Page 69 - 1965-02

Pag. 2 Dram ul tocialismalu! NR. 3154

Un maistru-a M O Z A I C

recunoscut afirm ă că 61,5 la sulă din m am ele izolaţie şi protecţie au fost d ev o ­ nucleului com etei modijieîndu-i
Profesorul Raiha din Helsinki
rate In întregime de termite
astfel traiectoria.
pe
Cîine? Nu. De data aceasta pe pelicula aparatului a fost im orta­
care au inima de dimensiuni mai mari porţiuni ★ lizat vm lup adevărat.
mici decit cea normală au naşteri Ve
premature. După ce a întreprins Pentru prima dată a fost desco­
m ăsurarea sistematică a dim ensi­ In Antarctica citiră biologi an perită una din com pon en tele ar-
unilor inimii viitoarelor mam e, făcut o experienţă interesantă : au m elor personale ale lui llanibal. PLANTA MIRACULOASA
m ortalitatea prenatală a scăzut capturat 20 foci pe care le-au eli­ Descoperirea a fost făcută in S pa­
fu clinica pe care o conduce de berat după ce le-au ataşat pe nia, aproape dc localitatea Leon In pădurile virgine ale Chinei, pădurilor este determinată şi de fap-»
la 3,1 la sută la 2,5 la sulă. spinare un batimetru. Rezultatul : dc profesorul Cavou, specialist in creşle o plantă rădâcinoasă ciudată, tul că, dacă partea de deasupra so­
plou jind, focile au coborit piuă la numismatică antică Este vorba de
★ o adincim e de 350 m. apoi au i- unul din scuturile de război in­ numită jenşăn. In limba chineză jen- lu lu i este distrusă, rădăcinile „h i­
La Muzeul Ştiinţelor naturale uotat ca o săgeată 30 km. sub crustat in aur, pe care llan ibal şăn înseamnă corp omenesc, iar plan­ bernează” ani de zile sub pămint. Do
din Rudapesla, dr. De nes Janossy banchiză. l-a Jolosit in timpul cam paniei m i­ ta a p rim it acest nume pentru că ră­ obicei, căutătorii dc jenşăn se con­
a catalogat de cnrind o senzaţio­ litare îm potriva rom anilor C er­ dăcina el seamănă foarte m ult cu un duc, în expediţiile lor, după o |>asă-
nală recoltă paleontologică daţi iul. Vr cetările au dovedit totodată, că om. In vechime legendele populare re care se hrăneşte cu seminţele a-
dc '400 OOO de ani şi care a fost Tim p de 150 de ani astronomii aurul folosit provenea din vechile ii atribuiau puteri miraculoase, cum cestei planle.
descoperită la Verlesszvlos (Un­ din lum ea întreagă au căutat să mine de aur ale egiptenilor. ar fi de pildă, puterea de a învia Datorită însuşirilor medicale m ul­
garia de Nord). Intr-o depresiune explice com portarea ciudată a co ­ m orţii. In realitate, această plantă tiple ale jenşănului, în u ltim ii trei
care servise drept capcană s-au metei Enckc, care poartă numele ★ era intr-adevăr un puternic Toni­ sute de ani s-au făcut multe încer­
descoperit oseminte de mici roză­ celui care a descoperit-o. Toate Din anul 1863, cind a fost inven­ fiant. cări dc cultivare a acestei plante,
toare. de ierbivore mari şi de car­ calculele m atem atice efectuate a- tat tunul cu harpon dc către nor­ Eficacitatea tonică a plantei este dar pe scară redusă. In u ltim ii 12
nivore, care dovedeau că cea mai supra traiectoriei sale s-an d o ­ vegianul Svend Foyn. pină fu consemnată încă în prim ul tratat chi­ ani insă, in m unţii Giangpai din C hi­
m are parte dintre aceste anim ale vedit neputincioase, ncreuşind să-i 1939 oam enii au ucis in cele cinci nezesc de specialitate şi anume, na de nord-est au luat fiin ţă m ulte
primitive aveau o talie mult mai prevadă exact drumul După 40 ocean e 822.384 de c e t a c e e ; numai „Substanţe medicale Sân Nung", scris ferme de stat profilate pe cultiva­
m are decit a descendenţilor lor de luni. cind îşi încheia rotaţia in anii 19.18-1939 au fost i:inatc între anii 50—150 e.n. rea rădăcinilor de jenşăn
actuali. Cerbii, bizonii, urşii şi leii in ju ru l Soarelui, ca leap ărea in­ aproape 100 000 de balene. Singu­ Dacă in ju ru l acestei planle s-a Mai im portant este faptul că în
erau cu o treim e mai mari ca cei tr-un punct totdeauna diferit de ra perioadă in care balen ele au creat o aureolă de mister, explicaţia prezent, prin cultivare, se pot pro­
din zilele noastre Printre altele cele anterioare şi de cele calcula­ fost lăsate în pace a fost p erioa­ o putem găsi şi în sistemul foarte duce în şase-şaplc ani rădăcini a-
s-au identijicat şi resturile unui te De cnrind secretul ciudatei da războiului şi im ediat după răz­ lent de creştere a ei sau în d ific u l­ vind greutatea egală cu cele sălba­
castor gigant. com ele a fost dezvăluit de cal­ boi, cind flota de baleniere era tatea de a o găsi printre celelalte tice cărora, pentru maturizare, le
Acesta este cel mai bogat zăcă- culele astronomului sovietic Ma- com plet dezorganizată In m o ­ planle. Este denjuns să precizăm că
mfnt european de vestigii din p e­ kover. care s-a bizuit pe ipoteza mentul de faţă flotele de pescuit sînt necesari 50 de ani.
rioada secundară a epocii glaci­ astronomilor A. Dubiaga ţU .RSS.) vincazâ 50 000 dc balene pe an, unei rădăcini îi trebuie 59 de ani Astăzi, rădăcina de jenşăn este fo-
are, încă puţin exploatat piuă şi F W hipple (S.U.A.), care au ceea ce înseam nă — dală fiind şi chiar mai m u!l pentru a se matu­ lasită pentru stimularea energiei f i­
in prezent. presupus că aceasta este com pu ­ reproducţia lentă a celaceelor — riza. Ln această vîrstă respectabilă, zice şi a vioiciunii mintale, este pre­
★ să din blocuri de piatră şi din că această specie este in pericol rădăcina uscată nu cîiitărcşle mai scrisă celor ce suferă dc astenie ner­
m ult de 50 grame.
Puterea de distrugere a term ite­ gaze. care in anumite îm prejurări să dispară in ciţica ani. Greutatea de a o depista în inima voasă sau de tulburări cardio-vas­
lor depăşeşte orice închipuire. acţionează ca forţe cu caracter culare.
De cnrind ele au privat de cu­ propulsiv. Aceste forţe sint p rov o­
rent întregul cartier la Hochei ic cate de razele solare Pe măsură
in spaţiu. A.B.C. SPO
din Paris, pentru că au distrus in ce com eta se apropie de Soare, ga­ bila arc intre 10 şi 16 livre engleze
întregime izolaţia cablului elec­ zele încep să se transform e intr-o (de la 4.535 kg. la 7,257 leg.) şi vm
tric subteran. Cablul respectiv atm osferă gazoasă instabilă care diametru de 22 cm.
fusese protejat cu un strat de se răspîndeşte rapid O partidă constă in 10 aruncări
ciment, cu o căm aşă de plastic, ti­ Ocolind Soarele, corpul com etei Nu este vorba dc iniţiere în ma­ (lansări) de fiecare jucător. Fiecare
na dc zinc şi alta din carton gu­ işi schim bă poziţia şi ca Qtare ga­ terie de sport, ci de a prezenta. în aproape de but. Se joacă foarte cu­ popic doborit numără 1 punct, dar
dronat. Toate aceste straturi de zele au un rol propulsiv asupra rent T u r şi retur. ia cele 10 puncte pentru toate cele
cîlevn rinduri, unele spoituri mai Echipa tare nu şi-a făcut punc­
puţin cunoscute. Să lacem cunoştin­ tele joacă pînă le-n prins. 10 popice doborite <lintr-o singură
ţă cu ele în ordine... alfabetică. Dată nu ajunge, altă echipă, pen­ lovitură se adaugă „în ciştig*'. T o­
talul celor două lo vitu ri următoare
Stiati eăco puţin lăspindit. care nu-i altceva tru a termina, îşi epuizează m ingi­ (savi 30 de puncte cu to tu l. dacă ju ­
AQ U AP LA N E
Este vorba de un sport deştul dc
le care ii rămîn de jurat, toate cele
cătorul revişeşte să doboare 10 po­
care sînt mai bine plasate, decit
pice de fiecare dată). Toate lo vitu­
decit plutirea pe apă cu o seîndură
remorcată de către o barcă cu mo­ cele mai bvine ale adversarului, rile consecutive pvitînd fi bonificate
contind un punct.
..La Crcvedia, Ungă Bucureşti, e- Are corpul lenticular, ru diam etrul tor. înlocuit dc schiul nautic, acest In joc există două feluri de spe­ de către cele din urmă. scocul ma­
xim al CsSte de 300 puncte pentru o
xistă ccl mai mure combinat avicol de 1 — 1,5 mm şi este lipsită dc ră­ spoi t mai poartă şi numele de „plan- cialişti : serie de 10 lansări, urmată de 2 lo­
din Europa ? In această „fabrică- dc dăcini şi frunze. Floarea lin tiţe i mă­ liing". — punctatorii (cei care marchea­ vituri destinate a asigura dştigu-l
ouă şi carne dc pasăre, întinsă pe runte este minusculă si simplă, fiind BANDY ză punctele) care îşi plasează min­ ultim ului care, ncavînd suită (u r­
Oraşul Reghin este cunoscut in cnm a construit 2 viori, una de 10,5 25 lin., cresc în ti-u n an peste tu» redusă la un ovar şi o stamină. O variantă dc hochei pe gheaţă gile (bulele) şi mare) nu or putea fără acestea m i-
întreaga fără pentru m aterialele cm. şi alia de 0,2 cm., iar iu pre­ m ilion de pui şi 100 000 de găini ...Scriitorul Finii G irlcnnu a fost practicată in Suedia cu o mi>nge — trăgători, care le matură (le mâra decît 10 puncte.
sportive şi instrumentele muzicale zent lucrează la una de numai 4.4 on ăl oare. In aceeaşi perioadă, com­ unul dintre prim ii scenarişti dc film tare de către două ec hipe dc 11 ju ­ lovesc pentru a Ic îndepărta). BOX-HOCKEY
ce se produc aici. Muncitorii şi teh­ cm lungime. Interesant este că la binatul trim ite pe piaţă ce) puţin 18 ai ţării noastre ? După scenariul cători, pe un teren ale cărui dim en­ Se admite un elan de 2 m. Te­
nicienii timplari d e aici suit ves­ aceste viori autorul respectă cu milioane ouă şi 1.200 tone de carne creat de el, avînd ca inspiraţie „Ce­ siuni sint acelea ale unui teren de renul. sau cadrul are lungimea de Sport foarte acliv. ccrînd puţin
tiţi pentru mâestria lor Nu de pu­ strictele toate proporţiile unei viori de pasăre. tatea Neamţului*' de Vasile Alcc- fotbal 27.50 nu şi lăţimea între 2.50 şi 4 spaţiu, foarte lăspindit în A m eri­
ţine ori ci ne uimesc prin calitatea obişnuite, ceea ce cere intr-adevăr ..Gazele naturale au fost folosilc sandri, a fost turnai un film mut BARRETTE in. M ingile cu care se joacă au o ca. Un cadru îm părţit in două ju ­
mătăţi. regiuni de 120 cm. pe 150
şi ingeniozitatea muncii lor Dintre o m are m ăeslrie şi o perfectă cu­ de oameni încă din nnlicliitutc? Mczii. în anul 1912, avînd ca actori întrea­ Vechiul nume al m ingii la fran­ greutate care variază de la 950 In cm., seîndura care )o separă fiind
ci, constructorul de viori Viorea noaştere a m eseriei babilonienii, vechii chinezi Ic u tili­ ga trupă a Teatrului Naţional din cezi. descris in manualul de exer­ l. 100 g. şi un diametru de la 90 la străbătută de 2 deschideri de 10
Precup de la fabrica de instrumen­ FOTOGRAFIA DE S U S : Cons­ zau pentru producerea căldurii iu Craiova. A proxim ativ in acelaşi timp. ciţii fizice al lui Strehly şi Sein? HO mm. Ele sint din lemn învelit
te muzicale este nu maistru-artist tructorul de viori Viorea P r e c u p arzătoare speciale. Valorificarea su­ Lucia Sturdza Bulandra a turnat in 1890. Un lei de rugb.v fără placaj, cu tablă 8 Se joacă in insulele b ri­ cm. înălţim e şi 12 cm. lărgime. H
recunoscut. Dar nu numai in pro­ ţiniscazâ o vioară de dimensiuni li­ perioară a gazului metan a preocu­ în lr-u ii hangar din Bucureşti film u l jucat pe un teren dc 150xG5 in. Prin tanice în maniere foarte diferite, vorba, cu ajutorul vinci crose de
ducţie îşi dovedeşte el virtuozita­ liputane. pat ştiinţa abia in zilele noastre. In „A m orul fa tal-, iar Grigorc Brczca- anul 1920 acest joc a fost adoptat gazonul în g rijit de bowling-gieens- liockey. de a face să treacă o m in­
tea. In timpul liber se relu.vcozu FOTO GRAFI.I DE JO S : Viori Europa, prima încercare încununată nii „Uăz.'.Vd independenţei”. pentru femei dar nu a avut succes pehr/.e — oprind jocul în aer. Bovi- ge de bnsse-ball în terenul advers,
construind viori liliputane. Piuă a- minuscule de diferite dimensiuni. de succes dc a chimiza gazul metan ....Traista ciobanului”, planta care (astăzi aproape a dispărut). le-le din lemn sint lextatc (îngre­ pentru a o trim ite într-o deschiză­
tură de aproape 10x12 cm. in m ij­
ROL'LKS
s-a făcut, iii tara noastră, .in urmă cu sc intilneştc atit de des în grădini şi Joc practicat din antichitate si unate) cu un miez de plum b care, locul scindării din fund. Pereţii ca­
după manevra în care jucătorul isi
trei decenii. C him işlîi rom ini au reu­ pe cimp iui este nefolositoare ? S-a cunoscut astăzi sub numele de pune bula în joc, o face să descrie drului avi aproxim ativ 30 cm. înăl­
şit atunci să fabrice amoniac, folo­ dovedit că ca posedă vitam ina A sporl-boulcs (jocul cu bulele), bou- o curbă. ţime.
sind lud i ngenui din gazul natural. (carotina), in cantităţi mai mari de­ les-lyonnaises (mingi lione/.e) şi BOWLINC. BOX FRANCEZ
Realizarea lor a avut un larg răsu­ ci t morcovul şi vitam ina 1) în pro­ popular în sudul Franţei, pctanque Sub atest nume este cunoscut şi Sport de luptă, derivat din să­
net. Din gaz metan, industria noastră porţie mai mare decit varza. Aceeaşi Sc joacă in simplu. în dublu, dar răspîndit in Statele Unite jocul de rate, in care se pot da atît lo v i­
fabrică acum, intre altele, mase plas planta conţine apreciabile cantităţi mai ales în echipe de patru, cu 2 popite. El. se joacă cvi J0 popite, tu ri de pumn cît şî de picior. To-
lice, îngrăşăminte agricole, insectici­ dc vilam ina C, precum şi de săruri mingi pentru fiecare jucător, par­ cu echipe din 5, 2 sau 1 jucător. Lişi, lovitu rile cele mai elegante
de, orliicidc, biostim ulatori, stabili­ dc calciu şi fosfor. Aceste calităţi tida numărînd 15 sau 21 de puncte. Rîsta. pavată, are aproxim ativ 19 (lovitura de picior, la şold şi la f i­
zatori dc soluri ele. fac din „Traista ciobanului" o pre­ Butul este constituit de către o m. lungime pe 1.04 m. lăţime. Po­ gură) nefîind cele mai eficace, el
...Lintiţa măruntă este cea mr.i ţioasă plantă medicinală, fiind folo­ simplă bilă dc lemn de 40... 45 mm. picele, înalte de 38 cm., au greuta­ nu a întîrziat să devină un sport
mică plantă cu flo ri cunoscută dc sită în întreprinderile noastre chi­ diametru, pe care o aruncă prim ul tea de 1,360 pină la J,58G leg. îar de demonstraţie şi de atac.
ştiinţă ? Ea trăieşte în ţara noastiă mico-farmaceutice. jucător. Fiecare echipă încearcă
in bălti, alături dc lin tiţa obişnuită. (Agcrprcs) să-şi plaseze m ingile sale cit mai
Cuvinte noi acum... două secole

Ounoseulul cărturar şi dom nilor al noastre Pentru originalitatea si par­ Pilulă : pi rulă, gugoasă, bubuşlic
Moldovei, D im itrie Canlem ir, a avut fum ul epocii redăm citeva din exem­ tarea dau doftorii dc înghit pen­
o contribuţie substanţială în ceea ce ple din Istoria leroglificâ : tru leacul.
priveşte dezvoltarea şi cunoaşterea Chcntru : ţinta, punctul carile iaşii 1‘orîi : găurici prin pielea omului,
lim bii romine. In afară de faptul că toarta în m ijlocul lucrului ră­ prin care es sudorile.
in lucrările lui a folosit pentru p ri­ nind. Schiptrii : beţişor, sem ticel, carile
ma dală o scamă de cuvinte noi — Eihnu : numele unui munte în Si- obiciniţi sînt îm păraţii in mină
îmbogăţind vocabularul lim bii — el chilia, carele din sine aprinzîn- a l ţinea.
a glosat şi explicat termenii folo­ du-se, arde. Sferă : glonţ, chipul din toate păr­
siţi, alcătuind, am putea zice, un Icrogliflcc : chipuri de păşiri, de do­ ţile rănind, precum iaste pă­
„dicţionar" de neologisme. De altfel bitoace şi de alte jigănii şi li- unului, ceriul.
el însuşi numeşte acest glosai- „Scară ghioi, cu carile vechii in loc de
a numerelor şî cuvintelor străine slove să sluji ia. Thealru : locul p rivelii, în m ijlocul
tilcuitoare”. M u lţi dintre termenii Iro n ic : cuvint cu carele lăudăm pe a loaiă ivala.
explicaţi de D im itrie Cantem ir nu cel de luilă şi Intlîm pe cel dc Z iz.m ic: neghină, săniuţă sălbatecă
rămas in acelaşi sens pină iu zilele lăudat, în şagă. in cea bună.

el să nvi vină în ajutorul inam icilor
CELE „ŞAPTE MINUNI" ALE LUMII ANTICE creştinătăţii, un îm părat bizantin a
trim is un emisar pentru a-1 distru­
ge. Convingindu 1 pe califul Ai-W a-
hîd că sub far sînt ascunse imense
P rivim cu multe m ilenii în urmă, 2 300 000 de blocuri, avînd fiecare In grosimea teraselor acestor o ri­ IV. M AUSO LEUL DIN H A LIC A R - comori, acesta, din lăcomie după bo­
în vrem urile care, pe lingă consem­ Lin volum mediu de 1,100 m \ ginale grădini erau amenajate ga­ NAS, denumire ce desemnează mo­ găţii, dădu ordin să se dărîme edi­
narea lor istorică, ne-ou fost tran?:- II. M IN U N A TE LE G R ĂD IN I SUS­ lerii şi camere care aveau In faţă numentele funerare măreţe, îşi tra ­ ficiul. Ajungtndu-se cu dăiîm area
mi.se prin Ir-o serie de legende. îm ­ fiecare cîtc o grădină Se zice ca în­ ge obîrşia încă de prin anul 353 pînă la jumătatea în ă lţim ii fa/i'viliiî,
prăştiind vălul întunecat al războa­ PENDATE DIN BAB ILO N au fost tru n a din aceste camere a fost î.e.n. In acest an moare vestitul rege califul si-a dat seama că a fost în­
ielor şi incendiilor care au m istuit construite SLib domnia lui Nabuco- transportat şi a m urit Alexandru cel Mausol din Halicarnas, oraş vestit şelat. Era însă prea tîr/iu . Cu toate
oraşe sî ţări întregi, ne apar în faţă. donosor (604-563 i e i) ) din marc iu­ Mare, în a ll-a zi de febră (323 in Caria —unul dintre ţin u tu rile A - încercării^ ulterioare ale arabilor de
in întreaga lor măreţie de atunci, bire pentru una din soţiile Sale, A- i e.n,). siei M ici de pe ţărm ul M ării Egee, a-l reface, din cărămidă, ei n-au mai
mitis, fiica regelui Ciaxares al Me­ Mai trebuie spus că stropitul gră­ cu o puternică colonizare grecească putut să ajungă la înălţimea in iţia ­
cele şapte monumente celebre ale lă a farului. In plus, încereînd şi
lum ii antice — de la Piramida cea diei, care regreta peisajul pitoresc, d in ilo r se făcea din flu viu l Eulrat, şi care a fast transform at cu tim pul nereuşind să monteze din nou dis­
nune şi pină la Kami din Alexan­ muntos, bogat plantat, al păm intii- cu nişte maşini hidraulice, prin in ­ în satrapie persană. pozitivul oglinzii care era de dim en­
dria. 11ii natal. Ea dorea să aibă o gră­ teriorul unei coloane construită in Sîîşiată de durere, din cauza dra­ siuni enorme, placa fragilă şi imensă
Ateste monumenle au fost consi­ dină care să-i amintească de parcu­ formă de tub, fără ca să poată ve­ gostei mari ce i o purtase soţului căzu şi se sfărîmă în m ii de bu­
derate „m inu n i" deoarece intensita­ rile sau „paradisul" patriei sale. Cea dea cineva din exterior aceasta său (care ii era şi frate) destoinica căţi.
tea, arhitectura, construcţia şi va­ mai completă descriere a acestor Construcţie unică, realizată clin Ariem iza, urn)îndu-i la tron, dă or­
loarea artistică a lor au depăşit lot grădini au făcut-o istoricii Diodor fantezia bogată a unui despot p lic ti­ din arhitecţilor să ridice în centrul V IL COLOSUL DIN RODOS, cea
ce se crease pină atunci. Ele an fost din Sicîlîa (secolul I î.e n.) si Quin- sit şi atotputernic, a costat enorm oraşului Halicarnas un edificiu fu­ de a şaptea „m inune" a lum ii anliee S IN A IA — Muzeu! „Reies**
m inuni n li în accepţiunea mistică a tus C urlitis Rufos (sec. I e.n ) dc la in bani şi vieţi omeneşti. nerar, aşa cum nu se mai construi­ şî simbol a| luptei pentru libertate
ciivîn liilu i Ci in sensul reprezentă­ care se reţin următoarele date: Te­ III T E M P LU L AR TE M IZE I DIN se vreodată. a poporului rodian n-a dăinuit pe
rasele se rezemaţi pe ziduri dc pia­ soclu decît 56 de ani după care, în
rii produsului excepţional al muncii EFES, (oraş de pe coasta Asiei mici, V. CELEBRA STATUIE A L U I
umane, al triu m fu lui omului asupra tră groase de 6,80 m., construite la ridicat de amazoane — acel legen­ 2SEUS DIN O LIM P IA , a fost reali­ anul 224 i.c.n., în urma unui puter­ Ceva despre Hemingway
naturii. distanţă de 3 m. uncie do altele, dar popor de femei războinice), a zată de Fidias în atelierul său care nic cutrem ur s-a prăbuşit în apă
înălţimea pină la ultim a terasă era de unde, tim p de nouă secole, nu
I. P IR AM ID A LU I KEOPS (după de 23 m., iar .spaţiul dintre zidurile căiui construcţie a început prin sex:. avea aceleaşi dimensiuni sî era lu ­ s-a găsit nici o mină îndrăzneaţă
numele faraonului căruia ii este a- care sprijineau terasele era acoperit IX î.c.n. a fost distrus şi refăcut, ca m inat in acelaşi mod ca şi templul care să-l reaşeze pe soclul său tr i­ Cunoscutul seriilor de origină a- — Dă-i drum ul doctore, — şî me­
tribuită) a fost construită intre anii cu bolţi din blocuri de piatră dc şi oraşul de altfel, de vreo şapte oii. in care urma să fie montată, deci, umfal. mericană, Ernst Hemingway era un dicul a început să opereze.
2550-2450 î.c.n. si se află la 9 km. de 4.95 m. Pe aceste blocuri erau aran­ P lin ite alte cauze ale acestor dis­ în condiţii sim ilare cu cele ale am­ Jn anul 656 e.n., un calif a vîndut om eu o rezistenţă ifzieă neobişnui­ Sora, nepulînd suporta acest spec­
Cairo in grupul celor 11 piram ide de jate un strat de trestie îm bibat in trugeri a fost şi următoarea: Un plasamentului definitiv. După ce a unui negustor din Emesa resturile tă. Episodul ce-l vom povesti demon­ tacol, a scăpai din mină autoclavul
Io CJixch. Pentru a ne da seama de asfalt deasupra căruia urma un du­ obscur locuitor al Efesului, pe nume fost terminată complet, statuia a fost de bronz ale colosului, aproxim ativ strează cu prisosinţă acest fapt. cu insti umeiiic.
imenisitatea ei, următoarele date blu rind de cărămizi arse, legate Eroshat, considerat dement de că­ demontată, transportată piesă cu pie­ 300 de tone, ane abia au putut li 7n ti-o zi, plceîiul la pescuit cu o Nici operaţia pe viu, nici zgomo­
sint concludente: lungimea laturii Intre ele cu m ortar dc ipsos, iar tre concetăţenii săi, pentru a deveni să în templu şi remontată pe soclul încărcate pe... 900 de cămile. Acesta barcă tu motor, a fost surprins de tul produs prin căderea autorii)vului
este aproape de două oii mai marc pentru a se completa izolarea hidro­ celebru p rin lr-u n oarecare mijloc, de marmură dinainte pregătit. le-a folosit pentru fabricarea lunu- furtună. La un balans puternic al şi a instrum entelor nu l-au făcut
decit faţada M inisterului Transpor­ fugă, peste toate acestea se aflau foi a incendiat acest m inunat mo­ Acest procedeu este foarte avanta­ rilor. bărcii, Hemingway a alunecat, rănin- pe Hemingway să schiţeze vreun
tului şi Telecom unicaţiilor din Pia­ de plumb. Peste foile de plumb era nument al oraşului şi unul dintre jos pentru realizarea unei opere de Dc reţinut că bronzul colosului du se grav la cap. Tovarăşul său gest.
ţa G ării de nord; înălţimea, de pa­ un strat de pămint. suficient pen­ cele mai frumoase ale lum ii antice. artă. provenea din topirea m aşinilor de de pescuit i-a dat prim ul ajutor şi, După terminarea operaţiei, tovară­
cvi chin cu vai, a reuşit să se reîn­
tru ori mai mare dccît Palatul Te­ tru a se putea prinde rădăcinile ce­ Acest act nebunesc a indignat pe ce­ VI. V ESTITU L FAR DIN A LE ­ război părăsite de Demetrîos care, toarcă la ţărm, unde s-a grăbit să şul său dc pescuit, care era de faţă,
lefoanelor din Bucureşti; întreaga lor mai mari arbori. „Asa de mare tăţeni care au emis un decret ce in­ X A N D R IA , care a călăuzii pe navi­ asediind cetatea Rodosului tim p în­ ceară ajutor. l-a întrebat :
— Cum iii putut să suporţi opera­
piramidă, după calcule, cintăieştc este vigoarea arborilor tare cresc pe terzicea, sub pedeapsa cu moartea, gatori aproape 1 000 de ani a fast delungat, a încercat, fără succes, s-o Medicul chemat pentru a vedea
6.000.000 t.; din masa de piatră fo­ acest sol artificia l — spune istori­ pronunţarea numelui lui Eioslrat. distrus de către arabi datorită unui cucerească. rana a constatat că este necesară o ţia fără să ai nici o tresărire ?
losită la construirea piram idei poţi cul latin Rulns — înctt au la bază Cu toate acestea, numele său nu s-a vicleşug folosit dc trim isul unui îm ­ In legătură cu imensitatea Colo intervenţie chirurgicală urgentă. La c are Hemingway a răspuns :
— l)o:u nu mi s-a spus să slavi li­
face un zid înalt de 2 m., lat dc pînă la 8 coţi în circum ferinţă ţa­ uitat. Şi astăzi se foloseşte acest părat bizantin. suini, se spunea : „P uţini oameni au Hemingway s-a declarat de acord, niştit ? !
0,3 m (plus fundaţia necesară) pe o pi oa pe 4 ni.), se înalţă pînă In 50 do nume pentru a califica pe cci caic, După cucerirea Egiptului, arabii au braţele destul de lungi pentru a îm ­ însă nu a acceptat nici o narcoză. Ini l-adevăr, aşa cum se spunea
lungime de 3152,9 m. picioare (24 m.) şi .sînt atît de bo­ d in tr o dorinţă nebunească de ce­
lebritate. nu se dau înapoi de Ja m enţinut m ult tim p farul în func­ brăţişa degetul lui cel mare : toate S-a aşezat lin iştit într-vin fotoliu si despre Hemingway, acosta era un
După unele calcule, masa de pia­ gaţi în fructe, ca şi cum ar fi hră­ nici un act. oricît de degradant ar ţiune. P lin sec IX in iriiu l în mîi- degetele sînt mai mari decit multe a cerut să i se dea un pahar cu Gin om (arc nu făcea casă bună cu boa­
tră a piram idei se compune din niţi de păm înlul lor natal". fie el. nile mahomedanilor şi de teama ca sla iu i”. din care a sorbi t de ci leva ori. la şi slăbiciunea.