Page 73 - 1965-02

p°9 2 Cumul tocÎQlismulhi Nr 3157

„M U N C IT O R II, Ţ Ă R A N II, T I­
NERETUL M AN IFESTA O M V-
l.'E SETE UE CARTE, DE CU­
NOŞTINŢE, DE FRUMOS. F A R T l-
U U L ŞI STA TU L NOSTRU DES­
Intr-un articol din „Gazeta Ar­ urcă pe scenă aducînd cu ei tine­
FĂŞOARĂ o m u n c a v a s t a telor". ce apărea pe vremuri. Ju a- reţea vieţii pe care o trăiesc In
rez Movilă constata cu am ărăciu ­ form aţiile corale de la Hunedoara
PENTRU A TRANSFORMA C U L­ ne: Artele la noi sint un apanaj sau din Valea Jiului, dc la Do-
exclusiv al păturii de sus. P en ­ bra sau din Simeria, de la Poiana
TUR A iN TR -U N HUN A L T U ­ tru poporul nostru nu există artă. sau din Haţeg se înm ănunchează
Pentru cl nu se Jace nim ic..." intr-un buchet im ens virste de la
TUROR. ALOCA M A R I FON­ 18 la 70 de ani. La Pâucineşti, ju ­
Poporul acesta, pentru care nu
DURI PENTRU DEZVOLTAREA exista artă in trecut, pentru care mătate salul a urcat pe scenă.
nu s-a făcut nimic, astăzi, cind Cinci generaţii au adus in dans o-
I1AZEI M A T E R IA LE A A C TI­ viaţa liberă şi înfloritoare i-a d es­ riginalitatea şi frum useţea jocului
chis drumuri Icrgi, a irumpt nă­ din Ţara Haţegului. Se intilneau in
V IT Ă Ţ II C U LT U R A LE 1 valnic, descâtuşind energii crea­ acest joc vomlnesc nepotul cu ta­
toare. tăl, cu bunicul I cu străbunicul.
Pretutindeni in oraşele şi satele Talentul născut nu mai rămine
O IlK O IK illK CiIIEORGIIIU- in anonimat, ca altădată. Prinde
regiunii, ciulul şi jocul n sirius în
DEJ (Raport In cel de-al III- form alii artistice nenum ărate ta­ aripi, se dezvoltă, se p erfecţion ea­
lente. Azi nu e sat in regiune fură ză. Cile asem en ea talente dintre
Icn Congres al Partidului am atori nu s-au ridicat în riadul
o form aţie artistică de amatori, nu
Muncitoresc Romîn). e club, căm in cultural să nu-şi fi artiştilor profesionişti?! Şi cîtc
trimis actorii m ăcar la o singură form aţii hunedorene nu s-au făcut
întrecere artistică. Anii noştri li­ cunoscute in (ară? Sidcrurgiştii
beri au ridicat din popor talente din Hunedoara, minerii din L u -
care prin cinlec şi joc au dus peni, constructorii maşinilor-uncl-
frum useţea şi originalitatea artei le din Cugir, ţăranii muncitori din
hunedorenc pină pe scenele C api­ Geoagiu, Dobro, Poiana. Stremţ-
talei, la fin alele concursurilor pe şi-au trimis nu o dală solii In fina-
Iară ale artiştilor amatori. Încă lele concursurilor pe ţară. Înalta
de la prim ele concursuri organi­ apreciere dată acestora o atestă
titlul de „Laureat", sau ,.Ordinul
Avintul economic înregistrot în o n ii regimului deschide noilor generaţii posibilităţi largi de ridi­ zate cu form aţiile artistice de a-
de democroţie-populoro o determinat o înflorire care a nivelului de cultură. m atori (1951-1953) minerii Văii Jiu ­ Muncii" care sînt păstrate de m ul­
lui, sideru rgicii H unedoarei şi ţă­ te din aceste form aţii ca doruri
fârâ precedent o învăţământului, culturii şi ortei în Activitatea care se desfăşoară în cluburi şi că­
ranii muncitori din Poiana şi-au seu mpe.
patria noostrâ. Regimul democrot-popular acorda mine culturale, în case de cultură şi biblioteci oferă trimis solii să-i reprezinte pe m a ­ Slut două decenii de cind cinlul
o atenţie permanenta instruirii şi educării tinerei mijloace variate de îmbogăţire o vieţii spirituale a Accesul maselor largi spre învă- lor şi satelor a devenit cu fotul d i­ rea scenă a concursului din Capi­ şi jocul a prins să răsune pe pla­
oamenilor muncii. tală, de unde s-au întors cu laurii iurile hunedorene, două decenii de
generaţii, dezvoltării învâţâmîntului de toote gra­ ţâm înt şi cultură în regim urile tre ­ ferită faţă de trecut. In centrele de
Hotărîrile celui de-al lll-lea Congres ol parti­ cute era aproape interzis. Un po­ raioane au luat fiin ţă casc de cultu­ succeselor. încă de atunci talen­ cind arta am atorilor a ieşit din
dele. A st â 2 i porţile şcolilor stou larg deschise pen­ tele născute din popor au ajuns anonimat, şi-a găsit drum larg
dului nostru prind viaţă. In oraşele şi satele regiu­ por oprim at, exploatat pînă la sîn- ră, în localităţile muncitoreşti func­
tru tcţi tinerii dornici de învăţătură. nii Hunedoara învâţămîntu! şi cultura se dezvoltă g-2 şi m enţinut în ignoranţă, se zba­ ţionează 19 cluburi, iar în în treprin­ să se întreacă organizat, iar azi, spre valorificare. Pa a căpătat un
cind
s-au încheiat 7 mari con­
încheierea generalizării învâţâmîntului de 8 oni continuu. tea in întunericul nestiiriţei şi al a- deri 240 săli de Cultură. cursuri pe ţară intre artiştii am a­ larg caracter de masă, cuprlnzind
tinăr şi virslnic. Azi. artistul hu-
nalfabetism ului. 504 cămine culturale înfrumuseţea­ tori, numărul acestora se ridică, in nedorean dă spectacole în studioul
Şcolile Săteşti de altădată, In ză viaţa de azi a satelor noastre. D in- regiunea noastră, la peste 30.000 televiziunii sau pe scena operei dc
care un învăţător cu studii făcute ire acestea, J5S îşi desfăşoară activ i­ iar al form aţiilor din care fa c par­ stat alături de cele m ai bune foi-
pe apucate îsi împărţea pe din două tatea în localuri noi, construite în te la 1.800. Ne-am putea lipsi de maţii artistice din ţară. Nu se mal
„m isiunea educativă" cu preotul anii regim ului democrat-popular. dovada cifrelor dacă am putea miră nim eni cind artiştii amatori
satului, funcţionau defectuos şi nu Cartea a devenit şi ea un element cuprinde intr-o zi de sărbătoare din Valea Jiului sau cei din Brad
puteau cuprinde decît un num ăr activ în viaţa satului. In cele 83 b i­ toate aceste form aţii de pe întin­ pun in scenă un spectacol dc r-
extrem de mic de tineri. De aşeză­ blioteci comunale, 244 biblioteci să­ sul regiunii. Din oraş şi pină in peretă şi nici dacă cercul de
minte culturale aproape că nici nu teşti sau în cele 99 case dc c itit se ccl m oi îndepărtat sot vom intilni artă plastică al minerilor din Lu-
putea fi vorba. găsesc numeroase volume soliditate voioşia pe care arLişlii am atori o peni e declarat consecutiv frun­
O statistică a vrem ii arăta că în de trecut), se învaţă gralnil pe ma­ A crescut mult. calitatea procesu­
anii dinaintea E liberării peste nualele prim ite gratuit, lnvăţăm în- lui de învăţăm înt prin orientarea lui Situaţia de astăzi e cu fotul a lt­ des de către populaţia satelor. aduc in mijlocul spectatorilor, an ­ taş pe ţară.
Sume im portante au fost alocate
trenul ce cuprinde locurile unde
1 OU 000 de oameni, adică jum ătate tul do 8 ani fiind obligatoriu, nu către formarea unei educaţii m u lti­ fel. Ceea ce s-a realizat în cei două­ în scopul aprovizionării cu cărţi a form aţiile de am atori işi prezintă Cintul sau dansul, arta dram a­
clin populaţia adultă a regiunii, nu mai există pasibili la tea ca vreun laterale. Învăţământul a fost ridicai zeci de ani care au trecut de la bibliotecilor. Dacă în 1938 o carte programul. Vom intilni atunci pe tică sau cea plastică, au intrat in
ştiau nici măcar să semneze. Piu­ lînăr să rămină neştiutor de carie. pe o treaptă .superioară prin lega­ eliberare n-au reuşit să facă guver­ revenea la 50.000 de locuitori, azi scenă tineri lipsiţi de stingăcie, in­ firescul cotidian al preocupărilor
ită ruşinoasă a regim urilor de tristă Invăţăm îniul de toate gradele în­ rea lui de practica productivă. A b­ nele burghezo-moşiereşti în m ulţii se pot găsi în ra ftu rile bibliotecilor terpretând degajat şi la o ridicată omului din mină, sau de la fu r­
am intire, a n-a Ha bel isivml ţinea în registrează un continuu proces do solvenţii şcolilor de cultură genera­ zeci de ani cît s-au aflat la condu­ ţinu tă artistică rolul încredinţat nal, a celui de pe ogoare sau de
întuneric păturile largi ale poporu­ extindere. O simplă trecere prin H u ­ lă sini oameni cu pregătire ştiin ţi- cerea tării. din regiune peste 1.600 000 volume. Nu vom intilni numai tineri, ci si la catedră. In orele lui libere acest
Sub conducerea partidului, şi gu­
Şcoala, d u b ii!; căm inul cultural,
lui. nedoara, Petroşani, Călău, Deva. 1 fj?te m ultilaterală, capabili să îm bră­ vernului, an de an, în oraşele şi sa­ biblioteca si cinem atograful au de­ virstnici, oam eni cărora anii liber- om a devenit interpretul vieţii noi,
Cu toiul alta este situaţia in vre­ Brad, G lielarj Jlia, Vaţa de Jos, To- ţişeze cu. competenţă cele mai di­ te le ‘ regiunii au început să se înalţe venit elemente obişnuite, legate or­ JăfR le-.au schim bat munca ş l via- viaţă pe care o trăieşte, care a
m urile ele astăzi. verse profesiuni. siluetele zvelte ale şcolilor noi. ganic de viaţa satului. Baza mate­ fn şi n dată cu ele şi păsurile, descătuşat frum useţea artei, dă-
P artidul .şi stalul O dezvoltare deosebită a cunoscut In u ltim ii trei ani, în regiunea rială a tnvăţăm întutui si c u ltu rii se concepţiile. Sint virstnici care azi '■‘j i
nostru au luat ELEVI ÎNSCRIŞI ÎN in zilele noastre invătăm înlul profe­ noastră s-au ridicat din teme­ dezvoltă mereu.
sional şi tehnic.
T in e rii furn-a.lişti,
mate măsurile lii 70 de scoli noi în care. in
pentru ca întreaga ÎNVÂŢÂM'iNTUL DE oţel ari, lam inatori, mecanici, lăcă­ 280 săli de clasă moderne, învaţă fiii
tuşi, electricieni, tehnicieni, cadrele
populaţie să înve­ CUITUBÂ GENERALĂ oamenilor muncii. Valea Jiului, de­
ţe, să-şi perfecţio­ medii pentru agricultură sint absol­ venită odinioară proverbială pen­
venţi ai scoţilor profesionale şi teh­
neze permanent tru num ărul extrem de mare ch n-
pregătirea profe­ nice, oameni uu o calificare cores­
punzătoare. nnlfabeţi, s-a îm bogăţit în u ltim ii
sională şi să-.şi trei ani cu încă 7 scoli moderne
ridice nivelul dc Cine se puica ghidi în trecut la r i­ dintre care 0 au cîte 15 săli de cla­
cunoştinţe eultu- dicarea nivelului de cultură genera­ să. Asemenea realizări se pot în tîl-
l-ştiinţifice. lă şi pregătirea superioară de spe­ ni pretutindeni, pe întreg cuprinsul
Toate foi ţele in ­ cialitate a oamenilor m uncii f&râ regiunii.
telectuale ale tă­ 64721 scoaterea lor din producţie? Şcolile de astăzi sint dotate cu
r ii au fost m olxili- Prin grija partidului şi statului
zate in campania nustru, m uncitorilor li s-a oferit po­ m obilier corespunzător, aparatură
ele lichidare a a- sibilitatea perfecţionării pregătirii ştiinţifică şi material didactic mo­
dern. Numai în u ltim ii doi ani, sta­
nalfabetism uluî şi profesionale, paralel cu activi ţuica
în scurtă vreme productivă. Peste 3.200 de m uncitori tul a cheltuit pentru dotarea şcoli­
lor din regiunea noastră cu m obi­
întreaga populaţie se pregătesc in cadrul secţiilor se­ lier si m aterial didactic suma de
a ţa rii ştia căite. rale, iar 5.000 urmează c o ifu rile şco­ peste 10 milioane lei.
In 1948, p rin re ­ lilor în cadrul secţiilor fără frec­
şcolilor
Astăzi,
elevii
generale
form a învăţâm în- venţă. dc 8 ani descifrează tainele Ştiin­
tuluî, acesta a de­ Pe ieri loriul regiunii noastre a n-
venit un sistem părut şi un centru universitar, cel ţei pe manuale prim ite gratuit. Nu­
mai în acest an şcolar, valoarea ma­
unitar, bazat pe din Petroşani, creaţie a regim ului
un conţinut rea- democrat-popular. In inim a văii Jiu­ nualelor distribuite gratuit elevilor
Jist-şti’inţifîc, con­ lui, lingă uriaşul „laborator" natu­ claselor l-V III din regiunea noastră
se ridică la suma de peste 3.200.000
trib u in d esenţial ral — minele — se pregătesc v iito rii lei
la educarea tine­ ingineri ai adîncurilor. Pină acum Sub îndrumarea atenta a p a rti­
Insriiulva de mine din Petroşani a
rei generaţii, la pregătit peste 1100 specialist* în in­ dului şi statului nostru, viata oraşe-
crearea unor ca­ 1959- dustria extractivă, iar alţi 1027 se F orm aţia corală a căm in u lu i cultural din Poiana.
dre temeinic pre­ pregătesc pe bărcile celor două fa­
gătite. cultăţi.
Dacă vrem să ne facem o imagine nteşli, Ţebea Dăcăinli, Cot, Loman. Am trecut în revistă numai princi­
atotcuprinzătoare asupra învăţă- si alte localităţi din regiune es'te e- palele in stitu ţii de învăţământ dar în & 5 >
m intului de astăzi ajungem la o difirntonre. Pretutindeni te îniîm pi- cîte locuri nu se mai învaţă ?
concluzie emoţionantă prin adevărul nă şcoli noi. construite in u ltim ii Înainte de eliberare, jumătate* din
'şi im portanţa ei ; pretutindeni se ani. populaţia adultă a ţâ rii era analfa­ Două desene, realizate stîngaci, a adus în casele bularul uzual al m uncitorului din
învaţă Aproape că nu există om Să facem iar o comparaţie cu tre­ betă. Astăzi, fiecare om al muncii păstrate de înv ăţăioareu Mai ia Băr­ oamenilor din le­ mine, de pe şa miere, de pe ogoare.
al muncii, fără a mai vorbi de ti­ cutul. Dacă în 19fUJ, pe cuprinsul re­ învaţă. Iu scoli, fabrici si uzine, la bii din Aninoasn, stau m ărturie a giunea noastră Universitatea populară este cunos­
neretul şcolar, care să nu activeze giunii existau numai 2J de scoli do cămine culturale si cluburi, pretu­ două lumi. Tema e aceeaşi pentru peste 33 700 dc O In comuna HcrlheloL raionul
într-o lorm ă sau alta de învăţăm înl. tindeni se învaţă. M uncitorul de amindouă: interiorul casei. Unul e cută doar din ultim ele două dece­ lla ţcg existau în trecut 31)0 dc a-
7 ani, în 1964 avem pesle 197 şcoli O difuzoare-radio. nii şi, fiin d popu­
Toţi copiii de vîrstă şcolară sini generale de !l ani, iar lata de cele 8 azi, elevul sau ţăranul, tinerii sau lucrat ele un elev, (acum tată), cu lară, adună spre nalfabcţi. In prezent toţi accşli
cuprinşi in învăţăm inlu! general do licee cile erau in acea perioadă, e• v îrs ln irii studiază. îşi îmbogăţesc 2f> de ani în urmă, al doilea de fiu, • * '4 J Televizorul, a- ea cele mai d ife ­ 3CU ele ţărani au fişe dc c ililo r la
i) ani. Aceştia primesc gratuit manu­ xistă astăzi 24 scoli medii si un in ­ continuu cunoştinţele. zilele irecute. Din prim ul privesc v ' -v, ; •. cest cinematograf rite categorii de biblioteca comunală.
alele necesare si în v iito r vor prim i Este o realizare pe car? numai o- parcă slrîm b o ferestruică, o laviţă, în m iniatură, pă­ oameni. Azi, C u-
şi rechizitele. Nu se aplică nici un stitut de invăţăm int superior in ba­ rînduirea noastră socialistă a reuşit o masă cu un ciume alături. Din al F trunde tot mai ni verşi taţi m unci­ O Feste 2.500 dc intclccUiah
fel de taxă şcolară (spre deosebire zinul carbonifer al V ăii Jiului. să o fără. doilea — re contrast izbitor I — o mult în locuinţele toreşti desfăşoară fac parte din colectivele da
masa. o bibliotecă, un televizor, un Im nedoienilor. Azi o activi taie vie. lectori şi brigăzile ştiin ţifice dc
aparat ele radio, fotoliu, covor. este un -lucru firesc să vezi antena pc lingă comisiile dc ruspindlro
televizorului înălţată deasupra unei Ai ui m uncitorii îşi u cunoştinţelor ştiinţifice. A cti­
Două desene, două lumi în mai case intr-u n sat îndepărtat. completează cuno­
puţin de 30 de ani de viaţă. Un caz O statistică recent încheiată ates­ ştinţele. Cele lGo vitatea acestora a luat amploare
izolat clin Valea Jiu lu i ? Nu. Un u- tă că în regiunea Hunedoara numă­ de lectorate ce nud ales la sale.
devâr al trecutului întunecos şi un rul volum elor puse la dispoziţia ci­ stau la dispoziţia oamenilor muncii 0 In u ltim îi \ ani, elevilor din
adevăr al prezentului luminos. Cei e tito rilo r in biblioteci ajunge la din regiunea Hunedoara, numeroa­ şcolile de pe raza oraşului H u­
oricărui copil de azi să deseneze in ­ 1 600.000. E o cifră intr-adevăr In i­ sele simpozioane, seri literare, şeză­ nedoara li s-au d istrib u it în mod
teriorul camerei în care locuieşte şi moasă. tori. concursuri „Cine stie.eîşt.igă", con­ gratuit manuale şcolare, în valoa­
va realiza, stîngacî poate, dar va Cartea a devenit tovarăş de drum ferinţe si atîien alte foinie organiza­ re loială dc peslc 1.257 000 lei.
te pe diferite tem*.* constituie im ­
mmm trăieşte. Şi dacă dintre lucruri va buz, o întîlncşti în portante mijloace puse la dispoziţia îşi desfăşoară activitatea 6 clu­
realiza lucrurile in m ijlocul cărora
in tren, în auto­
0 Fe raza oraşului Hunedoara
lipsi televizorul nu va lipsi în schimb
omului pentru culturalizarea şi e-
buri m uncitoreşti, dintre care 5
■ f M f i i radioul sau biblioteca. Sint lucruri raţii ţa exc u n io ­ ducarea lui. au fost construite in anii puterii
în
nistului ca şi
Di vei ■si ta tea acestor mijloace poa-
de unic omui de azi nu se poate dis­
cabana tăietorului
pensa, care au devenit atribute ale _____________ _ te fi concretizată populare. In aceste unităţi acti­
vieţii pe care o trăieşte. Azi a in ­ W ' de lemne. 1.600.000 si prin teatre un­ vează 93 form aţii artistice, care
trat in Iiresc'ul cotidian radioul, t i # de volume stan la de, ca şi in alte cuprind peslc 1.500 a rtişti ama­
van ea, televizorul, cinematograful, dispoziţia oameni­ domenii, s<i por­ tori.
teatrul. Mijloace fără de care mun­ lor muncii din re­ nit de la nimic. ® Numai în u ltim ii 3 ani, în
citorul din mină sau de pe ogoare giune în biblio­ Azi, trei teatre de Valea Jiului s-au cheltuit pentru
teci, il iIltblH’i, cămi,-
nu concepe viaţa. 73.500 de aparate «K stat — unul dc dezvoltarea invă(um întului, peste
de radio din regiune .stau m ărturie ne culturale. Dai dramă, uliu l de o- 50 milioane lei.
acestui fapt. In peste 73.000 de case cîte zeci de mii nu se adaugă la a- slradă şi altul de
vin pe calea undelor ştiri din în­ oo'.si număr cu volumele din biblio­ păpuşi — au de- O Creaţie a regim ului nostru,
tecile personole ale oam enilor?
$ f* P
treaga lume, se transm it cînteee şi _______venit fi <Te de Casa regională a creaţiei popu­
factori
emisiuni ştiinţifice, teatru la m icro­ Cinem atograful, cea mai comple­ seamă în opera de lare se preocupă intens dc valo­
fon. Acest 'ziar fără birlie şi distan­ xă, mai populară şi îndrăgită artă, culturalizare .şi de educare a maselor. rificarea folclorului llîcrar, mu­
ţă aduce in casa m uncitorului şi ţă­ a devenit in anii noştri locul cel mai Locurile istorice din regiune», cele zical şi coregrafic al regiunii.
ranului lumina. Existau si in trecut frecventat. Cinematograful a pă­ 9 muzee, expoziţiile aduc o con tri­ I’rin volumele „Tinereţe fără bă-
radiouri. Se poate da chiar şi o ci­ truns pînă in cele mai îndepărtate buţie deosebi-iă la educarea mase­ trîneţc1*, „F luiera* m îndru-nflo-
fră: 9.120. Dai ale cui erau aceste sate. lor în sp iritu l patriotism ului socia­ r ir , „P oartă-ţi Mureş apele",
mijloace ale cu ltu rii ? Cei aproape 9 milioane de .spec­ l i i . „Jocuri pădureneşti*1, „Dansuri
In trecut nu s-n auzit niciodată ia lori de film înregistraţi în pre­ Cartea sau radioul, cinematograful populare din regiunea Hunedoa­
expresia rndiolicnre. E un neolo­ zent reflectă popularitatea r.i accesi­ sau teatrul, muzeul sau televizorul, ra" şi „încredere" creaţia popu­
gism apărut in anii noştri o dată cu bilitatea de care se bucură cine­ universitatea muncitorească sau lec- lară tumcdorennă s-a făcut cu­
marea acţiune de radiolicare a cen­ matografia. rozatul au devenit atribute ale vie­ noscută întregii ţări.
Institutul de mine din Petroşani trelor muncitoreşti, a satelor, care M ulte expresii au in trat în voca- ţii noi.