Page 70 - 1965-02

Pog. 3
Nlf. 3156 D/umul socialismului

I N S E M N A R De !a Universitatea încheierea lucrărilor celei de-a V-a

LA VOLAN serală Conferinţe a U. Â. S. R.

de marxism — *
Vrc m să transportăm televizo­ autobuze TV, 36 cam ioane şi 31 Comunistul Constantin Zlăvog
rul la d o m ic iliu ? ; taxiurile ne basculante îşi pregăteşte autocamionul „liu- Sîmbătâ au luat sfîrşit lucrările reşti, Ion M itrca, preşedintele Con­ cret pe cei 97 de membri al Con->
stau la dispoziţie. A m primit re­ L a autobază am făcut cunoştin­ vegi" de 5 tone pentru un nou leninism-Deva celei de-a V-a Conferinţe a U niunii siliu lu i asociaţiei studenţilor de la sili ui ui U.AS.R. şi cei 9 membri
partiţie pentru noul apartament?, ţă cu fiumeroşi conducători auto drum la Buriireşli. De curiud, el A sociaţiilor S tudenţilor din l(. P. Institutul pedagogic din Bacău, Va­ ai Comisiei de cenzori
autovehicule corespunzătoare m ij­ şi mecanici, toţi oam eni hol ăriţi. a împlinit un deceniu de activita­ PROGRAM UL PENTRU LU N I, Romînă. sile Mustaţă, student la Inutilu lui In continuare, delegaţii au aprobat
locesc rapid şi econom icos trans­ care îşi p rofesează m eseria aleasă te. „A niversarea m-a găsit in pli­ 22 FEDRUARIE a.c. In cursul d im ineţii s-au făcut in ­ de construcţii din Bucureşti, lancvt in unanim itate rezoluţia celei dc-a
portul. Drumul pină la serviciu cu dragoste, putând multă pasiune nă cursă. Ţineam să sărbătoresc form ări asupra discuţiilor purtate Simion, preşedintele Consiliului U- V-a conferinţe a U niunii A sociaţii­
şi de acolo acasă il jaccm cu au­ în tot ceea ce fac. evenim entul cu rezultate cit mai A N U L f. orele 17. in sala de şe­ în comisiile: profesională, culturală, niunii asociaţiilor studenţilor din lor Studenţilor din R.P- Romînă.
tobuzele întreprinderilor speciali- Tovarăşul Emil Codică tocm ai bune in muncă". Comunistul Con­ dinţe a Com itetului regional de sportivă şi social-gospodărească, în­ Cluj, Gheorghe Lungu, student la Prin Îndelungi şi puternice aplau­
zale in acest scop. Transportul ru­ sosise din cursă. A fost plecat pe stantin Zlăvog se numără printre partid ; PREDARE : Lecţia nr. 2 — trunite in ziua precedentă, la caic Institutul politehnic din laşi, Floa­ ze, delegaţii a ti adoptat intr-o at­
Construcţia de partid ; ..Centralis­
tier fa c e deci parte integrantă din m eleagurile gulâţene, unde a tran­ conducătorii auto care au obţinut mul democratic principiul călăuzi­ au luat cuvintul peste 70 de delegaţi, rea Enaclie, preşedinta Consiliului mosferă de entuziasm tineresc, scri­
viafa noastră cotidiană. In anul sportat oţel de Hunedoara. Sarci­ cele mai fru m oase succese iu anul tor al structurii organizatorice şi şi s-au prezentat programele dc ac­ asociaţiei studenţilor din Institutul soarea adresată Com itetului Central
care q trecut, cu m ijloacele auto na încredinţată a fost realizată cu 1964 El a realizat 310 612 tone'km. al activită ţii P.M.R. Unitatea — iz­ tivitate pentru perioada următoare, pedagogic din Piteşti, Constan4in al P artidului Muncitoresc Romin. to­
ale I.R.T.A., autobaza Deva. au bine. „Din cauza ninsorii — su b­ Pentru rezultatele obţinute, pentru vorul forţei şi in v in c ib ilită ţii p a rti­ elaborate în comisii. Slănescu, student la Institutul poli­ varăşului Gheorghe Ghcorghiu-Dej.
fost transportate peste 4,5 m ilioa­ linia cl — in apropiere de Sinaia conştiinciozitatea cu care se achi­ dului. Organele superioare si locale Att continuat apoi discuţiile asu­ tehnic din Bucureşti. V llhelm Guld- In sn!â au răsunai ovaţii in cinstea
ne persoan e şi peste 1,5 milioane traseul a fost m ai dificil, îngreu- tă de sarcinile încredinţate a fost ale partidului. Rolul organizaţiilor pra rapoartelor C onsiliului U.A.SR. ncr, student la Institutul politehnic P artidului Muncitoresc Romin.
tone de mărfuri. Cerinţele se în­ iiind circulaţia şi chiar vizibilita­ declarat fruntaş in întrecerea so­ de bază ale P.M.R. ; Expunere prm - şi Comisiei de cenzori. Au luat cu­ din Braşov, Modesta Boloiian, pre­ şV
tea. Dai vorba aceea, am trecui
scriu insă pe o linie m ereu ascen­ cialistă Dar nu numai cl. Printre tică pe tema „A ctivitatea organiza­ v in tu l: Gheorghe Brătucu, student şedinta C onsiliului asociaţiei studen­ In prima şedinţă plenară a Con­
dentă. In lima ianuarie a.c., nu­ noi prin greutăţi şi mai mari şi cei care poartă cu m iudrie sem ­ ţiilo r de partid din comerţ şi uni­ la Institutul politehnic din Braşov', ţilo r din Institutul pedagogic Su­ siliu lu i U.AS.R. s-a ales comitetul
am ieşit învingători. In iarna lui
mărul călătorilor transportaţi, in nul preţuirii muncii lor — insig­ tăţile de deservire a populaţiei “ . lonn Dnkoş, preşedintele C onsiliu­ ceava, Vasile Baltac, preşedintele executiv. Din el fac parte tovarăşii:
'6*3 transportam o sondă pentru na de „Fruntaş in întrecerea so ­ .Ştefan Bîrlea, preşedinte: Eraterina
com paraţie cu aceeaşi perioadă a apă de la Mintia tocm ai intr-o co­ cialistă pe anul 1961" se numără A N U L II, orele 10. In localul Şco­ lui U niunii asociaţiilor studenţilor C onsiliului U niunii asociaţiilor stu­
anului trecut, a crescut cu peste mună de Ungă Alexandria. O m ă­ şi N icolae Pcueş, G heorghe Efti- lii de 8 ani „D r. Petru Cn oza“ : SE­ din Tg Mureş, Vasile Vlad. mem­ denţilor dîn In stitu tu l politehnic T i­ Gliinca. 1 uliu Feje.s, Dinu Bărnn Po-
12.000. O situaţie similară există tul care căzuse a făcut să ne îm ­ miu, Andronic. Grosu, Emilian Tă- M IN A R : „Industrializarea socialis­ bru al C onsiliului U.AS.R.. Nicolae mişoara, şi Vasile Lcschian, pre­ pescu şi Doina Smîrccn, vicepre­
şi in ce priveşte indicatorul m ăr­ potm olim dc-a bineleo. Nc-au v e­ nase şi alţii. Ei sint mindria între­ tă. Politic a P.M R. de industrializa­ Trimie, secretar al C onsiliului U niu­ şedintele C onsiliului asociaţiei stu­ şedinţi; A lexandru Ignat, secretar;
furilor transportate. Pentru îm bu ­ nit insă in ajutor tractoriştii de gului colectiv, sint stimaţi şi a- re a ţă rii". nii asociaţiilor studenţilor din Bucu­ denţilor din Institutul pedagogic din Nelu Roşu, casier; Mariana Bietner,
nătăţirea deservirii populaţiei şt la G.AS. Frăsinet. N-am să-i uit preciafi aşa cum se cuvine. * reşti, Lucia Sueigan, studentă la In­ Baia Mare. M arin Burtică, D um itru Constantin,
a unităţilor econom ice, autobaza niciodată pentru ospitalitatea şi stitutul pedagogic din Oradea, llo.n- Au luat de asemenea cuvintul Elena Duminică, Margareta Filiuţă,
Simion
lăncii,
Emil Ghiţulcscn,
Deva şi-a mărit „zcslreaH cu 16 ajutorul tovărăşesc in muncă". A. NACY Recomandări bibliografice pen­ ra Pusztai, studentă In Institutul mc- acad. Gheorghe M ilioc, rectorul U- Gheorghe Mie, Niculae Itim ic, Paul
tru cei ce studiază în cercurile dico-farm aceutic din Cluj, llie n ivcrsilă ţii din Bucureşti, piof. univ. lvikoli. Gheorghe Lungii, Alexandru
Gheorghe, preşedintele C onsiliului
de Istoria P.M.R. anul I. Ludovic Gsosor, rectorul Institutului Mureşan. Marin Lia Păcurarii, Ma-
asociaţiei studenţilor de la Institu­ medieo-farmacoulic din Tg. Mureş,
Tema : „P C .lt, în u ltim ii ani ai tul de artă teatrală şi cinematogra­ acad. Ştefan Bălan, m inistrul invă- t'ilenn Piesa. Paul Savu, Mariana
crizei economice. Luptele eroice fică „I. L Caragiale" din Ducuieşti, ţăm întului şi Petru Ennchc, prim - Tufun, membri.
Comisia de cenzori, în prima sa
ale m uncitorilor ceferişti si petro­ Gheorghe IViunescu, preşedintele secretar al C.C, al U.T.M. şedinţă, a ales ca preşedinte pe iov,
lişti clin ianuarie — februarie 1933 C onsiliului asociaţiei studenţilor de După încheierea discuţiilor, Con­ llie Simion.
şi însemnătatea lor istorică". la Institutul pedagogic din Constan­ ferinţa a aprobat în unanim itate ac­ 'ir
ţa, M ihai V ijia lă , preşedintele Con­ tivitatea C onsiliului U.AS.R. şi ra­ Sîmbăiă seara Consiliul U n iunii
B IB LIO G R A FIE
siliu lu i asociaţiei studenţilor de la portul Comisiei de cenzori. Asociaţiilor Studenţilor dîn R.P. Ro­
1) G heorghe Gheorghiu-D cj — ..40 facultatea de agronomie a Institu­ S-a trecut apoi la ultim ul punct mînă a oferit o masă în cinstea de­
de ani de luptă sub steagul atotbi­ tului agronomic „Nicolae Bălccseu" al ondinei de zi — alegerea Consi­ legaţiilor şi in v ita ţilo r participanţi
ru ito r al m arxism -leninism ului". din Bucureşti. Basarab Nicolescu, liu lu i U.A S.Il. şi a Comisiei de cen­ la lucrările celei dc-a V-a C onferin­
(Articole şi cuvintări 1959-1961. pag. student la UniveisiLaiea din Bucu­ zori. Delegaţii au ales prin vot se­ ţe a U.A.SR. . (Agerprcs)
435-436).
2) Chivu Stoica — ..A 30-a ani­ Comitetului Central
versare a eroicelor lupte clin febru­
arie 1933". (Ed. politică 1963 pag.
10-32).
3) Gh. Stoica — „Luptele clin fe­ al Partidului Muncitoresc Roman
bruarie 1933, o cotitură în mişcarea
muncitorească clin Romînia". (Lupta
de clasă nr. 1 din 1963). 7ooăfăşuhu Gheorghe Gheor
In legătură cu această tem ă au
mai apărut:
Vedere interioara de la Treparatia cărbunelui din Corocşli. In numele întregului tineret uni­ Asociaţiile vor pune in centrul gătire profesională superioară, o
— „Procesul din 1933-1934 al con­
versitar din Republica Populară Ilu ­ preocupărilor lor sprijinirea efortu­ concepţie ştiin ţifică despre natură
ducătorilor lu p te lor ceferiste şi pe­ mina, noi delegaţii la cea de-a V-a rilo r cadrelor didactice în îm bună­ şi societate, o justă orientare po li­
F I L E D E M O N O G R A F I E troliste clin 1933". Analele Institu­ Conferinţă a U niunii Asociaţiilor tăţirea procesului dc învăţăm int, c- tică, un larg orizont cultural, cu un
tului de Istorie a P artidului de pe Studenţilor ne exprim ăm sentimen­ ducarea tineretului universitar în profil moral-cctâţcncsc demn dc c-
lingă C C. al P.M R., nr. 3 din 1964 tele de dragoste şi recunoştinţă pro­ s p iritu l unei înalte răspunderi faţă poca socialism ului victorios
(Eclitonal). fundă faţă dc Com itetul Central al dc pregătirea dc specialitate, ol per­ U.A.S.R. va dezvolta continuu prie­
P artidului Muncitoresc Romin şi gu­ severenţei şi pasiunii in munca, pen­ tenia frăţească cu studenţimea din
— „Form area statului naţional
vernul Itcpuhlicii Populare Kominc, tru însuşirea temeinică o cunoştin­ ţările socialiste, va lărgi relaţiile de
rom in. Lupta poporului rom in pen­ faţă dc întregul popor pentru grija ţelor teoretice şi praclico, la nivelul colaborare cu organizaţiile studen­
tru independenţă naţională" (bro­ părintească cu care sîntem înconju­ cuceririlor ştiinţei şi (clin icii con­ ţeşti dc pretutindeni, aducindu-şi şi
Centrul m inier Teliuc sc află in prin introducerea tehnicii noi, me­ şi a două săli de clasă la şcoala ge­
extrem i Ui tea estică a m asivului Po­ canizarea operaţiunilor grele, in tro ­ nerală de 8 ani din Teliuc, durea şură — pag. 45-46). raţi, pentru condiţiile tot moi bune temporane, astfel ca fiecare absol­ în viito r contribuţia la întărirea ti-
n itn iii şi cooperării în mişcarea in­
iana Huscă. Cetăţenii clin aceste ducerea transportului auto eu\, s-a in folosinţă a unei băi populare, dis­ dc studiu şi trai cc ne sînt asigurate, vent să fie pc deplin capabil, să
locuiţi se ocupă in mod deosebit eu ajuns ca producţia de minereu de pensar medical, magazin alim entar si pentru perspeetivele luminoase cc ni corespundă exigentelor lot mai mari ternaţională studenţească, po pla tfo r­
ma comună a luptei pentru condiţii
m ineritul. fier să crească în anul )9G4 de 16.8 bufet la Cinciş, extinderea reţelei sc deschid pe vastul şantier al con­ ale organizării şi conducerii produc­ mai bune de viaţă şi studiu, pentru
Exploatarea m inereului a început o ii faţă de anul J‘J38. De asemenea, de apă potabilă la Teliuc, construi­ strucţiei socialiste în scumpa noa­ ţiei moderne, ale dezvoltării vieţii
)a Teliuc cu multe sule de ani în la Teliuc s-au dat in exploatare m in i rea unui local pentru scoală de 4 ani stră patrie. spirituale a poporului nostru. libertate, democraţie, pace şi progres
social.
urmă. Cu ocazia săpăturilor el'eelua­ Pădurea Oraşului, noua linie de lu - la Teliucul Superior si m ulte altele. M ulţum im din toată inima Com i­ Folosind experienţa pozitivă acu­
te pe te ritoriu l m inier num it „)re- niculnr Teliuc— Hunedoara, iar la O mare dezvoltare a luat învâţâ- tetului Central al P artidului M unci­ mulată pină acum, desfăşurind o E xprlm ind voinţa unanimă a tine-
ne", s-au găsit monede romane si sfirsitu) anului trecut a intrat în minVul. Cei aproape 600 de elevi sint toresc Romin pentru salutul adre­ largă şi m ultilaterală activitate po­ rctului universitar, asigurăm Com i­
zgură, ceea ce demonstrează că aici probe tehnologice uzina de preparare instru iţi de 23 cadre 'didactice bine sat conferinţei noastre, îndrum ar de litică şi cultiiral-educotivă, cu p a rti­ tetul Central al F a rtid u liii M uncito­
oamenii se ocupau cu extragerea şi a minereului. Datorită dezvoltării pregătite. Sume mari de bani au fost preţ, im bold însuflcţitor pentru îm ­ ciparea întregii mase a studenţilor, resc Romin şi pe dumneavoastră
prelucrarea (ierului. Date despre vertiginoase a minei, Teliucul a de­ alocate pentru îngrijirea sănătăţii bunătăţirea întregii activităţi a n- asociaţiile vor ajuta tineretul u n i­ personal, tovarăşe Gheorghe Glieor-
activitatea organizată a minei din venit un puternic centru industrial. oamenilor muncii. La Teliuc a fast socinţiîlor, în vederea sporirii con­ versitar in studierea şi însuşirea gbiu-Dc.i, că vom urma neabătut în­
Teliuc se cunosc puţine. Se ştie to­ Împreună cu mina C.helar asigură în amenajat un staţionar cii 30 de pa­ trib u ţie i lor Ia înfăptuirea sarcini­ m arxism -lcninism ului. în cunoaşte­ dem nurile iu b itu lu i nostru parlid, iui
tuşi că din anul 1U50 încoace, începe mare măsură necesarul de minereu tu ri şi o policlinică. De sănătatea oa­ lor complexe puse de partid şi dc rea aprofundată a politicii partidu­ vom precupeţi nici un efort iu
o muncă mai organizată de exploa­ de fier pentru furnalele din Hune­ m enilor muncii se îngrijesc şase nie- stat in făţn inVuţuinînltrldf ‘ superior.' lui şi a realizărilor obţinute in în ­ pregătirea noastră pentru muncă şi
tare a minereului de lic r, care era doara şi Câlan. dic i şi şapte cadre m edii sanitare. Lucrările conferinţei au constituit făptuirea ci, a poziţiei sale fată dc viaţă, că la terminarea studiilor
trim is la Călnn. O exploatare ceva E fo rturi susţinute s-au depus şi Înainte, un singur medic deservea un p rile j dc trcccrc în revistă a re­ principalele probleme ale contempo­ vom porni spre locurile dc muncă
mai intensă se face după anul J930, pentru crearea unor condiţii de viaţă J 3 sa te. zultatelor obţinute, au dat posibili­ raneităţii, a trecutului glorios de încredinţate, acolo unde este cca
ea fiin d legală de dezvoltarea uzi­ din ce în ce mai bune m inerilor din Mergînd de la Hunedoara spre Te­ tatea efectuării unui larg şi rodnic luptă al clasei muncitoare şi poporu­ mai marc nevoie de noi — dăruin-
nei clin Hunedoara. Totuşi, produc­ Teliuc. Pentru ei au Fost construite liuc, pe şoseaua asfaltată cu ciţiva schimb dc experienţă, unor dezba­ lui nostru, a tot ec c mai valoros du-ne, alături dc ceilalţi oameni aî
ţia s-a m enţinut la un nivel destul ‘26 de blocuri de locuinţe, magazine ani în urmă, înlîlncşti rase arătoa­ teri ample asupra principalelor pro­ m uncii, toate cunoştinţele, talentul,
de scăzut. bine aprovizionate cu produse a li­ se. construite cu m ult gust. Aproape bleme ale a ctivită ţii profesionale şi în ştiinţa şi cultura naţională şi u- întreaga energic şi entuziasmul ti­
Abia in anii regim ului democrat- mentare şi industriale. In planul de la fiecare casă pot fi văzute ante­ obşteşti a studenţim ii şi adoptării nivcrsală. Ele sc vor strădui necon­ neresc cauzei construcţiei socialiste
populnr, mina Teliuc n cunoscut o .sistematizare este prevăzut a se con­ nele aparatelor de radio şi televiziu­ unor măsuri practice, menite să a- tenit să sporească aportul la fo r­ in scumpa noastră patrie, Republica
dezvoltare im portantă. Din acest ză- strui un complex al cooperaţiei meş­ ne Peste 600 cetăţeni posedă aparate sigurc perfecţionarea şi creşterea efi­ marea noilor generaţii dc intelec­ l'opuloră Romînă.
cămint, situat în versantul drept al teşugăreşti cu mai multe unităţi cie de radio, iar 30 televizoare. cacităţii m uncii asociaţiilor In toate
fiu lu i Ccrnn, se extrag patru fel uri deservire. In rînclurile de faţă au fost redate domeniile. tuali ca oameni înarm aţi, cu o pre­ CONFERINŢA A V -A A U .AS.IL
de m inereuri : siderită, lim onită, Prin grija com itetului executiv al doar o parte clin noile condiţii de
magnetilă şi anclieritâ. Statul nostru sfatului popular comunal si cu sp ri­ muncă şi de viată ale cetăţenilor dîn
a investit sume im portante de bani jin u l stalului au fast construite s:iu Teliuc. Despre ele vorbeşte fiecare Unul din laboratoarele In stitu tu ­
pentru înzestrarea minei cu utilaje amenajate o serie de obiective so- locuitor cu mîndric, lui tic mine din Petroşani. Bnchelerea co n vo rb in d dintre d eleg aţie
de înaltă productivitate. Prin des­ ciul-cu!turale. A m intim prin tre alte­
chiderea de noi orizonturi şi puţuri, le darea în folosinţă a unui internat V. A U IU Foto: I. TEREIC
organelor de planificare din R. P. Romînă
y

© SPOÎ \ şi Uniunea Sovietică privind colaborarea

economică pe perioada 1966-1970
5 minute cu antrenorii echipelor
Aşa cum s-a anunţat, la 17 februa­ bilă, cherestea, ambalaje de lemn, (Totodată, s-a căzut de acord asu­
rie a.c
s-au încheiat l i Moscova
de fotbal din categoriile 6. şi C. convorbirile dintre delegaţiile orga­ oic. De asemenea, au fast convenite pra unui volum im portant de li­
liv ră ri din R.P.11. do pi>oduse agro-
vrări reciproce
de
maşinî-uneltc
nelor dc planificare din R.P. Ro­ a li montare, precum şi de produse pentru prelucrarea metalelor, u tila ­
Deşi sîntem în plină iarnă, antre­ M ihai, P îrv iile.seu, Ion Gheorghe, mînă şi Uniunea Sovietică, privind ale industriei uşoare. je pentru industria textilă, maşini,
namentele echipelor de fotbal de ca­ Mureşan, Cracîuneac, M orarii, I-azăr. colaborarea economică bilaterală şi In cc priveşte construcţiile dc utilaje şi materiale electrotehnice,
tegorie 13 şi C clin regiunea Hune­ Chiş. Au fost prom ovaţi ju n io rii livră rile principalelor produse intre maşini, au lost convenite liv ră ri re­ produse ale industriei de aparate,
doara continuă să sc desfăşoare cu lam a, Buruete şi Barbu.
cele două ţări pe perioada 1966-1970. ciproce, pc baza unui nomenclator rulm enţi şi altele.
asiduitate, în aer liber. Recent, am Dc pregătirea form aţiei M inerul In cursul discuţiilor, oare .s-au variat de maşini, utilaje şi instalaţii Cele două delegaţii au convenit
avut o convorbire cu antrenorii e- Deva se ocupă antrenorul iMîrcca desfăşurat intr-o atmosferă dc cola­ complexe. Romînia va furniza u ti­ ca tonte produsele ce vor forma o-
chipelor M inerul Lupeni, AS, Cu- IMiron şi instructorul sportiv I Lcn- borare şi înţelegere reciprocă, au laje complete pentru industria chi­ bieclul liv ră rilo r reciproce şi în
gir, M etalul Hunedoara si M inerul ghe). A ntrenorul principal IMirccu fast stabilite schim buri de m ă rfuri mică şi industria de prelucrarea ţi­ special produsele industriei con­
Deva, cărora le-am solicitat citeva IMiron, nc relata că antrenamentele ce ţin seama dc propunerile elabo­ ţeiului, instalaţii de foraj dc mare stru cţiilo r de maşini, să fie livrate
date referitoare la stadiul de pre­ sc desfăşoară de 5 ori pe sâplămînâ rate în u ltim ii doi ani de experţii adîncime, precum şi alte instalaţii la cel mai ridicat nivel tehnic şi
gătire al echipelor. punîndu-se accent pe pregătirea fi­ din principalele sectoare ale econo­ calitativ, urm ind a fi permanent
I. C ricitoiu, antrenor principal la zică generală, in prima parte, tre- m iilo r naţionale ale R.1ML şi şi utilaje pentru foraj şi extracţia perfecţionate pentru a corespunde
M inerul Lupeni, nc-a declarat că c- cindu-se apoi ln omogenizarea lotu­ U.H.S.S. petrolului; de asemenea, va livra celor mai reuşite produse sim ilare
chipa pe caic o pregăteşte îm preun- lui, cu accent pc încadrarea în ce­ S-a căzut de acord ca în perioada U niunii Sovietice cargouri m a riti­ realizate pe piaţa mondială.
nă cu V. Tilm aciu, munceşte cu se­ rinţele jocului modern. In lot au fost dc cinci ani tare urmează, Uniunea me şi alte nave de diferite tipuri.
riozitate pentru a avea o comportare introduşi ju n io rii C.heorghioni, Hărţ­ Sovietică să livreze Romîniei maio­ U.R.S.S. va furniza Romîniei in ­ L iv ră rile reciproce convenite h\
cit mai bună în returul campiona­ uia, Radu şi M olnat. La anirena- rii prime şi produse ale industriei stalaţii şi utilaje metalurgice, echi­ aclualele convorbiri, vor servi ca
tului. T.i antrenamente participă u r­ mente participă jucătorii : Breslei’, metalurgice, ca: minereu de fier, căr­ pament termo-energetic, u tilaj m i­ bază pentru elaboraix?a A cordului
m ătorii jucători : Szckeli, M ihala- Adarn, Petică, Mai aton, Cserveni, bune cocsificabil, toir.s metalurgic, com eirial de lungă durată si a a l­
che, Sene.ş, Stanciu, Dan, Sîaudt. Lu- Culinin, Bcjnn, Chir iei, Delios, Belea, feroaliaje, fontă, m ateriale refracta­ nier, maşini şi instalaţii pentru con­ toi’ înţelegeri economice între cele
Scenă din film ul „Cu m iinile pe oraş". bnn, Cotioază, Pleian, Ciurdărescu, Pop eseu, C.serghe, Neacşu, lordă- re, precum şi unele produse dc strucţii şi rutiere, autovehicule, mo­ două ţări pe perioada 1966-1970, u i­
Cărare, Sima, Basarab. In lot an lost cliescu si ju n io rii promovaţi. prelucrare metalurgică. Totodată toare şî alte echipamente navale, u- mind a li precizate, completate si
„Cu miinile pe craş“ tate portughezi de pe coasta A tla n ­ prom ovaţi ju n io rii : Mncavei, Popes- GIÎOUGE CIOKANU partea sovietică va asigura livrarea lilfijc pentru indLLStiia poligrafică, dezvoltate cu ocazia tratativelor res-
produse rad io-tehnice şi electronice
ticului, sau cele oferite de popasml cu şi Grofn. In continuarea pregăti­
Inspirat clin realitate (prăbuşirea rii, M inerul Lupeni va întîln i în ca­ către R P IL a unor m aterii prime şa.
n in ci case dintr-un cartier mărginaş pe care cineaştii il lac în Ir-un oraş drul unor partide amicale forma­ Curs de arbitri şi produse ale industriei chimice, a
al oraşului Neapole), film ul italian pierdut in junglă. ţiile Eleciropuicrc Crai ova şi Ştiinţa celulozei şî hîrtiei. precum şi pen­
„Cu m iinile pe oraş" prezintă de­ Craiova.
desubturile unui mare scandal în ju ­ „Cintînd în ploaie" Lotul fotbaliştilor lumedoi cui este Comisia orăşenească de fotbal din tru industria uşoară, cum nr li: con­
ru l speculaţiilor im obiliare. pregătit dc antrenorii E. Slcpan şi Deva, organizează începînd cu data centrate de apatiiă, azbest, h îrlii şi
Datorită temei sale de act unii late Film american, in genul film elor D. Pătraşcu. După cum ne-a decla­ de 1 martie 1965, un curs dc a rb i­ cartoane, bumbac.
cit si rem arcabilelor sale calităţi ar­ revistă, realizat eu bun gust şt simţ rat R. Stepau, antrenorul principal, tri de fotbal. înscrierile se fac In Romînia va livra U niunii Sovie­
tistice, film u l ,.Cu m iinile pe oraş" artistic superior. form aţia Metalul Hunedoara a efec­ C.S.O. Deva pină la 20 februarie tice în perioada PJ66-1970, cantităţi
se situează în primele rînduri ale tuat un număr de ‘20 de antrenamen­ 1965. im portante de material tabular, pro­
realizărilor neorealismului italian. El O comedie ce abundă în situaţii te în aer liber. Fotbaliştii hunedo- duse ale industriei chimice si a pe­
hazlii, înţesate eu cuplete muzicale,
a fast distins la Festivalul film u lu i reni sînt decişi ra returul campiona­ trolului — cauciuc sintetic, produse
de la Veneţia clin 19C3 cu prem iul dansuri si numere de „m usic-hnll". tului republican de fotbal, să ie achi­ Ş a h
„L e ul de aur". Acţiunea se petrece prin anii 1920— tă promovarea în categoria B. La sodice, mase plastice, detergenţi, co­
1930 şi reflectă strădaniile cineaşti­ antrenamente participă * jucătorii : Recent a Iunt sfirsit campionatul loranţi, uleiuri minerale, bitum, pa­
rafină şi alte produse petroliere —
„Sălbaticii lor de a trece dc la film ul mut la Mălai. Ncbela, Ceauşii, Ştefan, lle r- republican de snh pe echipe m ixte precum şi un volum însemnat de
cuţ, Tătaru. l ocln, Molnnr, R. Popa,
etapa orăşenească. în c-ure au fost
cel sonor.
Daminn. Hiistos, Bărăţoi, H um clni- angrenate 10 echipe din oraşul re­ produse ale industriei lem nului; rno-
de pe Rîul Morţii" gional Deva. In urma disputării run­
„Soţie pentru un australian" cu. R. Vlnd, Cristescu, Barbuschi.
Pop delor programate, clasamentul se
Obiectul acestui documentar de Bine pregătită sub aspectul fizic, prezintă astfel : I. M inerul 43 pct. ;
călătorie, realizat de ( inematogra- Producţie a studiourilor poloneze, ne relata antrenorul Colea Vilcov, 2. Sanitarul 42 pct. ; 3 Voinţa 251L
Tia suedeză, îl Inc unul dintre cele film ul „Soţie pentru un auslm lian" per. ; 4 C.F U Simeria 25 pct. : 5. Prinlre obiectivele dote în
mai sălbatice lo tu ri din lume — este o comedie muzicală ce redă pe­ se prezintă si echipa A S. Cugii*. caic Progresul B U IMI. 24 pct. : 6. Jus­ folosinţe oamenilor muncii
M alto Grosso — şi alte regiuni în­ ripeţiile unui tin ă r le im ie r de ori­ a efectuat un număr de 24 antrena­ tiţia 19': pct : 7. Mureşul IO1'-, pct.;
depărtate. izolate ale Braziliei. gine poloneză stab ilit în Australia, mente. Toţi m em brii lotului m ani­ 8. Progresul Şcoala medie 10 pct ; din oraşul Brad se numără
In faţa spectatorului se desfăşoa­ festă multă poftă de joc si au ca o- şi localul poştei.
care a venit în oraşul polonez Gdansk biectiv principal ocuparea unui loc 9 Constructorul T.R.C.H. 7' j. pct.
ră un adevărat spectacol al peisa­ pentru a-şi găsi o solie. fruntaş la sin şitu l tu iu lu i campio­ Echipa de şah a asociaţiei sportive In fotografie: Aspectul
jelo r de pe Amazon şi de pe flu ­ După lungi peripeţii, uşuraticul natului republican. Lotul pregătit de Electrica a fost exclusă din campio­
viul M orţii, episoade interesante ca antrenorii f. Şlivul şi Colea Vilcov nat din cauza că în repetate rînduri exterior ol clădirii poştei.
australian se va îndrăgosti de o tî- nu s-a prezentat la tm îln irile pro­
cele in care e descrisă v iaţa pesca­ este urm ătorul : Salomir, Boi os T,
rilo r pe jumătate indieni, pe jum ă­ năiă fată din ansamblul „Mazowsze". Sai-di, Dinea. Doroş II, Turcu, Toth, gramate. I___________________________________