează tot gată o fost munca pe care a desfăşurat-o po­ practice pentru rezolvarea unor probleme de in­
cadrul Frontului Democraţiei Populare exprimă continuare măsuri pentru dotarea industriei cu moi intens şi în viaţa satelor. Munco unită in porul năstru in perioada actualei legislaturi o teres general şî loco!.
unitatea şi coeziunea de nezdruncinot o poporu­ mijloace tehnice moderne, organizarea ştiinţi­ cooperativele de producţie se dovedeşte izvorul Marii Adunări Naţionole. Activitatea creotoore,
lui în jurul încercotei sale călăuze — Partidul fică a producţiei, ridicarea calificării profesionale principal al bunăstării ţărănimii. Aplicarea con­ eroismul şi spiritul de abnegaţie al oomenilor CETATENI Şl CETATENE,
Muncitoresc Romîn. o muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. înalta secventă a principiului cointeresării materiale, munci au rodit în înfăptuiri care bucură inima
Bilanţul bogot al celor patru ani care au tre­ calitate a produselor este o couză generală o consolidarea economică-organizatorică a coope­ poporului şi-i întăresc încrederea în capacitatea An de an se întăresc forţele socialismului şl
cut de la alegerile precedente constituie un iz­ oomenilor muncii, o îndatorire patriotică a fie­ rativelor agricole de producţie, lărgirea schim­ so de a duce la bun sfirşit morile soremi tra­ pocii, cresc rolul şi influenţa sistemului mondial
vor de adincă satisfac» » şi încredere în viitor cărui lucrător din industria socîolistă Să i con- bului dintre oraş şi stat au făcut să crească an de sate de partid pentru ridicarea ţării pe culmi şi socialist în toate problemele majore ale contem­
poraneităţii. în întreaga dezvoltare a societăţii
pentru toţi cetăţenii ţării. Marile obiective stabi­ sacrom toată energia, priceperea şi iniţiativa an veniturile oamenilor muncii de Io sate. Este mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. omeneşti. Pe harta politică o lumii apar noi sta­
lite de Congresul al lll-lea al partidului au de­ noastră ! grăitor în această privinţă foptul că populoţio înfăptuirea obiectivelor ultimului an ol şeseno-
venit realitate vie. Sesiunea extraordinară a Ma­ Dezvoltarea impetuoosă a forţelor de produc­ săteoscă a cumpărot anul trecut mărfuri in va­ luluî pune fundoment troinic noului pion cin­ te independente, alte popoare se ridică Io luptă
rii Adunări Naţionale dm 1962 consocrotă în­ ţie ale ţării, promovoreo susţinută a progresului loare de aproape 15.5 miliarde de lei. Pretutindeni cinal — în curs de elaborare — core vo însem­ pentru eliberarea de sub jugul colonial. T°f'le
cheierii cooperativizării socialiste o agriculturii tehnic, vor constitui şi în viitor o preocupare fun­ ou răsărit mii şi mii de cose noi, troinice şl spo- na un nou şi more pos înainte în dezvoltoreo socialiste şi celelalte forţe iubitoare de pace de­
pun eforturi perseverente pentru apărarea păcii,
a consfinţit cea moi măreaţă cucerire dobindită damentală a partidului şî guvernului. Este grăi­ ţioase — semne grăitoare ale bunăstării satelor economică a Republicii Populare Romîne, în creş­ bunul cel moî de preţ al omenirii.
de oamenii muncii din ţara noastră: vîctoria de­ tor pentru ritmul în core industrio noastră se va şi ale dragostei de frumos a ţărănimii. In ultimii terea bunăstării poporului. însufleţiţi de lumi-
finitivă a socialismului la oraşe si sate, lichidarea dezvolta în anii următori foptul că numai pro­ 5 ani la sate s-au construit oproope 420.000 lo­ noosele perspective care li se deschid, oamenii Baza de neclintit a politicii externe a Repu­
pentru totdeauna a oricărei exploatări şi asupriri. ducţia globolă o anului 1965 va reprezento trei cuinţe. Din 1960 pînă în prezent au fost electri­ muncii de la oraşe şi sote, întregul nostru po­ blicii Populore Romine o formează prietenia şi
Eroica 'clasă muncitoore, harnica ţărănime, in­ sferturi din întreaga producţie a primului cincinal. ficate peste 3 500 localităţi rurole; s-ou construit por, işi vor consacra mol departe energio şi pri­ olianto frăţească cu toate ţările socialiste. Ro­
telectualitatea, înfrăţite în lupta pentru binele La sfîrşitul acestui an, nivelul producţiei indus­ numeroase aşezăminte de învăţămînt. cultură şi ceperea desâvirşirii construcţiei socialiste. Sub mînia militează consecvent pentru întărirea con­
ţării, alcătuiesc societatea noastră nouă, socio- triale va fi de 2,25 ori mai mare decit în 1959, sânătote. steagul glorios ol partidului, closa muncitoare, tinuă o unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, pen­
listă. Păşind în cel de-al treilea deceniu al vie­ faţă de 2,1 cit prevedeau Directivele Congresu­ Grija pentru om este trăsăturo caracteristică ţărănimea, intelectualitatea păşesc înainte strîns tru dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre ele
ţii sale libere. Romînia înfăţişează tabloul unei lui al lll-lea al P.M.R. o regimului democrat-popular; an de an se iau unite în lupto pentru înflorirea şi prosperitotea pe bazo principiilor morxism-leninismului şi in­
ţărî în plin progres, cu o economie şi o cultură Frontul Democraţiei Populare cheamă pe mun­ măsuri menite să asigure sotisfocereo necesită­ Republicii Populore Romîne. ternaţionalismului socialist, a respectării inde­
înfloritoare, puse în slujba creşterii bunăstării citorii, tehnicienii şi inginerii din industria so­ ţilor social-culturole ole maselor. In ultimii onî pendenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în
poporului. cialistă să-şi pună întreaga energie, spiritul lor s-o extins reţeaua de spitale, policlinici şi dis- CETATENI Şl CETATENE. drepturi şi avantajului reciproc.
Angajat în uriaşa sa operă constructivă, po­
I înnoitor şi capacitatea organizatorică în slujba pensore, dotate cu aparatoj modern şi deservi­ Profundele schimbări înnoitoare petrecute în porul romîn este adine interesat în menţinerea şi
CETAJENI Şl CETAJENE, îndeplinirii cu succes a tuturor prevederilor pla­ te de codre medicale calificate. Sute de mii de toate domeniile activităţii economice, sociole şî consolidarea păcii. Dînd expresie acestei înalte
nului de stat pe anul 1965. Votul dat la 7 mar­ oomeni ai muncii se odihnesc şi îşi refoc sănăto- culturale ilustrează forţa şi vitalitatea puterii năzuinţi, animată de spiritul răspunderii pentru
Prin munco hornicâ 51 pricepută a closei noos- tie candidaţilor Frontului Democraţiei Populare teo în staţiunile balneo-climatice, numeroşi co­
tre muncitoore s*au obţinut noi şi mari succese va exprima hotărîrea clasei muncitoare de a ob­ pii îşi petrec vacanţele in tabere şi colonii. populore. La temelia ci stă alianţa de nezdrunci­ soarta omenirii, Republica Populară Romînâ des­
nat o. muncitorilor şi ţăranilor, prietenia frăţească
in industrializarea socialistă a ţării, temelio dez­ ţine noi victorii în dezvoltarea industriei noastre Puterea populară acordă o neslăbită atenţie o poporului romîn cu minorităţile naţionole, ba­ făşoară o susţinută activitate pentru promova­
voltării rapide a întregii economii naţionale. Vo- socialiste. instruirii şi educării tinerei generaţii, dezvoltării rea principiilor coexistenţei paşnice intre state cu
lumul producţiei industriale s-a dublat faţă de încheierea procesului de cooperativizare so­ învoţomintului de toate gradele, formării de spe­ zată pe deplina egalitate în drepturi o tuturor orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui
1959, realizindu-se un ritm mediu anual de creş­ cialistă a deschis căi largi pentru punerea în cialişti cu înaltă competenţă. Porţile şcolilor sînt oomenilor muncii, unitotea poporului în jurul climat de înţelegere, prietenie şi cooperare în­
tere de 14,8 la sută, în comparaţie cu 13 la valoare a tuturor posibilităţilor de creştere a pro­ larg deschise tuturor tinerilor dornici de învăţă­ partidului şi guvernului. Drogosteo de patrie, tre popoare, lata noastră îşi aduce contribuţia
sută cit fusese stabilit in planul şesenal. înalta conştiinţă socialistă generează noi ener­ activă la lupto pentru normalizarea reloţiilor in­
ducţiei agricole. S-ou petrecut mari schimbări tură. Peste 3,5 milioane de elevi, practic toţi co- gii creatoare in rinduriie maselor lorgi ale ce­ ternaţionale, manifestînd iniţiativă şi sprijinind
In toate regiunile pulsează o vioţă economică în modul de o lucra pămîntul: ţăranii coopera­ piii ţârii, învaţă în şcoli. Pentru a asigura unui lor ce muncesc, constituie un puternic factor de orice acţiuni îndreptate spre dezvoltarea colabo­
intensă: pretutindeni s-au ridicat în anii şese- tori, muncitorii dm gospodăriile agricole de stat, număr tot moi mare de tineri posibilitatea de a dezvoltare a orinduirii socialiste. rării între state şi zădărnicirea ocţiunilor cercu­
nalului siluetele impunătoare ale fabricilor şi mecanizatorii ou astăzi putinţo să folosească tot frecventa şcolile de cultură generală, în anii rilor agresive imperialiste care se amestecă în
Esenţa democraţiei noastre populore constă in
uzinelor moderne, ole marilor combinate side­ mai larg agrotehnica şi maşinile care au luot lo­ 1960-1964 ou fost construite încă 20.000 săli de foptul că intreogo putere de stat oparţine celor treburile interne ole altor târî, întreţin focore de
rurgice şi constructoare de maşini, chimice şi de cul uneltelor rudimentare de odiniooră Pe clasă. Întregul învăţămînt, de la clasa l şi pinâ nelinişte şi pun în primejdie pacea lumii. Romî­
prelucrare o lemnului, echipate cu tehnico nouă; ogoarele ţării vor lucra în acest an 81.500 troc- la terminarea şcolii superioare, este gratu.t. ce muncesc; masele largi ale poporului iou porte nia luptă consecvent pentru încetarea cursei
nemijlocit la viaţa publică a ţării. Pe boza siste­
au fost deschise noi mine de cărbuni şi mine­ toare, 66.000 semănători mecanice, 36.000 com­ Incheiereo acţiunii de generalizare a învăţă- mului nostru electoral, profund democratic, fie­ înarmărilor şi interzicerea armelor nucleare, des­
reuri: sau dat in exploatare sute de sonde. bine pentru păioose core osigură un nivel ri­ mîntuluî de 8 ani — foctor de mare insemnăîote fiinţarea blocurilor militare. înlăturarea rămăşi­
Printre morile construcţii industriale care ou în­ dicat de mecanizore a muncilor agricole. Zeci al revoluţiei culturole — deschide noilor genera­ care cetăţeon ore dreptul de o alege şi de a fi ţelor celui de-ol doîlea război mondial, înfăp­
ales în toate organele reprezentative ale ţării.
ceput să producă In această perioadă se află de mii de specialişti cu studii medii şi superioare ţii largi posibilităţi de îmbogăţire a cunoştinţe­ tuirea dezarmării generale.
Combinatul petrochimic Brazi, Grupul industrial sprijină ţărănimea in buna orgonizore a produc­ lor. osigurînd un grad ridicat de cultură şi civi­ Cei mai vîrstnici işi aduc aminte că pe vremea Poporul romîn se pronunţă ferm pentru lichi­
domniei exploatatorilor oamenii muncii nu aveau
Brăila. Combinatul de îngrăşăminte chimice Pio- ţiei şî executarea muncilor agricole după regu­ lizaţie întregului popor. darea definitivă a dominaţiei coloniale sub toate
tro Neamţ, Complexul industrial Militori. Uzino lile ştiinţei. Aproape 1.000.000 de oameni ai muncii Corespunzător cerinţelor de cadre cu pregătire nici un cuvinl de spus in treburile stotuiui. Nu-
de moşini-unelte Bucureşti, combinatele de in­ de la sate îşi îmbogăţesc cunoştinţele ogricole superiooră necesare construcţiei socioliste. s-a meroosele partide, indiferent de firmo şi progra­ formele şi îşi exprimă solidaritatea cu popoarele
mul pe care le afişou. erau In întregime în slujba
core luptă pentru libertate şî independenţă na­
dustrializare o lemnului de Io Suceava. Piteşti. urmînd cursurile învăţâmîntului agrozootehnic de dezvoltat reţeaua de universităţi şi facultăţi cu- intereselor copîtaliştilor şi moşierilor. Ajungind, ţională. considerînd că este dreptul sfint al aces­
Comăneşti, Blaj. Sub ochii noştri se înalţă sche­ masă. Toate acestea îşi orată roadele: am ob­ prinzînd în prezent peste 123.000 de studenţi. In pe rind, Io cirma ţării ele jefuiau şi sărăceou po­ tora să hotărască singure asupra soartei lor; el
lele altor şî altor construcţii ce vor spori pu­ ţinut. on de an. chior in condiţii climotice nefa­ perioado 1959-1964 numărul studenţilor din condamnă cu hotărire încercările forţelor reac­
terea economică a patriei. In anii viitori vor vorabile, producţii sporite caie au osigurat apro­ anul I a crescut de 2,2 ori; aproope 60 de mii de porul, menţinindu-l in mizerie şi înapoiere. Ro­
intra în producţie, printre altele, marele Combi­ vizionarea populaţiei şi a industriei, precum şi studenţi sînt bursieri. Au fost construite locolul mînia era subordonată morilor puteri imperialis­ ţionare de a împiedica popoarele care au scu­
turat jugul cofonio! să-şi înfăptuiască aspiraţiile
te, bogăţiile ei, puse la mezat, încăpeau pe mîi-
nat siderurgic Golaţi, modernele combinate chi­ satisfocerea altor nevoi ale economiei noţionale. nile trusturilor străine, din ale căror profituri se lor legitime, să păşească înainte pe calea pro­
mice de la Craiova, Tg, Mureş şi Turnu Măgu­ In perioada 1960-1964 producţia agricolă medie universităţii dm Timişoara, noi spaţii de învăţă- înfruptou şi politicienii burghezi. Pa Momentele gresului sociol.
rele, Uzina de olumină de Io Oradeo şi Uzino a ţârii a fost cu 12 (a sută mai mare decit me­ mînt la universitatea din laşi, complexe studen­
de aluminiu de la Slatino. dia celor cinci ani anleriorî. Sporul mediu anual ţeşti la Bucureşti, Cluj, laşi, Tg. Mureş, Timişoa­ reflectau fidel această store de lucruri; pe băn- Tara noastră şi-a lărgit considerabil relaţiile
cile Comerei şi Senatului, in consiliile judeţene
ra, Craiova Dezvoltareo reţelei şcolilor de 8 oni,
Romînia socialistă înainteoză cu paşi fermi pe 0 fost în această perioodă: la cereale de peste o şcolilor tehnice şî profesionale şi a învâţămîn- şi comunale nu puteau pătrunde decit oomeni Internaţionale — economice, culturale, ştiinţifice,
tehnice — corespunzător intereselor proprii şi
calea progresului economic. Realizăm în pre- 1 000 000 tone, Io floarea - soorelui de 180.000 tului seral o înlesnit formarea unor generaţii de de încredere ai capitaliştilor şi moşierilor. cauzei generale a cooperării internaţionale şi
rent într-o singură zi 9.200 tona de oţel, 8.000 tone, iar la sfeclo de zahăr de 800 000 tone. muncitori cu temeinică pregătire profesionolă, In puternic contrast cu situaţia din trecut, în apropierii între popoare. Activitatea consecventă
tone de laminate şi 5.300 tone de fontă, aproa­ In anii viitori se vor foce tot mai puternic sim­ core ou lărgit rinduriie clasei noostre muncitoa­ Mareo Adunare Naţională a Republicii Populare desfăşurată în slujba apărării păcii, preocuparea
pe 50.000.000 kWh energie electrică, 50 de trac­ ţite efectele extinderii mecanizării muncilor agri­ re corespunzător nevoilor industriei socialiste. Ro.nîne şi în sfaturile populore. deputaţii sînt susţinută pentru explorarea şi valorificarea tutu­
toare, 60 de autocamioane şi autobuze, peste cole şi fertilizării pămintului cu ajutorul îngrăşă­ Activitatea susţinută a instituţiilor de artă, re­ aleşi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor, intelec­ ror posibilităţilor dc slăbire a încordării în re­
1.400.000 m.p. diferite ţesături şi 130.000 perechi mintelor chimice: vor fi intensificate lucrările de ţeaua de cluburi, cămine culturale, case de cul­ tualilor, cei moi buni fii ai poporului, care şi-ou laţiile dintre state, ou adus R. P. Romine mulţi
încălţăminte. hidroamelioraţii, irigări, terasări, vor fi puse in prieteni pe toate continentele
voloore noi terenuri ogricole. Acestea constituie tură. biblioteci, oferă un cadru larg pentru ridi­ dovedit prin fopte capocitotea. devotamentul şi
Centralele electrice de la Bistriţo. Luduş. Brazi. carea continuo o nivelului de cultură ol mase­ spiritul de răspundere în slujirea intereselor ţării. împreună cu celelalte târî socialiste şî forţe
Paroşeni ou sporit simţitor resursele energetice noi mijlooce pentru sporirea rodniciei ogoore- lor. pentru îmbogăţirea vieţii spirituale a oame­ Tuturor cetăţenilor Republicii Populore Romîne ale păcii şî progresului, Romînia işi va oduce si
ale ţării ; numai onul trecut a introt în func­ lor, pentru obţinerea de producţii vegetale şi ani- nilor muncii. In anul 1964 ou fost tipărite 58 mi­ le sînt asigurate depline drepturi şi libertăţi de­ pe viitor contribuţia la întărirea colaborării între
ţiune o putere instalată ce depăşeşte copacita- mole tot mai îmbelşugate. lioane de cărţi şi broşuri; tirajul anuol al zia­ mocratice. In orînduirea noastră soaotistă. fie­ popoare, la apărarea securităţii internaţionale,
teo tuturor uz.nelor electrice existente în Romî- Frontul Democraţiei Populare cheamă ţărăni­ relor a atins cifra de 1 064 de milioane de exem­ care om. indiferent de noţionalitate. ore lorgi neprecupeţindu-şi eforturile in lupta pentru vic­
nîa pe vremea regimului burghezo-moşieresc. mea, aliată de nădejde a clasei muncitoare, pe plare. Au fost create noi staţii de televiziune şi posibilităţi de ofirmore a talentului, energiei şi toria cauzei păcii.
Bazo energetică o industriei noastre socioliste va toţi lucrătorii ogoarelor să întărească votul dat de retransmisie a programelor■ la Cluj, Timişoa­ capacităţilor sale creotoore. de valorificore a cu­ Niciodată nu s-au ridicat sub steagul păcii
cunoaşte o puternică dezvoltare prin intrarea în candidaţilor Frontului Democraţiei Populare prin ra, Tg. Mureş, Oradeo, Braşov, Constanţa, noştinţelor şi aptitudinilor. In orgonele puterii forţe alît de uriaşe co in zilele noastre. Lupta
funcţiune a hidrocentralei de pe Argeş şi, in munca harnică pentru dezvoltarea agriculturii Bacău. de stat sint reprezentate alături de romîni, toate lor unită vo face so triumfe în lume spiritul în­
anii următori, o sistemului hidroenergetic de la socialisto — chezăşia creşterii bunăstării lor şi Bucurindu*se de condiţii optime de creaţie, oa­ minorităţile noţionole; listele Frontului Democra­ ţelegerii şi prieteniei între popoare.
Porţile de Fier, □ familiilor lor.
menii de ştiinţă şi artă desfăşoară o activitate bo­ ţiei Populare cuprind candidaţi rominî. maghiari,
Industria constructoore de maşini pună Ia dis­ gată şi rodnică, işi fructifică talentul în lucrări germani, sirbî şi olţîi. In Republica Populoră MUNCITORI, TARANI. INTELECTUALI.
poziţia economiei noţionale o lorgă varietate de CETATENI Şl CETATENE, valoroase. Poporul nostru acordă o deosebită Romină au fost create pentru minorităţile naţio­
maşini şî utilaje perfecţionate, de înalt randa­ Socialismul se construieşte pentru ca oamenii preţuire muncii pline de entuziasm pc care o nale şcoli elementare, medii şî superioare, tea­ OAMENI Al MUNCII DE LA ORAŞE Şl SATE,
ment. necesare modernizării şî ridicării nivelu­ muncii să se bucure de o viaţă îmbelşugată şi desfăşoară sutele de mii de profesori şi învăţă­ tre, ziare, reviste şi publicaţii.
lui tehnic al producţiei. Fabricăm astăzi agrego- fericită, avuţiile ţării, forţele şi capacităţile crea­ tori, medici, agronomi şi alţi oameni de cultură Femeilor — însemnată forţă socială reprezen- CETATENI Şl CETATENE,
te, înstaIaţi«. echipament industriol a căror rea­ toare ele poporului fiind consacrate in întregime de pe întregul cuprins ol ţării. tînd jumătate din populaţia ţării — orînduireo
lizare era de neconceput în trecut. Utilajul mul­ acestui nobil scop. Ridicarea continuă a bună­ Frontul Democraţiei Populare cheamă întreaga sociniisla Io-a osigurot respectoreo demnităţii 7 martie — ziua alegerii deputaţilor în Marea
tora dm fabricile si uzinele construite în ultimii stării celor ce muncesc esle obiectivul fundamen­ noastră intelectualitate, participantă activă la de om si cetăţean, le-a creat condiţii de mani­ Adunare Naţională şî sfaturile populare — va
ani poartă inscripţio ,,Fabricat in Rominio". Re­ tal al politicii partidului şi statului nostru; el este măreaţa operă de construcţie socialistă, să-şî festare în toc’.o domeniile de activitate economi- fi o zi de sărbătoare a întregului popor. Votînd
zultatul condiţiilor create şi al eforturilor depuse realizat în mod constant, printrun şir de măsuri consacre talentul şi cunoştinţele cauzei progre­ câ. politică şi culturalo Ele joacă un rol impor­ candidaţii Frontului Democraţiei Populare veţi
de muncitorii şi tehnicienii din Industria construc­ care îmbrăţişează cele mai felurite aspecte ale sului patriei, dezvoltării economiei şi culturii, in- tant în educarea copiilor, muncesc cu elan şi vota pentru dezvoltarea economiei naţionale şi
toore de maşini şi o prelucrării metalelor s a ridicarea bunăstării poporului ! Votul dat can­
vieţii poporului. Continuitatea acestei politici in­ struirii tinerei generaţii, formării omului nou, hărnicie. îndeplinesc funcţii de răspundere în didaţilor Frontului Democraţiei Populare va ex­
concretizat in depăşirea încă din anul trecut a suflă oamenilor muncii un puternic sentiment de multilateral pregătit. Votul dat Frontului Demo­ fabrici şi uzine, în cooperative de producţie. în
nivelului producţiei globole prevăzut pentru siguranţă şi încredere în ziua de mîine, convin­ craţiei Populare va fi un vot pentru înflorirea instituţii de cultură si învăţămînt, în organiza­ prima dragostea şi încrederea poporului faţă de
anul 1965. puterea populară, faţă de conducătorul ince*cat
gerea că activitatea lor creatoare, in fabrici şi ştiinţei şi culturii socialiste. ţiile de partid, de s'.ot şi obşteşti ol operei de construcţie socialistă — Partidul
Industria chimică cunoaşte un ritm deosebit de uzine, pe ogoare, in aparatul de stat şi in insti­ Indeplinireo planurilor economice de stat. mă­ Votind pentru Frontul Democraţiei Populare Muncitoresc Romîn, va fi un vot pentru întărirea
rapid, ofi.mindu-se în prezent ca un important tuţiile de cultură, dă roede ce se râsfring nemij­ rirea venitului naţional creează noi posibilităţi milioanele de femei din ţara noastră, muncitoa­ cuceririlor noastre revoluţionare, pentru socialism,
factor al progresului tehnic in ţara noastră. Pro­ locit în traiul zilnic al fiecărei familii. pentru ridicarea nivelului de troi material şi cul­ re, ţârânci, intelectuale, gospodine işi vor expri­ pentru pace şi înţelegere între popoare.
ducţia acestei ramuri — care pune la dispoziţia Succesele obţinute in dezvoltareo economică o tural al oamenilor muncii. In cursul acestui an ma hotărîrea de a contribui cu întreaga lor pu­ La 7 martie — cu toţii la vot I
ţării au făcut posibilă creşterea, on da an, o ve­ vor spori veniturile băneşti ale populaţiei, va tere de muncă, pricepere şî spirit gospodăresc Votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Popu­
economiei naţionale îngrăşăminte chimice, mase creşte în mod corespunzător volumul mărfurilor la activitatea întregului popor pentru progresul lare I
plastice, fire sintetice, medîcomente. celuloză, niturilor oamenilor muncii. Salariul real a fost puse în vinzare prin comerţul socialist. O aten­ şi prosneriiafea patriei, in numele fericirii cămi- Trăiască unitatea întregului popor în lupta
în 1964, cu aproape 28 la sută mai mare decit
coloranţi — este de 3 on mol more decit în 1959. ţie susţinută se vo acorda dezvoltării şi moder­ ne'or şi copiilor Io;. pentru desăvîr.şirea cons-rucţ.ieî socialismului I
în anul 1959. Majorările de salarii din perioada Conştientă că nu există tel mai nobil căruia
Au intrat în funcţiune noi întreprinderi şi a nizării oraşelor. îmbunătăţirii condiţiilor de locuit Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — forţa
continuat procesul de modernizare a industriei 1960-1962 au sporit veniturile anuale ale sola- ole populaţiei; se vor da in folosinţă în cursul să-şi închine elanul creator, entuziasmul tine­ conducătoare a poporului nostru I
bunurilor de consum: sint evidente pentru fie­ rioţilor cu aproape 5 miliarde Iei. iar aplicoreo anului 1965 încă 53 000 de apartomente cu un resc, decit cauza desâvirşirii construcţiei socia­ Trăiască şi înflorească patria noastră — Repu-
grod ridicat de confort. Pentru extinderea octi- liste, tinăra generaţie munceşte cu perseverenţă blica Populară Romină I
care cetăţean progresele realizate în aceşti oni integrală a Hotărîrii dm iunie 1964 vo odăugo
vităţiî de ocrotire o sănătăţii publice, dezvoltarea in industrie şi agricultură, se pregăteşte cu rîvnâ
în ridicarea calităţii şî îmbogăţireo sortimentu­ ocestoro încă 6,8 miliarde lei pe an. invăţămîntuluî, culturii, ştiinţei şi desfăşurarea pentru a-şi însuşi ştiinţa şi cultura înaintată, CONSILIUL NATIONAL
lui de mărfuri. Alături de industria uşoară şî Veniturile băneşti ole întregii populaţii au oltor acţiuni sqcial-nuk"rnle sînt prev*z“ te fon­ pentru a stâpîni tehnica modernă. Tineretul — AL
alimentară a sporit apoitul Industriei locole şi sporit in anul 1964 cu circa 5 miliarde iei. Ridi­ duri de aproape două ori mai mari decit în mîndria întregului popor, nădejdea de mîine a FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE