Page 7 - 1965-02

Pag. 3
Nr. 3 MO D a nud socialismului

O D A
Ce învăţăminte trageţi ALUL
yx 9
din activitatea anului IN
(TDFQT
n i a a 1 i ' u li MC 5 fi
organ iza p nor partid > • 1964 pe linia promovării
______ M ________________ 9 ____________
tehnicii noi? VSTAT19
‘ v Şu \ *
In secţii Aşa de exemplu de curînd a avut .. r ’ v)r> ':-v.•; V Sî
loc o plenară lărgită a com itetului
Ia caic au participat şi tovarăşii
şi pe schimburi, din activul de partid. Cu acest p ri­ W ţy*’’ ' ) j. 1 M inerii V ăii .fiu lu i au obţinut an canizării lu cră rilo r de deschideri şi tale minele noastre. P rintre aces­
lej au fost prezentate materialele r.<• x . s “ de an succese de seamă in sporirea pregătiri. Două p uţuri de la supra­ tea se află: 39 transportoare blinda­
o asistenţă tehnică privind concluziile principale care • k v > r prod uctivităţii muncii, producţiei de faţă au fost săpate cu metoda co- te, 3 combine cu tam buri tăietori dc
sc desprind din activitatea anului cărbune cocsificabil şi energetic şi fra ju lu i mobil şi cu a ju to ru l grei Ic­ tipul IK-52 M, 15 maşini de încăr­
corespunzătoare 1964 şi din dezbaterea cifrelor de reducerii preţului de cast. Produc­ relor. La lucrările de înaintare în cat cu cupă, 1700 s til pi hidraulici,
plan pe 1965, precum şi planul de galeţii au fast utilizate 8 maşini de 4.600 grinzi metalice articulate ş.a.
In plenara lărgită a Com itetului muncă al activităţii viitoare. ţia de cărbune pe bazin a crescut in In anul 1965 valoarea u tila je lo r cu
de partid de la Uzina „30 Decem­ Planul de muncă cuprinde nume­ u ltim ii 5 ani cu 49.8 )a sută, inr pro­ înţărcat steril, ceea ce a avut o mare care urmează sil fie dotate minele
ductivitatea m uncii cu 40,3 la sută.
influenţă asupra realizării unei v i­
brie'* Cugir, ce a avut Ioc in ziua roase acţiuni menite să ducă la i îm­ Realizările înregistrate in sporirea teze medii în galerii de 54,1 m. pe se ridică la 87.800.000 Ici.
de HO ianuarie a.c., s-a analizat mo- bunătăţirea muncii economice şî po­ producţiei şi productivită ţii muncii lună, cu aproape 3 m. pe lună mai Pe baza dotării exploatărilor cu
litice de la acest nod de cale fe­
Hui -uni este asiguraţii asistenţa teh- au la bază, in bună măsură, creşte­ mare decît viteza realizată in anul
rată. Astfel, activul de partid va fi utila je noi, accentul se va pune pe
in secţii, pe schim buri si con- antrenat intr-o măsură mai mare rea continuă a nivelului tehnic al 1963. crearea c o n d iţiilo r de mecanizare a
tiio u ţia cadrelor tehnico-ingineresti la studierea şi extinderea experien­ producţiei. 31,5 la sută din sporul Paralel cu acţiunea de mecaniza­ unui num ăr sporit de abataje fro n ­
Ja realizarea planului şi îndeosebi ţei pozitive în realizarea sarcinilor de productivitate s-a obţinut pe sea­ re, s-a pus un accent deosebit pe tale ce vor li înzestrate cu u liia je
Ia îm bunătăţirea ca lită ţii produselor. economice, organizarea întrecerii ma introducerii şi extinderii meca­ introducerea şi extinderea procede­ moderne de tăiere şi încărcare a căr­
Din raportul prezentat de tov. socialiste, la activizarea comisiei ingi­ nizării şi a procedeelor tehnologice elor tehnologice noi. A fost extinsă bunelui, în scopul creşterii produc­
Ghcorghe Prodan. directorul uzinei, nerilor şi tehnicienilor, la îm bunătă­ noi. metoda de exploatare cu fro nt lung tiv ită ţii m uncii şi îm b u nă tăţirii con­
şi discuţiile purtate a reieşit că toate ţirea agitaţiei vizuale, a studiului B ilanţul cu care au încheiat uni­ cu susţinerea metalică, ajungîndu-se d iţiilo r de muncă ale m inerilor. La
secţiile sînt încadrate in mod co­ politic si ideologic al m em brilor şi tăţile C.C.V.J. anul 1964 este bine­ ca in 1964 să se extragă cu această U ricanî, vor funcţiona două abata­
candidaţilor de partid ş.a. je frontale complet mecanizate, cu
respunzător 'Mj cadre tehnico-ingi- cunoscut: m inerii V ăii Jiu lu i au pus metodă peste 1.300.000 tone cărbune.
STR EM ŢAN V AS ILE combine 1 K-52 M, susţinute cu
nereşti şî că m ajoritatea acestora corespondent la dispoziţia economiei naţionale cu Concluzia principală ce se des­ grinzi in consolă şi stîlp i hidraulici,
îşi aduc un aport însemnat în or­ 103.541 tone cărbune cocsificabil şi prinde pentru activitatea noastră ia r transportul va fi deservit cu
ganizarea producţiei şi realizarea Preocupare pentru energetic mai m ult decît aveau pre­ viitoare este aceea că progresul teh­
sarcinilor de plan. In discuţiile lor văzut, au realizat o productivitate nic, mecanizarea operaţiunilor de transportoare blindate. La Lupeni
tov. Joan Mareş, Iacob Şîncu, Axen- calitatea I i i pe bazin de 1,279 tone pe post şi au bază din abataje este factorul holă- vor intra în funcţiune două abata­
je frontale dotate cu pluguri W est-
obţinut peste 25.500.000 lei economii
te Lăncrâjan. Ioan Suciu şi a lţii, au la preţul de cost. 1-1101' în creşterea pro d uctivită ţii, în falia şi unul cu o combină 1 K-52 M .
arătat că in schim burile doi şi trei învăţămîntuiui realizarea sarcinilor sporite ce ne La Vulcan va funcţiona în continu­
asistenţa tehnică în unele secţii lasă Succesele obţinute au la bază pro­ stau în faţă. Deci spre acest factor are abatajul fro nta l dotat cu com­
Comitetul de partid de la coopera­ gresul tehnic continuu care a fast ne vom orienta în v iito r toată a-
de dorit, că planul de producţie nu tiva agricolă de producţie „Z orii înregistrat la exploatările noastre lenţia. bina KW B-2 şi se va da în fu n c ţiu ­
se realizează, in mod ritm ic atît ca Noi" din Pui, raionul Haţeg, mani­ miniere. In anul ce n trecut, minele ne un abataj unde tăierea se va e-
Pentru anul 1965, în faţa colecti­
urmare a deficienţelor în organiza­ festă o preocupare concretă pentru din bazin au fost dotate cu utilaje velor de m uncitori, tehnicieni şi in ­ cuta cu combina 1 1<-52 M in com­
rea muncii şl a producţiei, cit şi din desfăşurarea în bune condiţiuni a moderne in valoare de 65.806.000 leî, gineri din cadrul C.C.V.J. stau sar­ plex cu susţinere modernă şi trans­
lipsa unor materiale, scule şi dispo­ învăţăm întuiui de partid. De Ia cu peste 6 600.000 lei mai m ult de- cini mari în ceea ce priveşte creş­ portoare blindate. P rin extinderea
zitive. Din această cauză unele pie­ începutul anului de studiu o parte cit în 1963. Au fast introduse în pro­ terea volum ului de producţie, a pro­ mecanizării în abataje frontale se
se sînt de calitate necoiespunzătoare, din m em brii com itetului au- fost re­ ducţie u tila je moderne cum sînt d u ctiv ită ţii m uncii si reducerea chel­ urmăreşte realizarea unor randa­
se lac încă m u lte -remanieri, iar rebu­ partizaţi pe cercuri de învăţăm int. plugul de cărbune, combine, havezo, tu ie lilo r de producţie. Creşterea pro­ mente de 5-6 tone pe post.
turile sînt prea mari. A vind în ve­ Tov. Mii>on Socacî. M aria Ungur, U nul dintre fruntaşii anului 1964 : lăcătuşul montor Covaci Ale- foreze pentru săparea suitorilor, ducţiei va fi de 4,5 la sută faţă de In 1965 se va urm ări îm bunătă­
dere sarcinile de plan sporite pen­ Eronim Dobrei şi Luca Becuş care .tan dru , de la A telierul m ecanic al Combinatului siderurgic Hune- transportoare blindate, maşini de în­ 1964, ia r a p ro d uctivită ţii m uncii de ţirea continuă a metodelor de ex-
au p rim it această sarcină, se inte­
tru acest an şi realizarea unor pro­ doara. cărcat steril in galerii, cu ajutorul 4,42 la sută. ploalare, îndeosebi în stratele groa­
resează îndeaproape de telul in care
duse cu caracteristici tehnice supe­ se pregătesc cursanţii pentru discu­ cărora se obţin indicatori la nive­ Realizarea acestor obiective im ­ se. In vederea e xtin d e rii in conti­
rioare. plenara a adoptat un plan ţii. de frecvenţa lor Ia învăţăm int. lul tehnicii mondiale. pune promovarea în continuare, în- nuare a procedeelor şi m etodelor a-
de măsuri in care s-au stabilit sar­ In cele 5 cercuri lecţiile sînt pre­ In abatajele noastre frontale au tr-un ritm şi mai intens a progresu­ vansate de lucru, se va continua ex-
date Ia zi. Ceea ce este mai im por­
cini concrete pentru fiecare secţie, tant constă in aceea că discuţiile în U tilaje şa irasfalap m oderne pentru lucrat 2 combine moderne — la lui tehnic, care va trebui să stea in ’ pei imenlarea în s tra iu l 3 a abata­
je lo r cu fro n t lung şi tavan meta­
legate de termen şi cu responsabi­ Lupeni şi Vulcan —, un plug şi 4 ha- centrul atenţiei conducerilor tehnice lic elastic. De asemenea, se va tre­
lită ţi pe oameni. cadrul şedinţelor de cerc dovedesc veze. Mecanizarea operaţiilor de tă­ ale exploatărilor. Acţiunea de me­ ce la folosirea susţinerii cu grinzi
un studiu mai temeinic, legat de iere si încărcare cu ajutorul u tila ­ canizare a principalelor operaţiuni
organizaţiilor yzineSe constructoare de maşină
Cresc rîndurile specificul activită ţii je lo r moderne n condus la realizarea se desfăşoară pe baza unor studii de în consolă şi in abatajele frontale
creînd
astfel
din stratele groase,
de bază din cadrul cooperativei de
vitezei medii de avansare planifica­
Uzinele constructoare de maşini
ansamblu, fundamentate pe experi­
organizaţiei de bază producţie. ALEX A N D R U .IAN sînt dotate în fiecare an cu utilaje ţitoare a ca lită ţii produselor, pro­ tă de 24,4 m.I. pe lună. Intr-un a- enţa acumulată in anii trecuţi. In condiţii pentru introducerea trans­
portoarelor blindate de mare capa­
ductivitatea muncii creşte de 9— 5
bataj frontal de la Lupeni s-a a p li­
instructor al Com itetului şi instalaţii moderne, capabile să oi i, ia r preţul de cost al produselor citate. Procedeul de injectare a a-
B iroul organizaţiei de bază cat cu succes metoda umectării stra­ acest scop s-au prevăzut în planul pci sub presiune în strat se va ex­
P.M.R. de la cooperativa meşteşu­ raional de partid Haţeg realizeze produse Ia nivelul tehnicii scade cu 20—30 la sulă. tului cu apă sub presiune. S-au fă­ de aprovizionare o serie de utilaje
gărească „Retezatul" din Haţeg, se ir actuale. Astăzi, aproape două treim i A nul acesta se extinde utilizarea cut paşi însemnaţi şi pe linia me­ moderne cu care urmează să fie do- tinde în 5 abataje frontale.
din loialul m usinilor-uoelte din a-
preocupă de atragerea în rîndurile O activitate bună. ne informează m oşinilor-unelte cu comandă-pro- Paşi însem naţi pe lin ia promovă­
activului fără de partid a celor mai tov. Emil Ştef, se desfăşoară în ceste întreprinderi au o vecnime mai grnm, tare reprezintă una din cele rii tehnicii noi se vor face şi in ce­
buni cooperatori. Pentru pregătirea cercurile şi cursurile învăţăm întuiui mică de 10 ani, ia r două cincim i mai noi realizări în domeniul prelu­ lelalte com partim ente de activitate.
activului fără do partid, biroul or­ de partid din Ohaba, raionul Sebeş, au sub 5 ani. O extindere tot mai cră rii metalelor. La săparea p u ţu rilo r de la supra­
ganizaţiei de bază a luat măsura In cele patru cercuri si cursuri lec­ mare capătă folosirea m aşinilor- P rin înzestrarea întreprinderilor faţă 2 est Petrila, 3 D îlja şi Paro-
ca ei să fie încadraţi în cercurile ţiile sînt predate la zi, ia r frecvenţa unelte de tip agregat şi a lin iilo r de cu noi utilaje şi perfecţionarea pro­ seni va fi folosită metoda cofraju-
şî cursurile invăţâm intului de partid, este bună. Propagandiştii Grigore fabricaţie echipate cu maşini care ceselor tehnologice, se prevede ca h ii mobil. Pentru îm bunătăţirea a li­
să fie antrenaţi la rezolvarea unor Ştef. Ioan MihăJţan. M arin M ihăl- lucrează semiautomat sau automat. productivitatea muncii sa crească m entării cu aer com prim at vor fi
sarcini de producţie. Ca urmare, ţan şi Simion Demian se preocupă anul acesta pe întreaga ram ură a in ­ X ' -tem t date in funcţie turbocompresoare la
m ulţi dintre ei cer prim irea lor în îndeaproape ca toţi cursanţii să-şi Experienţa u tiliză rii unor tip u ri dustriei constructoare do maşini cu minele P elrila şi Urieani.
rîndurile partidului. In u-ltimul tim p adu^ă aportul in cadrul convorbiri­ de lin ii automate în industria noa­ aproxim ativ 9 la sută laţă de anul , , - 'V
au fost p rim iţi în rândurile candi­ lor ce se organizează. stră constructoare de maşini a ară­ precedent. Jg Pe baza e xtin d e rii mecanizării şi
daţilor de partid tov. Ioan A lim - tat ră o dală cu îm bunătăţirea sim ­ a procedeelor avansate, precum şi
pescu. Petru Pascatescu, Ioan V lei- Expuneri în faţa (Agorpres) ' a m ăsurilor pe care le preconizăm
coni si Coustnnlin Mioloşoni. fi f i u tw NHr» pentru ridicarea continuă a c a lifi­
NI CU SBUCHEA intelectualilor ţ : n fc îS L x i Rf cării cadrelor, se vor realiza in acest
corespondent lin nou sortiment an urm ătorii indicatori tehnici: cu
In planul de munca al Com itetului ajutorul com binelor şi havezelor sc
Pregătirea activului orăşenesc de partid Hunedoara este va tăia un volum de producţie de
- -prevăzut'că periodic in lnţă intelec­ de plăci 130000 tone cărbune, 1.300.000 tone
de partid tu alilor să se facă d iferite expuneri. i cărbune se va extrage din abataje
Recent, tov. D um itru Bucnaru. lec­ susţinute metalic, iar consumul de
M îlitînd pentru înfăptuirea sar­ tor al C.C. al P.M.R., a vorbit în Institutul de cercetări forestiere folosit drept pardoseală la locuinţe. lemn se va reduce la 37,3 m.r. pe
cin ilo r economice ce revin pe acest faţa cadrelor didactico din oraş des­ in colaborare eu alte instituie din Astfel de pardoseli au şi fo it mon­ 1000 tone cărbune. In galerii va fi
an colectivului dc muncă de la no­ pre „Criza capitalism ului in epoca ţară, a pus la punct, iar acum ex­ încărcat mecanic un volum de
dul de calc ferată Teiuş-Coşlariu. contemporană". tate în cîteva apartamente construi­ 90.000 m.c. steril, ia r 55.000 m. de
comitetul de partid a luat mai m ul­ ANG ELA UNGWEREA perimentează un nou sortim ent de te in Capitală, ia r în urma obser­ înaintări vor fi susţinute metalic.
te măsuri politice şi organizatorice. corespondentă plăci librolemnoase care poale fi v a ţiilo r făcute de beneficiari s-a Aceasta va contribui la , realizarea
trecut la îm bunătăţirea execută­ m iXV unei viteze m edii de înaintare de
56 m. pe lună.
Rezolvtud problemele ri; lor iliia iS P t co-econoniici spre care tindem în
Iată p rin cip a lii indicatori tehni-
Pe lingă înlocuirea parchetului,
pardoselile din plăci fibiolemnoa.se
1965, urm ărind realizarea unei pro­
asigură o mai bună izolare termică du ctivită ţi medii pe bazin de 1,327
ale producţiei şi 11ie Coştiuc, echipele conduse de si fonică. Pentru a avea un inte rior tone pe post.
Âdam Dînşoreanti, Petru T iria n şî
a) locuinţelor cit mai plăcut, noul
a lţii.
produs este im pregnai cu coloranţi IO A N POPESCU
T itlu l de secţie fruntaşă în între­ in diferite nuanţe. inginer şef
(U rm are din pag. 7) rea încărcării ritm ice, reducerea o- cerea socialistă pe anul 1964 este un V edere interioară din noua staţie de epurare a ap elor reziduale dc Com binatul carbonifer Valea
p ririlo r accidentale, scurtarea tim ­ stim ulent puternic pentru noi. În tre ­ (Agerprcs) la Lupeni Foto. N. Moldoveanu J iu lu i • ^
In scopul îm bunătăţirii repartiţiei pului de reparaţie în perioada opri­ gul colectiv de muncă de la furnale
gazelor in furnal au fast înlocuite, rilo r planificate, reducerea cpnsu- s-a angajat să producă peste planul
la furnalul 2, gurile de vin t cu d ia ­ m ului de cocs. Vreau să subliniez anului în curs 1000 tone fontă cu
metrul de 150 mm, cu altele de cu acest p rile j caracterul viu al în­ cocs economisit, să reducă procen­ Î B "
160 mm. trecerii, determinat tocmai de fap­ tul de declasate de la 2 la sută ad­ r e J ANOTIMPUL ALB
In perioada anului trecut, colecti­ tul că realizarea sarcinilor de pro­ mis la 1,98 Ia sută. încă de pe acum, u ţk H i Llxl
vul nostru a manifestat multă aten­ ducţie si a angajam entelor s-a ur­ pentru a ne realiza angajam entul
ţie şi în privinţa respectării g ra fi­ m ărit zilnic si s-a afişat pe g ra fi­ pe anul în curs, noi am preconizat
cului de descărcări (12 descărcări cele secţiei. In fiecare zi siderurgiş- cîteva măsuri tehnico-organizatorice, Urcăm. Drumul piuă în parchetul nim oameni ce mătură zăpada, sco- ghidul te duce involuntar la im a­ J n acest proces înnoitor, oam en ii
pe zi) la ambele furnale, care s-a îii, după terminarea orelor de mun­ dintre care amintesc reparaţia ca­ Poiana Hăchiţelci face multe coti­ ţînd la ved ere delim itatoarele de ginea tăietorului de lem n e de odi­ pudurilor au deven it ei înşişi alţii.
făcut prin mărirea capacităţii oale­ că, an avut posibilitatea să-şi cu­ pitală a cauperului de la fu rn alu l turi. Pe alocuri, zăpada depăşeşte cale Sint drum orii. Deşi ne aflăm nioară. Cu desaga veşnic in spi­ Au căpătat deprinderi n o i Citesc,
lo r de turnare. Astfel, descărcarea noască rezultatele. Aceasta i-a s ti­ nr. 1 în vederea m icşorării consu­ un stat d e om. D rum ul este totuşi la zeci de kilom etri de centrul fo ­ nare se muta dintr-un bordei in sc luminează. Participă alături d e
ambelor furnale s-a efectuat în ti-o mulat m ult, t-a determ inai să se or­ m ului specific de cocs cu 15 kg pe accesibil Înaintea noastră, un bul­ restier Dobra, prezenţa omului se altul. Azi m in care caldă, consisten­ ceilalţi oam en i ai m uncii la viaţa
singură oală, ceea ce a dus la re­ ganizeze judicios în vederea obţine­ tona de fontă, asigurarea la tim p a dozer cu plug a deschis cale liberă simte. tă — cantină, dorm itoare spaţioa­ politică a ţării, şi conştiinţa lo r e
ducerea pierderilor dc^ fontă prin ri; unor rezultate mai bune de la o pieselor de schimb pentru a putea p e toată lungimea celor 90 şi ceva se. înzestrate cu tot cazarm am en - alta. G h corghe Propan, îm preună
scoarţă. zi Ut alta. Drept urmare. Ia slîrşitu! reduce durata o p ririlo r accidentale, de kilometri. Unde drumul suie si Sabin G ergc ştie să strunească tul necesar. Presa, radioul şi biblio­ cu cci trei fii ai săi lucrează de
anului 1964 în secţia noastră au fost modificarea instalaţiei de insufla re bine herghelia dc co* putere a m a­ teca aduse aici in creierul m un­
Desfăşurarea ritm ică a procesului a aerului la furnalul 2 pentru a se maşina i-a pieptiş o pantă dificilă, m ai m ultă vrem e la I.F. Dobra. S-a
de producţie, obţinerea unor rezul­ declaraţi fruntaşi (53 siderurgicii, evita pierderea de căldură. s-a aşternut zgură feroviară. în les­ şinii. Găseşte pentru fiecare por­ ţilor sint şi ele fap te ce-au schim ­ dus vestea despre hărnicia şi rezul­
tate bune a fost facilitată şi de fap­ două brigăzi şi 9 echipe de la în­ Avem certitudinea că prin aplica­ nind urcuşul. Din loc in loc, iutii- ţiune de drum viteza potrivită. bat din tem elii viaţa muncitorului tatele Propanilor. Dar m ai ales,
tu l că toţi m uncitorii secţiei au fast treţinere. P lin ire purtătorii acestui rea acestor măsuri, cit şi a altora forestier. In sprijinul afirm aţiei fă ­ despre ajutorul tovărăşesc pe care-l
antrenaţi in întrecerea socialistă. titlu îi amintesc' pe D um itru Jenam, dictate de continua îm bunătăţire a Centrul forestier cute vin şi alte argumente. Pentru dau chiar echipei ce i-a ch em at la
Fiind organizată intre brigăzi şi e- dozator şef, Iuliu l-arcaş, cauperLst, procesului tehnologic, vom reuşi să îm bunătăţirea condiţiilor dc viaţă întrecere. Tot desp re conştiinţă e
chipe, întrecerea a avut la bn/ă Ghcorghe lvaşru, furnal ist sef, Ste- ne îndeplinim ritm ic sarcinile de şi muncă ale forestierilor, anul tre­ vorba şi atunci cind constaţi că in
cut s-au construit 4 caban e noi care
obiective vii, m obilizatoare: depă­ 1 îan $tefănescu, lăcătuş, Ţipţor Ru- După două ore de m ers ajungem Ciţiva muncitori aflaţi in drum caban ele forestierilor lacătul a d e­
plan,, precum şi angajamentele lua­ in punctul unde sc întretaie moi spre parchetele de exploatare, pro­ au fost dotate cu 220 paturi de fler. venit un obiect de prisos, inutil.
şirea planului de producţie, îm bu­ dolf, electrician, brigăzile conduse te în întrecerea socialistă pe anul multe guri de exploatare. Călăuza, bează pufoici, bocanci, căciuli şi In inventarul caban elor au intrat 300 Tovarăşul G h eorg he Or vas, di­
nătăţirea ca lită ţii foniei, respecta­ de m aiştrii furnalisti losif Bîrlea 1965. propune o haltă Coborim. De par­ alte articole dc sezon. pături noi, 240 saltele şi tot atitea rectorul întreprinderii, n e infor­
tea cealaltă a viului un şir de clă­ — Treceţi des pe la magazin 1 — cearşafuri. Intr-un singur an sta­ m ează că anul acesta vor m ai fi
diri ne reţine atenţia : dispensarul ne Qdresăm cumpărătorilor. tul a cheltuit circa 110.000 lei p en ­ construite incă 5 caban e noi. 400
medical, cile va dorm itoare, m a ­ — Duminica. Ilestul zilelor tru îm bunătăţirea condiţiilor de paturi de fier cu cazarm am entul
gazia dc scule, alic cîteva acare­ n-avem timp. S in lem la lucru. La m uncă şi dc viaţă ale forestierilor necesar vor înlocui com plet patu­
turi şi magazinul universal-ccntrul. magazin găsim tot ce ne trebuie. dobreni. rile de lemn.
In magazinul alim entar, găsim de Dacă şi plinea ar sosi m ai p roasp ă­
to a te : brtuză, şuncă, ulei, untură, tă toate ar fi bune. P ropunerea e in inima pădurii
o gam ă variată dc conserve Şi com ­ binevenită şi realizabilă. Cu m ai
poturi, costiţe afu m ate de porc. Iar multă bunăvoinţă şi preocu pare din
în beciurile special a m e n a ja t e — o partea cooperativei de consum „D o­ Dc departe se aude piratul scurt In repartizarea oam en ilor ţinem
rezervă însemnată dc cartofi, m or­ bra" poate fi rezolvat şi acest ne­ al ficrăslraielor m ecanice. Printre scam a de un an u m e decalaj ce tre­
covi şi fasole. ajuns. fagi şi brazi sc zăresc siluete o m e ­ buie să existe intre tăietori, corhă-
neşti. Din cind in cind, liniştea în­ nitori, cei dc la faza scos-apropiat
Cunoştinţe noi crem enită a pădurii e tulburată dc şi transport cu funicularul. Cu alte
sem nalul scurt
d c
avertizare
cuvinte, se creează un stoc de m asă
„cadee". Nu s-a terminat incă ecoul lem noasă, care să asigure front de
Piuă la parchetul Hăchiţelci mai ză. Cu 12 ani in urmă şi el (recea şi un zgomot surd şi înfundat face lucru continuu, tu toate fazele, evi-
este o bucată bună dc drum. Luăm prin asem en ea clipe Tim pul s-a să vuiască pădurea. Bradul m aies­ lind astfel ştrangulările ce se pot
cu noi in maşină pe cel mai proas­ scurs şi ială-l acum pe Aron lla- tuos sc prăbuşeşte neputincios. ivi.
păt şi tinăr angajat al întreprin­ dos, maistrul parchetului Poiana Ne aflăm în inim a pădurii. In — Pentru iarna asta — spunea
derii, utemislul Munteanu Petru, Hăchiţelci. Cind aflăm că omul de parchetul Poiana Hachiţele. Intre brigadierul Sofronici — av em crea­
care de abia a împlinit 18 ani. E Ungă noi este cel pe care-l căutăm, două curse de funicular Vasile So- te stocuri suficiente de m asă lem ­
de prin partea locului. sintem puţin suprinşi. fronici ne vorbeşte despre rezulta­ noasă, depozitată la drum de acces
— Ce v-a determ inat să veniţi — T rebu ie să ne sosească azi tele şt experien ţa brigăzii. Incă din trimestrul IV 1964. Cit s-a
tocm ai in vlrful muntelui ? vreo 40 dc muncitori şi m -am a b ă ­ C onduce o brigadă com p lex ă cu menţinut zăpada m ai mică nu
— Anul acesta m ă înscriu la tut pe la magazin şi dispensar să plata in acord globol — form ă su­ ue-am atins de ele. Ne-am. organi­
cursurile dc sortalori. Apoi vom văd cum îi primim — îşi m otivează perioară d c organizare a muncii in zat m unca in aşa fel ca m asa le m ­
forestiere.
Efectivul
exploatările
mai v ed ea Vreau să mă fac maistru oarecum absenţa din mijlocul tova­ brigăzii n um ără peste 70 d c oa­ noasă expediată să rezulte din pro­
forestier. răşilor săi, maistrul Aron Hădos. ducţia curentă. Şi In buna parte
m eni inpărţiţi in două echipe. Bri­ am reuşit acest lucru.
Vecinul de alături zîmbeşte. Şi la Oricum am vrea să-i spunem, gada dispune de 6 fierăstraie m e­
☆
un ghid interior faţa i se lum inea­ tot grijă faţă dc om sc cheam ă. canice, .? funicularo Wlssen în lun­ Tăişul ascuţit al gerului se face
gim e totală dc 2.600 metri. Oamenii simţit m ai mult. Brigadierul So­
110.000 lei-cheltuielisociale din parcltet alcătuiesc o singură fronici este solicitat in altă parte.
brigadă. Toate operaţiunile
grele
Pleacă C izm ele i se afundă în ză­
cu volum ma>e de muncă sint me­ pada afinată. Hăzbeşte cu greu. Dor
Pe la ora primului, sosim Iq ca ­ tite şi acordurile unei m elodii trans­ canizate. omul pădurilor, nu dă înapoi. Din
bana unde fşi petrec o bună parte mise pe unul din program ele noas­ Pentru folosirea deplină a tim pu­ cci 35 de ani. ap roap e jum ătate i-a
din timp muncitorii forestieri. înăl­ tre dc radio, şterg distanţele. C a­ lui de lucru şi mecatiism clor. o a ­ petrecut in munţi. Şi la fel ca el.
ţată din zid de cărăm idă şi ten- baniera ne invită la masă. Meniul m enii din brigadă sint îm părţiţi pe întreaga brigadă răspunde prezent
Pe o distanţă dc 60 km drum forestier, şoferul losif Lupşa face două transporturi zilnic. Aceasta cuită, caban a se com pune din par­ este variat şi bogat in calorii. anumite faze şi operaţiuni ale pro­ oriunde este nevoie de ea
echivalează cu 16 tone m asă lem n oasă transportată. ter şi etaj. Mirosul bucalelor gă­ După o masă atit de gustoasă cesului tehnologic de exploatare. Foto-text SEBASTIAN TRU ŢÂ