Page 72 - 1965-02

Pr o l e t a r i d in t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i v ă i
MANIFESTUL F.D.P. PUTERNIC

iZ ^ A 'iW F 'jfc N V
A f'J Kjfftâi% - s

, # M f ÎNDEMN SPRE NOI VICTORII
w» IM' W m
BrSSJS &

A m m

LA SFiftŞITUL ACESTUI

AN NIVELUL PRODUCTE
El INDUSTRIALE «AH

OE Â F O S T 1 1 A N U L

Angajamentele VIZITA IN ITALIA A MINISTRULUI 1 9 6 #

COMERŢULUI EXTERIOR, MIHAIL PETRI CU APROAPE

se succes Luni dimineaţa s-a înapoiat în Ca­ torie în mai multe oraşe italiene —
pitală M ihail Petri, m inistrul comer­ Torinn, Milano, Genova, Florenţa,
ţu lu i exterior, care a făcut o vizită Neapole, Triest — unde delegaţia ro-
Rezultatele obţinute de colecti­ La obţinerea succeselor de pînă în Italia la invitaţia guvernului a- niină a avut, de asemenea, numeroa­
vul de m um ă dc la Uzina „V icto­ acum au contribuit insă şi alţi fac­ se întrevederi cu reprezentanţi ai
ria " Câlan conISrmâ că a existat o tori. Planul de producţie pe anul cestei ţări. vie ţii economice şi au vizitat fabrici
permanentă preocupare in vederea 1965 a fost cunoscut din tim p de La sosire, in Gai a de Nord, au fost
în fă p tu irii angajamentelor luate în către toate colectivele de muncă. de faţă Ion M arin eseu, m inistrul in­ şi uzine.
întrecerea socialistă. La secţia fu r­ Acest lucru a permis asigurarea dustriei metalurgice, membri ai con­ In încheierea vizitei delegaţiei, m i­
nale, în perioada 1 ianuarie — IG bazei tehnico-materiale pentru în­ ducerii M inisterului A facerilor Ex­ nistrul com erţului exterior al R P.
februarie, planul a fost depăşit cu deplinirea lui. Conducerea uzinei, terne şi M inisterului Com erţului E x­ Romine, însoţit de ambasadorul ţâ rii
1.191 tone fontă. In aceeaşi pe­ cit şi conducerile secţiilor. îndru­ terior, precum şi ambasadorul Italiei noastre la Roma, a avut întrevederi
rioadă corsarii au dat peste pre­ mate de comitetul de partid şi de la Bucureşti, Niccolo Morscato. cu m inistrul com erţului exterior al
vederi 950 tone semicnes, ia r tu r­ organizaţiile de bază. s-au preocu­ In tim pul vizitei în Italia, dele­ Italiei, Bernardo Matta>rella şi cu
nătorii au depăşit planul la aproa­ pat din tim p de pregătirea temei­ gaţia economică rornînă a avut în­ Giuseppe Lupis, subsecretar de stat
pe toate sortimentele. nică a producţiei din acest an. trevederi cu conducerea grupului in ­ la M inisterul A facerilor Externe. Cu
Succese frumoase au fost do- In planurile întocmite pentru a- dustrial statal „Finmeccanica,‘, la acest p rile j s-au examinat o serie
bîndite şi în ceea ce priveşte cali­ rest an au fost prevăzute măsuri care au luat parte conducerile fir ­ de probleme legate de dezvoltarea
tatea producţiei. In luna ianuarie bine gindite La secţia fwrnaile, n- melor „Ansaldo", „Sangiorgio", „Ter- în continuare a re la ţiilo r economice » «
procentul de declasate la fontă u grcgatele au fost aprovizionate rit­ momeccanica Italiana", „San Eusla- dintre cele două ţări. Totodată s-au
fost redus cu 1.5 la sută faţă dc mic- cu materiale necesare. M unci­ zio", „M .I.F.", „M ecfond" şi altele, sta b ilit elementele de principiu ale M A I M A P E B E C I I I N
cel planificat, iar rebutul la lin - torii de la încărcare au respectat care fac pane din grupul menţio­ noului acord comercial de durată
gotiere cu 0.5 la sută. Procentul de întocmai reţetele prescrise dozînd nat. Cu acest prile j s-au examinat rom ino-îtalian. rLfiS »1
cenuşă la scmicocş a scă/.ut cu 0,4 bine materialele. Ei au controlat şi posibilităţile de colaborare tehnico* După încheierea convorbirilor, m i­ ul 1959
la sută. întreţinut in slarc bună de funcţio­ industrială intre întreprinderile ro- nistrul com erţului exterior al Italiei
Rezultatele obţinute se datorcsc nare vagoanele cîntar. vibratoarele mîneşti şi firm ele grupului industrial a oferit, in cinstea m inistrului co­
in cea mai marc parte preocupării şi celelalte maşini. La rîndu'l lor, italian. m erţului exterior al R P. Romîne In Manifestul F.D.P. se arată că la sfîrşitul acestui an Succesele oblinule în dezvoltarea economică a ţarii
organizaţiilor dc partid, sindicat şi cauperjştii s-au preocupat îndea­ Au fost purlate, de asemenea, dis­ un dejun la care nu participat înalţi
U.T.M., pentru mobilizarea tuturor proape de insuflarea in furnale a cuţii cir conducătorii Confederaţiei funcţionari ai M inisterului Afaceri­ nivelul producţiei industriale va fi de 2,25 ori mai au făcut posibilă creşterea, an de an, a veniturilor oa-
colectivelor de muncă la îndepli­ acrului care să aibă o temperatură industriaşilor italieni — Confindus- lor Externe, M inisterului Comerţului mare decît în 1959, faţă de 2,1 cit prevedeau Direc- menilor muncii. Salariul real a fost în 1964 cu aproape
nirea ritm ică a sarcinilor dc pro­ ridicată şi constantă. An fost res­ tria, cu alţi oameni de afaceri ita­ E xterior şi ai alto r ministere şi or­ tivele Congresului al lll-lea al P.M.R. 20 la sută mai mare decît în anul 1959.
ducţie. Organizaţiile de partid au pectate graficele de încărcare şi lieni interesaţi in comerţul cu ţara ganizaţii economice, precum şi am­
luat în acest scop o serie dc mă- descărcare a furnalelor. noastră. basadorul R.P, Romine la Roma.
sirfi politice. M em brii de partid Măsuri .eficace s-au hiat şi la
care au experienţă profesională celelalte secţii. La semicocs. utila­ Programul vizitei a cuprins o călă­ (Agerpi es) !» 6XAIUL CIFRELOR
bogată au fost repartizaţi la locu­ jele au fost întreţinute şi reparate
rile cheie ale producţiei, in tre mun­ bine. s-au creat stocuri tampon dc O Volumul producţiei industria­
citori, echipe, brigăzi şi secţii se cărbune de bună calitate. La cup­ le s-a dublat faţa de 1959, reali-
desfăşoară o susţinută întrecere torul nr. 1, bateria a If-a, s-a îm- Deschiderea lucrărilor Conferinţei FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE CIHEAMA PE MUNCITORII, zindu-se un ritm mediu anual de
socialistă pe bază de obiective con­ creştere de 14,8 la sută, in com­
L. DEM ETER
crete. Rezultatele întrecerii sint a- pe ţară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. TEHNICIENII Şl INGINERII DIN INDUSTRIA SOCIALISTA SA-ŞI paraţie cu 13 Ia sută cit fusese sta­
fişate în fiecare secţie. (Continuate in pag. a 3-a) bilit in planul şesenal.
In sala mică a Palatului R.P. Ro­ proză, poezie, dram aturgie, critică PUNĂ ÎNTREAGA ENERGIE. SPIRITUL LOR ÎNNOITOR Şl CAPACI­ © In perioada 1960-1964 pro­
mine din Capitală s-au deschis luni şi istorie literară — privind dezvol­ ducţia agricolă medie a ţârii a
dimineaţa lucrările C onferinţei pe tarea lite ra tu rii noastre în u ltim ii TATEA ORGANIZATORICA IN SLUJBA ÎNDEPLINIRII CU SUCCES fost cu 12 Ia sută mai mare decit
ţară a U niunii S criito rilo r din R.P. ani, alegerea Com itetului de condu­ media celor cinci ani anteriori.
Rorninâ. Iau parte delegaţi ai sec­ cere şi a comisiei de revizie ale A TUTUROR PREVEDERILOR PLANULUI DE STAT PE ANUL 1965. O Majorările de salarii din pe­
ţiilo r şi filia le lo r U niunii S criitorilor, U niunii S criitorilor. rioada 1960-1962 au sporit veni­
numeroşi invitaţi. Darea de seamă asupra activităţii
La deschiderea lu crărilor conferin­ Com itetului de conducere al U niunii VOTUL DAT LA 7 MARTIE CANDIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRA­ turile anuale ale salariaţilor cu
ţei au asistat membri ai C. C. al S criito rilo r a fast prezentată de Mi- aproape 5 miliarde lei, iar aplica­
P.M.R., ai guvernului, reprezentanţi hai Benîuc, raportul comisiei de re­ ŢIEI POPULARE VA EXPRIMA HOTARlREA CLASEI MUNCITOARE rea integrală a Hotârîrii din iunie
ai unor in stitu ţii centrale şi orga­ vizie de Mircca Siefănescu, iar rapor­ 1964 va adăuga acestora încă 6,8
nizaţii de masă, ai altor uniuni de tul comisiei de validare de Mihnea miliarde lei pe an.
creaţie. Gheorghiu. DE A OBJINE NOI VICTORII IN DEZVOLTAREA I N D U S T R I E I O In ultimii 5 ani la sate s-au
S-a păstrat un moment de recu­ Şedinţa de după-a miază a fost pre­ construit aproape 420.000 de lo­
zidată de Ion Pas.
legere în memoria unor scriitori care NOASTRE SOCIALISTE. cuinţe. Din 1960 pînă în prexent
au încetat din viată în ultim a peri­ Acad. Tudor Arghezi a adresat au fost electrificate peste 3.500
oadă. Conferinţei un saluf, c a re ^ fost ci­
tit de B aruţiu Arghezi. de localităţi" rdfâTe;
Conferinţa a ales apoi prezidiul şi An început apoi discuţiile la darea (DIN M ANIFESTUL CONSILIULUI NAŢIONAL © Porţile şcolilor sint larg des­
comisiile de lucru.
dc seamă asupra a ctivită ţii Comite­ AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE) chise tuturor tinerilor dornici de
Şedinţa de dimineaţă a fost pre­ tului de conducere al U niunii S crii­ învâţâturâ. Peste 3,5 milioane de
zidată dc Demostene Botez. torilor din R.P.R. şi la referatele pe elevi, practic toţi copiii ţârii, în­
Conferinţa a adoptat în unanim i­ gonuri de creaţie. Au luat cnvîntul vaţă in şcoli.
tate următoarea ordine de z i : Da­ Radu Bowreanu, Geo Dumit.rcscu»
rea de seamă asupra activităţii Co­ Ton Brad, Oscar W alter Cisek, Va-
m itetului de conducere al U niunii sile Dinu, vicepreşedinte al Comite­
S criito rilo r din R.P.R., rapoartele co­ tului de Stat pentru Cultură şi Artă. ENTUZIASTE ADUNĂRI
m isiilor de revizie şi de validare, Lucrările conferinţei continuă. P r o p u n e r i
Crîmpei din vioţa forestierilor de la I.F. Petroşani. referatele pe genuri de creaţie — (Agerpres)
ALE ALEGATORILOR
î n f ă p t u i t e
R IT M IC IT A T E C A L IT A T E La în tîln irile dintre candidaţii
ACTS)A».SrATEA de deputaţi şi alegătorii din raionul In aceste zile, în localităţile re­ echipament de protecţie. Pentru
Sebeş s-au făcut peste 1.500 de giunii noastre au loc adunări ce­ m uncitorii noştri s-au creat in ul­
tăţeneşti, ta care participă un mare tim ii ani condiţii de locuit mai bune,
© In cursul zilei de duminică Din iniţiativa Com itetului raional de parltd Brad, zilele tre­ fărîm iţindu-sc insă minereul, care propuneri. Oamenii muncii din lo­ o număr de alegători cit şi candidaţii s-au deschis magazine de unde ne
calităţile raionului au venit cu
Ia clubul sindicalelor din Petro­ cute a avut loc la clubul muncitoresc din Gurabarza o consfătuire n-a mai putut fi ales. Aceasta a dău­ serie dc propuneri valoroase, ma­ Frontului Democraţiei Populare de­ putem aproviziona cu tot ce dorim...
şani, a fost deschisă o expoziţie pe tema îndeplinirii ritm ice a planului şi îm bunătăţirii calităţii nat calităţii. joritatea lor privind -mai buna gos­ semnaţi .pentru alegerile de depu­ Entuziastă a fost şi adunarea ale­
a cercurilor dc folo-amatorî din minereului, la E.M. Barza. Au participat peste 400 dc m ineri, şefi Strins legat de calitatea minereu­ podărire şi înfrumuseţare a sate­ taţi dc la 7 martie. Participanţii gatorilor din comun-a Bucureşci, ra­
oraş. Cercul de loto-amalori ,.U- dc echipe şi brigăzi, m aiştri, tehnicieni şi ingineri din cadrul Ex­ lui a fost analizat şi felul cum unii lor. Datorită sprijin u lui acordat de vorbesc cu entuziasm despic succe­ ionul Brad. A ici a prK icip a t tov.
lila ju r dc la Uzina dc reparai ploatării miniere Barza. La consfătuire au luat parte şi delegaţi rTc la şefi de echipă ş» maiştri respectă către sfaturile populare s-a şi tre­ sele obţinute in dezvoltarea indus­ Aurel Lăpuşcâ, şeful Exploată­
utilaj minier, participă cu o sc­ principalul beneficiar al exploatării : Uzina dc preparare a mine­ procesul tehnologic. Cu p rile ju l unui cut la înfăptuirea unor propuneri. trie i şi agriculturii pa-trici noastre, rii miniere Darza, candidat . al
despre creşterea nivelului de trai,
rie de fotogralii care ilustrează reu rilor Gurabarza. sondaj s-a constatat că echipa con­ Iată cileva exemple. F.D.P. în alegerile de deputaţi; pen­
aspecte din activitatea uzinei, i i- In cadrul consfătuirii, s-a prezentat un referat axat pe înde­ dusă de Gheorghe Florea, care lu­ Cetăţenii din comuna Doştat au material şi cultural, exprim indu-şi tru Marea Adunare Naţională ş\ Ion
lilaje noi. precum şi construcţii crează pe filonul 10 — sectorul 250 pietruit în anul trecut străzi pe o recunoştinţa fierbinte faţă de con­ Dărăbanţ. candidat al F.D.P. in a-
şi peisaje. (I. BERTOTI, corespon­ plinirea ritm ică a planului şi îm bunătăţirea calităţii m inereului. m, secţia M usariul III, a lăsat în va­ lungime de 1.200 m l. La intîlnirea ducătorul încercat al operei de cons­ lcgerile dc deputaţi pentru sfatul
trucţie socialistă — Partidul M un­
dent). I*e marginea referatului prezentat, s-au purtat discuţii rodnice tra abatajului o cantitate mare de cu candidaţii dc deputaţi, alegăto­ citoresc Romîn. popular raional.
noastre,
— înfăţişarea comunei
© Duminică, In mai multe lo­ şi s-au făcut propuneri valoroase menite să asigure o ritm icitate minereu. In acest abataj s^au găsit rii din Doştat au propus să se con­ La adunarea cetăţenească din co­ a întregului raion s-a schim bai Sa.
porţiuni de filon neexcavate. Coniro-
calităţi din raionul Orăştie au corespunzătoare şi o mai bună calitate a producţiei. tinue lucrările. !n acest scop s-au muna Baniţa, unde au participat şi tele şi oraşele, spunea cetăţeanul
avut loc acţiuni cu film ul, orga­ lîndu-se calitatea m inereului la e- contractat 200 m.c. piatră cu În ­ tovarăşii Lazăr David. prim-seerc- Nicolae Botici, gospodărite de or­
chipele conduse de Traian Stoia, dc
nizate dc secţia cineilcare a ra­ dc producţie zilnică ajunge să fie la filonul 5, orizontul I şi Niculaie treprinderea raională de industrie tar al Com itetului orăşenesc Petro­ ganele locale ale puterii dc stat, de
ionului Orăştie. La Tărtăria a a- O „zestre“ preţioasă locală Sebeş. Tot pentru lucrări de şani al P.M.R, candidat al F.D.P. deputaţii noştri, au întinerit. .Iată
vul loc un concurs „Cine ştie, cîş- mai marc decît minusul înregistrat Stega, de la filonul 5, orizontul II, pavaj Comitetul executiv al Sfa­ în alegerile de deputaţi pentru Ma­ de ce eu. şi ca mine toţi locuitorii
tigă“ pe marginea film ului ro- Nu a trecut m ult tim p de cind In prim a săptămină a lunii. In u lti­ sectorul II, secţia IV Valea M orii, tului popular comunal Draşov a rea Adunare Naţională şi Dionisie din Bucureşci, vom vota candidaţii
mînese „Străinul", la Orăştioara colectivul .Exploatării miniere B ar­ ma săptămină a lunii, producţia creş­ s-a constatat că minereul nu era contractat, în urma propunerilor Bartha, miner, candidat pentru a- F.D.P. pe care-i cunoaştem ca ce­
de Sus un simpozion pe margi­ za a făcut bilanţul unui an de te intr-un asemenea ritm , ineît m ij­ bine triat. Se încă rea u în vagonete cetăţenilor, 300 m.c. piatră. legerilc de deputaţi in Sfatul popu­ tăţeni devotaţi statului nostru, buni
nea documentarelor ce oglindesc muncă. Rezultatele evidenţiate a- loacele de transport sint suprasolici­ bucăţi mari de steril vizibil. Unii La în tîln irile cu candidaţii lor. lar regional, au luat parte peste gospodari.
realizările obţinute în domeniul tunci, demonstrau câ s-a muncit tate. iar capacitatea de depozitare şefi de echipă in loc să trieze per­ 300 de alegători. Adunări ale n’-^gătorilor nu mal
social. fAUREL RADULESCU — bine, mai ales în a doua jum ătate şi prelucrare a uzinei de preparare sonal minereul, lasă această treabă cetăţenii din Petrcşti, Sebeşel, Lu- Luînd cuvlntul in . cadrul adună­ avut loc la Ighiu şi Şard în raionul
corespondent). se dovedeşte jnsufieienlă. Deci pla­ in seama vagonetarilor sau chiar doş şi altele au propus să fie com­
a anului. P rincipalii indicatori dc nul lunar se realizează ! a m uncitorilor necalificaţi. De aceas­ rii, cetăţenii au vorbit despre trans­ Alba. unde au participat tovarăşii
plan au fost depăşiţi. La indicatorii pletate becurile de pe străzi, lucru form ările ce s-au petrecut şi în co­ Gvilay Konrad luliu, candidat al
© Formaţiile artistice ale ca­ De la o producţie neritm ică şi pînă tă neglijenţă se fac vinovaţi şi şefii
sei raionale de cultură din Brad minereu extras şi metal din mine­ la a neglija calitatea, nu e decit un de echipe Roman Lucaci, lo m Dud ce s-a realizat. De asemenea, la muna Jor. F.D.P. în alegerile de deputaţi pen­
au prezentat în ziua dc 21 Icbrua- reu comun, planul a fost depăşit cu pas. Lucru petrecut şi la mina Bar­ şi Sabin Resiga de la orizontul 150 Roşia de Secaş s-au construit 4 po­ — Niciodată n-am avut condiţii tru Marea Adunare Naţională. N i­
ric la Musariu un reuşit specta­ 1.5 la sută şi respectiv cu 4,7 la sută. za. Participanţii la consfătuire s-au m, secţia II Musariu, Florea Valea deţe. iar în circum scripţia electo­ mai bune de muncă ca acum — colae Feneşer, Sabin Popa şi Dio­
col. Şi-au dat concursul brigada Prin folosirea mai chibzuită a tim ­ oprit asupra influenţei ce există in ­ şi Nicolae Stoica, de la sectorul 18 rală nr, 4 Ohaba s-a construit un nisie Hada, candidaţi ai F.D.P. pen­
artistică de agitaţie, orchestra dc pului de lucru, m aşinilor şi instala­ tre ritm icitatea si calitatea produc­ Brâdişor şi a lţii. Nerespcctarea nor­ spunea Vasîle Mezdrea, m uncitor la tru alegerile de deputaţi în sfatu­
muzică populară şi uşoară şi so­ ţiilo r miniere, productivitatea mun­ melor de calitate s-a petrecut sub podeţ.. Cu sp rijin u l cetăţenilor au cariera de calcar din Băniţa. Ma­ rile populare, la Sini petru, raionul
liştii vocali Moga Eugen, Tudor cii a sporit cu aproape 2 la sulă. Cu ţiei. Aproape toţi cei însorişi la cu­ fost înfăptuite şi alte propuneri joritatea lucrărilo r sint astăzi me­ Haţeg, unde au luat parte candidaţii
vin:, printre care D um itru Hoştea,
Maria, Belea Liviu, surorile Cos- unele excepţii şi ritm icitatea produc­ şef de echipă in sectorul 30—60 M u­ ochii m aiştrilor Petru Dineş, Petru in satele raionului Sebeş. canizate. Avem perforatoare pneu­ F.D.P. To viţă Dumbravă. Cozac
lina şi Banciu Traian. ţiei a fost m ulţum itoare. sai îu II, Gheorghe Hazu, şef de e- T. SEBASTIAN matice şî dl te maşini care înlocu­ Cornelia. Leontîn Draia, şi in alte
Spectacolul s-a bucurai de Toate acestea dovedesc că organi­ ehipă, M usariu III, Gheorghe Lu- F. iUARCU iesc munca grea, sîntem dotaţi cu localităţi din regiune.
mult succes. zaţiile de partid au p riv it cu răspun­ pea, sectorul 18 Brâdişor şi alţii, au (Continuare în pag. a 3-a) corespondent
dere soarta producţiei, in iţiin d ac­
0 Brigada artistică dc agitaţie ţiuni eficace caic au contribuit la arătat prin exemple concrete cum
a comitetului sindicatului dc la ridicarea răspunderii fiecărui mun­ ncritm icitaten duce la o producţie
Sfatul popular regional, a prezen­ citor fată de îndeplinirea zilnică a de slabă calitate. S-au scos in evi­
tat duminică în sala căminului planului şi la toţi indicatorii. dentă şi cauzele. P rintre altele s-a
cultural din comuna Cristur pro­ arătat câ odată cu începerea noului
gramul „Votăm pcnlru viaţa no­ Existau depline tem eiuri să se an de muncă, in activitatea econo­
uă". Spectacolul face parte din creadă că trecerea într-un nou an ca­ mică generală s-a observat o mole-
manifestările cullural-arlislice în­ lendaristic nu va stînjeni cu nimic şealâ. Conducerea exploatării a slă­
chinate alegerilor de la 7 Marile. desfăşurarea la un nivel mai înalt bit exigenţa faţă de realizarea ritm i­
a a ctivită ţii economice. Mai ales că
(I. TOMA, corespondent). că a sarcinilor de plan. Acest lucru
erau create fro n tu ri productive sufi­ s-a repercutat negativ pînă în aba­
0 Pentru a veni în sprijinul ciente. Deci, „zestrea" lui *64 era taje, unde aprovizionarea cu lemn de
celor care studiază la invăţămîn- preţioasă. Urma ea ea să fie sporită mină, scule şi piese de schimb s-a
tul agrozootehnic dc masă, Con­ şi folosilă cu pricepere.
siliul agricol regional a procurat desfăşurat la un nivel necorespun­
zător.
de curind un număr dc patru Dar lucrurile nu s-au petrecut aşa.
filme documentare intitu la te : Producţia în primele 45 de zile ale Pe de altă parte, lipsa unui con­
„Soiuri noi dc plante furajere", anului nu s-a ridicat la nivelul ce­ trol sistematic a favorizat slăbirea
rinţelor. Se lucrează în aceleaşi aba­
„Folosirea raţională a furajelor", disciplinei in producţie. U nii m ineri
„Metode înaintate dc hrănirc a taje, cu aceiaşi oameni, în aceleaşi au lipsit nemotivat, a lţii au in tîr-
animalelor" şi „Irigarea cuburi­ condiţii de zăcăinint. Si totuşi, re­ ziat. S-au acordat cu uşurinţă prea
lor". Filmele amintite vor rula zultatele sint slabe De suferit a avut multe învoiri. In abataje nu s-au res­
prin rotaţie în majoritatea coope­ in prim ul rînd ritm icitatea şi cali­ pectat tehnologia de extracţie a m i­
rativelor agricole de producţie. tatea. In prima săptămînâ a lu nii ia­ nereului şi instiueţiunile de armare.
nuarie şi respectiv februarie s-a li­ Aplicarea puşcării selective — me­
O La Şard a avut loc sknbătă vrat zilnic moi puţin minereu
un schimb de experienţă cu cres­ faţă dc sarcinile de plan. In cea de todă ce şi-a dovedit pe deplin efica­
cătorii de animale, organizat de a dona săptămină se înregistrează o citatea — a fost lăsată la la titu d i­
Sfatul popular raional Alba. La oarecare creştere a producţiei, fără nea şefilor de echipă şi brigăzi.
acest schimb de experienţă, care In goana după minereu, găurile
a se respecta totuşi graficul de li­
şi-a dovedit din plin eficacitatea, n-au mai fost plasate în funcţie de
vrare. Trecerea în a dona jum ătate
au participat crescători dc ani­ a lunii e marcată de un salt. Tot structura zăcămîntuluî. Mârindu-se
male de la Bucerdea şl Ighiu. mai m ulte brigăzi îşi depăşesc pla­ încărcătura de exploziv pe gaură, s-a
nul. Pe întreaga exploatare, plusul realîza-t un efect mare de rupere, Complexul de laminoare Pejtiş, Vedere exterioară de la laminorul de 1.000 mm.