Page 74 - 1965-02

Nr. 3157 Drumul tocialismului Pag. S

I n v â ţ ă m î n t u l d e p a r t i d
M. M. E. E. — D . G .M.
la n iv e lu l c e r i n ţ e l o r a c t u a l e
T R U S T U L A U R U L U I B R A D
O rganizaţiile clc bază de la E. M. aceste cercuri exislind întotdeauna
Lupeni sînt îndrumate de către co­ o bună frecvenţă
m itetul de partid să acorde un sp ri­ Ca urmare a creşterii eficienţei
jin permanent propagandiştilor în invăţăm intului de partid, numele a
ce priveşte documentarea lor cu tot mai m ulţi cursanţi se înscriu pe
fapte concrete din sectorul respec­ panoul evidenţiaţilor în intreceren Plan tem atic
tiv, mobilizarea cursanţilor In lec­ socialistă. Nicolae Oprea şi Gh.
ţii şi semlnarii, să urmărească felul Dumbravă de la sectorul 1 B, 11ie
cum se pregătesc c u i^ in ţii. Recent, Buliga, sectorul IV B, Gheorghe Tă­
în cadru) unei plenare a com itetu­ tarii şi Ioan Jurj de In sectorul V I, de invenţii-inovaţii pe anul 1965
lui de partid s-a analizat desfăşu­ sînt cîţivo dintre aceştia.
rarea învâtăm întului de partid. Re­ In cadrul plenarei au fost relie­
feratul prezentat şi discuţiile purta­ fate şi unele aspecte negative. Ma» pentru unităţile Trustului aurului Brad
te pe marginea lui au apreciat că sînt unii propagandişti ca Adam Pi-
în acest an învâtăm înlul de partid vovacec. Pa n te li e Gogan, Gheorghe
se desfăşoară la un nivel superior U laru si Petru Harabagiu care nu C ondiţii tehnieo-economice
a nilor trecuţi. Un aport insemnni şi participă cu regularitate la pregă­ crt T itlu l temei iu m ările
I au adus propagandiştii V irg il V ii- tirea propagandiştilor ceea cc face
cu, Gh. Leabu. M ihai lltyu, Nicolae ca uneori şi lecţiile pe care le ex­
«i'Crainic, lo sif Gaşpar şi a lţii caic, pun ei să aibă un conţinut sărac de | I. PROBLEME M IN IER E
participind cu regularitate la pre­ idei. Pină acum, o activitate nesa­ 1. Găsirea de noi metode dc ex­ Creşterea productivităţii m unciij
gătirile organizate de către cabi­ tisfăcătoare privind îndrumarea şi ploatare aplicabile la condiţiile
netul de partid, pregătindu-se te­ controlul desfăşurării invăţăm intului specifice dc zăcămînt. .şi reducerea preţului de cast.
meinic pentru fiecare lecţie şi se­ de partid au avut organizaţiile de
bază de la sectoarele V, ]| şi IV A. 2. S tilpi metalici in abataj — con­
minal-, au reuşit să predea lecţii cu Reducerea consumului de lemn şi
IOAN POPESCU strucţie specială cu variaţii ca
un bogat conţinut de idei, strîns le­ crearea cond iţiilo r de mecanizare.
locţiitor nl secretarului organizaţiei înălţim e.
gate de practică. Lecţiile au trezit dc bază P.M.R. nr. 10
interes în rin d u rile cursanţilor, la E. IVI. Lupcni 3. Procedeu mecanizat pentru Creşterea productivităţii şi meca­
transportul m inereului în aba­ nizarea lu cră rilo r cu un volum
tajele cu p rofil redus. mare de muncă.
Secţii de deservire a populaţiei Viorel Anghel, şeful ech i­ 4. Mecanizarea spargerii blocuri­ Eliminarea consumului do explo­
lor dc minereu
supragnlmrit,
pei de lăcătuşi sculeri de la ! • ziv şi manoperă.
Conducerea cooperativei meşteşu­ de frizerie, coafură, reparaţii încăl­ atelierul m ecanic nr. 1 din Angajamentele se reaftzeaza rezultate Iu împuşcare
găreşti „Deservirea" din Lupeni se ţăm inte şi confecţii pentru bărbaţi. CS.H. a fost surprins dc foto­ 5. Instalaţie mecanică pentru be­ Mărirea vitezei de betonnra şi in ­
preocupă îndeaproape de lărgirea Si la Aninoasa se vor deschide noi reporterul nostru în m om en ­ ton a rea galeriilor. ducerea preţului dc cast
unităţi prin darea în folosinţă a u- tul discutării. cu aiţi doi zent ele colectivul Uzinei „V icto­
reţelei un ită ţilor de deservire a muncitori, despre asam blarea cu succes
m ii microcomplex. ria ’' Călan in înfăptuirea angaja­ 0 Dispozitiv pentru desfundarea Desfundarea cu dispozitive uşor
populaţiei. Astfel, de curind au fost unei matriţe cu eclise. mentelor luate in întrecerea socia­
NICU SBUCflCA de manipulat, care să asigure
înfiinţale in cartierul Braia unităţi corespondent Foto: V ONOIU listă constituie un imbold spre re­ rostogoalclor. securitatea în muncă.
(U rmate din pag 1) alizări mai frumoase. Fummliştii,
corsarii, turnătorii, toţi m uncitorii, 7. Dispozitiv pentru combaterea Dispozitivul uşor adaptabil la
bunătăţii desprăfuirea gazelor. La
RITMICITATE SI CÂLSTÂTE turnătoria de lingotierc se lucrea­ inginerii si tehnicienii de nici sint prafului la perforaj in suitori. perforator să capteze întreaga
cantitate dc praf rezultată.
hotăriţi să aplice şi în viito r mă­
ză intens la terminarea a 10 gar­
suri eficace care* să ducă la spo­
nituri de utilaje pentru formare şi rirea producţiei, la îm bunătăţirea 8. Metoda şi dispozitiv pentru de­ Prevenirea căderii copturilor prin
(Urmare din pag 1) viciile de normare şi organizarea studiu pentru tehnicieni, maiştri şi a 4 capace pentru poduri. Tot aici calităţii produselor. La furnale se tectarea copturilor şi a căptu­ surprindere.
muncii, defalcă greşit sarcinile de ingineri. se preconizează să se pună în func­ preconizează continuarea încercă­ şelilor din masa minieră.
Ana şi a lţii, care trec prin abataje plan. Unele echipe şi brigăzi p ri­ M ult mai m ult trebuie făcut in ţie o freză pentru prelucrarea lin- rilo r de insuflare a prafului de căr­ Dispozitiv sim plu şi uşor de ma­
gotierelor.
ca sim pli vizitatori. mesc plan peste posibilităţile lor, direcţia generalizării experienţei O continuă preocupare pentru bune. Tot aici se execută lucrări 9. Dispozitiv pentru delectarea nevrat, care să indice precis lo ­
D iscuţiile purtate au scos în evi­ iar altele au un plan prea mic. bune dobindite de unele brigăzi si sporirea producţiei si îm bunătăţi­ importante in vederea pregătirii găurilor de mină state. cul găurii state.
denţă şi alte deficienţe. M ulte din Schimbarea nejustificată a m un­ echipe. Organizarea unor schim­ rea ca lităţii produselor a existat şi furnalului nr. 1 penhu a intra în
reparaţii capitale. Pină in prezent
rostogoalele de încărcare şi vagoncte citorilor. la început de lună. de In buri de experienţă şi aplicaţii prac­ la turnătoria nr. 1 Aici s-a introdus 10. Dispozitiv pentru captai ca apei
nu sint curăţate, ceea ce face t-a un loc de muncă la altul şi dintr-o tice ar fi binevenită. In ansam­ si extins uscarea form elor cu gaz s-a început turnarea clem enţilor dc la pcrfornjul umed în suitori. Captarea integrală a apei.
procentul de metal în minereul ex­ formaţie de lucru în alta. duce de blul activităţii generale, organiza­ metan, au fost schimbate cutiiiîe căcire. a gurilor de yînt şi a jghea­
b urilor de fontă, s-a term inat apro­
tras să fie dim inuat. Se întim pină asemenea )n dezorganizarea pro­ ţiile de partid nu trebuie să scape de form at miezuri pentru radiatoa­ vizionarea cu cărămidă refracta­ 11. Sistem dc cuplaj automat, caic Să asigure o manevrare uşoară la
greutăţi şi în cunoaşterea conţinutu­ ducţiei şi la o productivitate scă­ din vedere munca vie, concretă cu re. In aceste zMe se lucrează )n ră. La semicocs sc preconizează a să asigure cuplarea rapidă n va- formarea tre n u rilo r şi cuplare si-
lui de metal în filon u l exploatat. zută. oamenii. confecţionarea unui model nou pen­ se pune în funcţiune melci de ră­ gonctelor dc mină (cil respec­
Pînă la sosirea analizei de labora­ vr tru vane şi la stabilirea celor mai cire şi colectoare la evacuarea coc­ tarea N .T.S). gură.
tor se exploatează o bună pane Ce trebuie făcut? Cei peste 400 de mineri prezenţi bune procedee tehnologice de pre­ sului de fluidizare. Aceste măsuri
din filon. Ia consfătuire, şi-nu exprim at hotă- parare a amestecului de formare. şi altele care vor fi aplicate vor 12. Dispozitiv pentru curăţarea va- Să asigure curăţa ren automată a
îm bunătăţirea organizării muncii Acest lucru va avea ca <Tect îm bu­ vagonetelor de m aterialul insar
Planul clc măsuri tehnico-orga- rirea de a depune tot efortul pentru permite să se obţină noi şi frumoa­ goiiclclor dc mină in tim pul cit mai repede şi în condiţii cit
şi aprovizionarea ritm ică a abata­ nizalorice întocm it Ja începutul a- a ridica pe o treaptă superioară r it­ nătăţirea simţitoare a calităţii pro­
je lo r cu lemn de mină, scule şi pie­ nului, îm bunătăţit cu p rilejul dezba­ micitatea şi calitatea producţiei la duselor. se succese în îndeplinirea angaja­ culbutăi ii. mai bune, fără deformarea vago­
se dc schimb a făcut obiectul unor terii cifrelor dc plan şi întregit cu E M. Barza. Succesele obţinute pînă in pre- mentelor pe anul 1905. netelor.
discuţii rodnice. M ihai C'ărăbaş, şeful propuneri valoroase în această cons­ 13. Metodă şi dispozitiv pentru
sectorului IV, mina Masa rin, şi alţi fătuire, este un îndreptar bun. Cel neutralizarea gazelor dc la eşa­ Captarea gazelor şi îm bunătăţi­
vorbitori au arătat că multe abata­ mai im portant lucru este ca aceste pamentul locomotivelor dc mină. rea aerajului de mină.
je duc lipsă de vagonele goale, că măsuri să fie aplicate în munca
m inerii nu au la îndemână sculele concretă de fiecare zi. De aceea, 14. Automatizarea încărcării bate­ Asigurarea decuplării automate
necesare, lemn pentru susţinere. Din comitetul de partid, conducerea tch- riilo r dc acumulatori a locomo­ a bateriilor în momentul cinil ele
această cauză şefii de echipe sînt ne­ nico-adm inistrativă, întregul colec­ tivelor LAM-4. sînt suficient încărcate.
voiţi să părăsească locul de muncă, tiv trebuie să lupte cu perseveren­
alergând în lr-o parte şi alta. In acest ţă pentru înfăptuirea lor. II. PROBLEME DE PRIEPARARE A MINEREU RIT,OR
fel ei pierd din tim pul dc lucru des­ In munca de viitor, pentru o rit­
tinat îndrum ării şi organizării m un­ micitate şi calitate mai bună a 1. Reglarea automată a raportului Obţinerea unor indici tchnîco-
cii în echipă. producţiei, obiectivul central in în­ snliil-lichid la tulbureala ieşită cconomici superiori.
Rău este că aprovizionarea sec­ trecerea socialistă trebuie să fie îm­ de la clasor.
ţiilo r şi sectoarelor s-a făcut fără bunătăţirea continuă a calităţii m i­
o prealabilă cunoaştere n necesa­ nereului. Şi în acest sens, să se 2. Mecanizarea încărcării şi des­ Dispozitiv sim plu şi uşor de ma­
rului. In unele abataje materialele meargă pînă acolo incit să se fixe ­ cărcării cu bare şi bile a mo­ nevrat pc executarea nccslor o-
prisosesc, ia r in altele nu sint de­ ze cri terii de calitate în funcţie dc rilor. peraţiuni.
loc. Nici la nivel de exploatare gos-. natura zăcămintului şi filonului. 3. Aparat pentru măsurarea şi în­
podărirea şi repartizarea m ateri­ Accentul principal in îmbunătăţirea Urm ărirea continuă a procesului
alelor nu se face corespunzător. In calităţii, trebuie pus pe alegerea registrarea continuă a greutăţii
specifice a tu lbu re lii dc
a li­
tim p ce la depozitul de materia-le sterilului in abataj. mentare a m aşinilor de Notaţie. dc flotaţie.
din Dealul Fetii erau stocate can­ Conducerea tehnic o-acl mi nistrati-
tită ţi însemnate de masă lemnoa­ vă şi com itelui sindicatului, trebu­ 4. Aparat automat pentru redu­
să, scule şi piese dc schimb, in a- ie să dea curs dorinţei m inerilor cerea continuă a probelor c<r- Reducerea probelor să fie făcută
bataje se simţea lipsa lor. exprimată în consfătuire, cu In ni­ lectale din tulbureala instala­ în condiţii corespunzătoare si să
In privinţa planificării şi orga­ vel de exploatare să fie organizate ţiilo r de preparare mecanică. asigure omogenitatea probelor.
nizării muncii au fost subliniate cursuri de ridicare a calificării, in \ zMhl
mai multe deficienţe. S ini dese ca­ care m uncitorii să înveţe mînuirea Atelierul mecanic al Uzinei „V ictoria " din Călan. Ioan Frenţoni, şef dc echipă la frezori, di.scutînd Proba trebuie să fie luată la in­
zurile cinci, necunosrînd condiţiile noilor maşini şi instalaţii miniere. cu Irezolul Ştefan Giuica despre crem nlieia dc la maşina dc montat radiatoare pc caic o execută. 5. Aparat pentru recoltarea pro­ tervale mici de tim p din diferite
concrete dc muncă din abataje, ser­ Trebuie găsită o formă adecvată dc belor la concentrate direct de puncte de pe suprafaţa filtru lu i.
Proba să nu depăşească cantita­
pc tam burul filtre lo r dc vid. tea de 6 kg la 24 ore.
o c F A 1 U I R E R Noi produse 6. Mecanizarea g o lirii bazinelor dc Găsirea unei soluţii mecanizate
din mase plastice decantare dc la Notaţii. muncii.
in scopul m ă ririi productivităţii
La Fabrica chimică din Orăştie 7. Dispozitiv mecanic pentru cu­ Economie de manoperă şi reduce­
există o secţie ele mase plastice, unde răţarea bazinelor dc decantare
se confecţionează ambalaje pentru a apelor de mină. rea efortului fizic al m uncitorilor.
induşi i i i furmac etilică, piese pentru
maşini dc spfilnt rufe si dc cusut A- o. înlocuirea materialelor m etali­ îm bunătăţirea coeficientului de
Penii u ca luc rările agricole din a- şî m ulţi alţi ţineri de ia S.M.T. O- ing Alexandru Roşu..şeful de briga­ ceiul să înceapă lucrul in urma ce­ nul trecui s-au produs peste 120 sor­ ce din oţel turnat si fontă la utilizare n utilajelor, înlocuirea
lo rla lţi membri al brigăzii şi nu ma­
cest an să poată fi executate la râ.ştie. Alba şi Haţeg sini bine cu­ dă Ion lloleanca, ing. Ioan Bogdan nifesta preocupare faţă de în g riji­ timente, in zece culori. Producţia n- celulele dc flota re, pompe dc m aterialelor deficitare economiei
tim p si la un nivel agrotehnic co­ noscuţi şi apreciaţi de către ţăra­ ş\ m ulţi alţii. Cu toţii au arătat că rea maşinii. Am organizat o şedin­ cesici secţii reprezintă 09 In sută tulbureală ctc., cu materialo naţionale, reducerea preţului de
respunzător, în toate unităţile agri­ nii cooperatori. in staţiunile de maşini şi tractoare ţă in c are fiecare şi-a spus pune Iul clin producţia globală a fabricii. mai ieftine, cu durabilitate co­ cost.
cole, sub îndrumarea organizaţiilor Cu toate acestea. in referatele din regiunea noastră sînt m ulţi ti­ Penlru anul 1905 sînt prevăzute a respunzătoare.
dc partid, se desfăşoară o vie ac ti­ prezentate şî în discuţiile purtate neri conştiincioşi, fruntaşi in între­ de vedere. A fost aspru criticat. se confecţiona piese din mase plus
Noi însă uu ne am oprit aici Nc-am
vitate in vederea pregătirii tuturor de mecanizatorii Victor Copcţ, Oc- cerea socialistă. Organizaţiile U.T.M., apropiat mai m ult de cl şi înlr-un lice pentru tractoare, frigidere oncc
m aşinilor agricole, in centrul aten­ tnvinn Mierea, Avram C hiria, A m ­ nrordind o îndrumare mai susţinută tim p scurt si-a sc himbat în bine a- „Fram ", nv'.sini agricole ş.n., in lo ­
ţiei mecanizatorilor stă acum efec­ brozie Hodca. Petru Mariş a fost grupelor U T M. pc brigăzi, trebuie ial pesie 120 sentimente S.e preve­ salutiat al unităţilor T rustului aurului Brad şi dinnfara acestor unităţi.
tuarea lu cră rilo r de reparaţii de scoasă în evidenţă experienţa anu­ să se ocupe mai bine dc întărirea tiludlnea faţă de muncă. Inovatorii care rezolvă probleme din planul tematic pot beneficia
bună calitate şi pregătirea lor pro­ lui trecut precum şi unele deficien­ muncii politice in rîndul tinerilor U nii dintre participanţii la dis­ de, de asemenea, ca sec ţia să fie în dc prem ii suplimentare în afara recompenselor stabilite prin Regula­
fesională. ţe care an existat. V orbitorii cu mecanizatori, de generalizarea ex­ cuţii au arătat că organizatorii gru­ /■.'Slrută eu încă 10 maşini inje-uoare. mentul dc inovaţii.
In vederea extinderii experienţei subliniat că fiecare tractorist tre­ perienţei pozitive. pelor U.T.M. nu sint îndrum aţi şi C. D UM BRAVA
înaintate acumulate de mecaniza­ buie să simtă răspunderea deplină s p rijin iţi îndeajuns in orga ni/crea corespondent
tori. Comitetul regional U.T.M. şi pentru calitatea lucrărilor, să re­ în centrul atenţiei — limpu-lui liber ?A tinerilor. Totul
Consiliul agricol regional au organi­ gleze cu grijă plugurile şi grapele, se rezumă la un joc de şah. table.
zat la S.M.T. Orăştie o consfătuire maşinile de semănat si cvleialte munca de educaţie Nu ar fi mai bine. arăta un tinăr gram de muzică populară; 14,00
privind contribuţia pe care trebuie agregate Aşa cum se arăta in dis­ la discuţii, ca grupa U.T.M. să aibă Concert de prînz; 14,35 U verturi la
să o aducă tinerii mecanizatori la spo­ cuţiile participanţilor. respectarea comunistă in atenţia sa ca atunci oind plouă - F = ~ l— - i C Z D ^ opere; 15,05 Cinlece şi jocuri popu­
rirea continuă a producţiei agrico­ acestor reguli este o problemă de si nu se poale lucra, sau seara după ■ i ■ ■■■ y ^ lare; 1 G,00 Melodii lirice ; 1G,20 Can­
le. Cu acest p rile j s-au prezentat conştiinţă. Tractoristul trebuie să program, tinerii să fie îndrum aţi să didaţii noştri; 10,00 Din înregistră­
referate din partea consiliului agri­ fie pătruns de marca răspundere Toţi tinerii care au luat cu vi n tul citească o carte beletristică sau de rile M ăriei Tănase; 18,45 Muzică
col regional şi unii secretari ai or­ ce îi revine pentru soarta produc­ au apreciat rolul pc care M au gru­ specialitate ? Se pot organiza şi alte MARTI 23 FEBRUARIE 1965 uşoară; 19,05 Pagini din muzica
ganizaţiilor U.T.M. clin S.M.T. pe ţiei agricole de pe tarlaua care pele U.T M. din brigăzi, cai c îşi a acţiuni educative în cadrul brigă­ de balet; 19,55 Concert de muzi­
marginea cărora s-au purtat apoi lucrează. duc o mare contribuţie la creşterea zii care să nu stingherească munca
discuţii. Rcclăm mai jos cîleva din­ şi educarea tin e rilo r mecanizatori. ci dim potrivă, să fie in ajutorul ci. că populară; 20,30 Noapte bună,
tre problemele mai importante dez­ — Lucrez de m ulţi ani ea tracto­ — In centrul atenţiei grupei Vr C I N E M A 11.30 Radio Prichindel „Fulgi dc copii: Povestea „P ădurarul nvea
bătute Ja consfătuire. rist. Sim t o mare dragoste faţă de U.T.M. nr. 1 a brigăzii de tractoare La consfătuire s-au discutat m ul­ nea": 11,45 Cînieee dc Gheorghe oaspeţi" de Ştefan Iureş; 20,40 Cin-
această meserie şi îmi clan lot Inte­ de la cooperativa agricolă de pro­ DEVA: Sălbaticii d? pe rîul mor­ Hnzavnn; J12.03 Dansuri de estra­ tă Luis Marinno. In program arii
resul să mă număr printre fruntaşii ducţie Vinerea, stă întărirea disci­ te aspecte ale m um ii mecanizato­ ţii — cinema togi aiul „P atria"; So­ dă: 12,30 Din cele ma.i cunoscute din operetele lui Francis Lopez ;
Lucrările agricole — staţiunii. Niciodată n-am rămas sub plinei în muncă a tin erilor mecani­ rilor, din care cei prezenţi au avut ţie pentru un australian — ( ine- melodii populare; 14,10 Muzică u- 21,20 Muzică uşoară; 22,00 Vă in ­
plan, sau să pin mese vreo obser­ z a to ri— arăta tov.Jula Ioan. In ac est de învăţat. Este de datoria fiecă­ mntograful „A rin "; PETROŞANI: şoară oivhesii nlă; 15,30 Muzică vită la dans orchestrele d irija te de
ruia. ca Ia locul lui de muncă, să
vaţie pentru calitatea lucrărilor pe
l.i timpul optim care le-am executat — spunea trac­ scop se desfăşoară o largă muncă transmită tovarăşilor săi probleme­ Colaboratorul Ceha — cinemato­ populară cerută de ascultători ; Gclu Solomonescu, Percy Faith,
toristul Gh Colan dc la S.M.T. Ha­ politică de masă. Dacă se intîm plâ le care s-nu discutat, să le cultive graful „Republica": Marin — c i­ 10.31 Cintâ corul ansamblului G finther Golasch, A lfredo Coranzo,
nematograful „7 Noiembrie"; LU ­
Alexandru Imre, Ezîo Leoni, Ivor
U.T.M. dirija* de M arin Constan­
şi de buna calitate ţeg, un om mai vîrstnic, cu multă ca un utemist să nu înceapă lucrul acestora răspunderea şi mîncTin PENI: Veselie la Acapuleo — ci­ tin ; 1G.45 Orchestre de muzică u- Rnymonde, Jose Prîvşelc, Vclvcts,
la oi a prevăzută, sau să manifeste
experienţă practică. Dar pentru a dezinteres faţă de îngrijirea tracto­ pentru munca pe care o efectuează, nematograful ..C ultural'1; SIM B­ şnară d irija te de .Ioan lonescu, Lc- Paul Ghent/er, Joc Loss; 22,45 A-
In fiecare referat şi cuvînt al par­ executa o lucrare de calitate. în rului. grupa U.T.M. ia o poziţie ho- să-i mobilizeze la muncă mai rod­ R IA : Intre m aluri — cinematogra­ rii din operele lui C.iordano; 23,00
viov,
Siegfried
Constantin
Maî,
ticip a n ţilor la discuţii, in centrul a- tr-im tim p cit mai sc urt trebuie să-ţi târită. Aşa s-a inlîm plat cu tânărul nică. ful „M ureşul"; A LB A IIJL IA : Re­ Birsan. Cară vel li. Elgcrt ; J8.00 U- Muzică de dans.
tenţiei a fost efectuarea tuturor organizezi bine munca, să-ţi îngri­ Gheorghe Munteanu. Et avea obi­ S. CFRBU portaj cu ştreangul de git — cine­
lu cră rilor agricole la tim pul optim jeşti cu o dragoste părintească trac- niveisitatca tehnică radio; 18,15 TELEVIZIUNE
şi de bună calitate. S-a vorbit des­ to iu l şi maşinile. Am lucrat cu m atograful „V icto ria"; SEBK$ : K- T ineri solişti dc muzică uşoară ;
pre experienţa anului trecut şi des­ m ulţi tineri Unii dintre ci respectă xistă un asemenea flăcău — cine­ 18,30 Program muzical cerut clc J0.30 Universitatea tehnică la te­
pre deficienţele care s-au mai ma­ ora de întreţinere, sint preocupaţi matograful „Progresul"; Două du colectivul şantierului naval B ră îli leviziune; In ju ru l orei 19,00 Cupa
nifestat. A fost rd îe la t faptul că pentru acumularea de noi cunoştin­ m inici — cinematograful „Sebeşul": si de mem brii cooperativelor agri­ cam pionilor europeni de handbal
s-a făcut un progres sim ţitor în ţe. iar in brigadă respectă disciplina ORĂŞTIE: Aventura de la miezul cole de producţie din comuna Căl- masculin. In pauză: Jurnalul tele­
ceea ce priveşte calitatea lucrărilor muncii Pe suestia îi vezi alături de nopţii — cinematograful „Pai rin"; dărăşli, regiunea Ploieşti şi clin sa­ viziu n ii; In ju ru l orei 20,15 Emisi­
agricole executate de către mecani­ fruntaşi. Dar am lucrat şi cmi tineri Năzdrăvăniile lui Kojn — cinema­ tul Gîibova de Jos, regiunea C luj: unea clc ştiinţă; 20,30 Drama cio­
zatori. In prezent semănatul pornm- cărora nu le pasă clacă ară la adân­ tograful „F la căra"; HAŢEG: Rebe­ 20,00 Rndiogazeia dc seară: 20,30 cârliei; 21,50 Omul din umbră la
bului se efectuează numai n i se­ cimea dată de inginerul agixmom. lul magnific — cinematograful Invitaţie la dans; 21,35 „Două i-
mănătoarea 2. S P C. 2. 5ji semăna­ sau dacă la slîi silul tarlalei rămin „P opular"; BRAD: Bărbaţii — ci­ nim i şi o melodie" — muzică de soare... In încheiere: Buletin de
tul cerealelor păioase se efectuează capete netraxe. Trac toarele Ier sint nematograful „Steaua roşie"; LO- dans. ştiri. Buletin meteorologic.
in condiţii mai bune. Faţă dc anii murdare, neîngrijite, ceea ce face să NEA: Yi-I prezint pe Baluev — ci­
tre c u ţi în 19G4 s-au executat lu ­ se delec teze des. nematograful „M in e ru l"; 1LIA : Programul II: 7,35 Balada pentru Buletin meteorologic
crări de bună calitate si pc supra­ După părerea mea. trebuie să ne Ha tari — seriile I şi H — cinema­ violoncel şi pian dc M îrrca Nen-
feţe mai mari la prăşilul porum­ ocupăm mai mult de fiecare tînăr tograful „Lum ina". gu; 7,45 .locuri populare interpre­ PENTRU 24 ORE
bului. combaterea dăunătorilor etr. rare mai manifestă unele lipsuri, să tate la acordeon; 8,00 Scene cu cor Vreme nestabilă cu cerul mai
Ca urmare. cooperative agricole i s? vorbească despre însemnătatea RADIO din operete; 8.35 Muzică de cslra- m ult noros cîncl vor cădea preci­
dc produc ţie c um sînt < ele din Te­ efectuării la tim p si de bună cali­ dâ: fantezii ş» interm ezonri: 9,30 pitaţii sub formă de ninsoare. Vîn-
ii iş, Cricău, Dobra, Cîlnic, Berin si tate a lucrărilor agricole. M ult mai Programul I : 5,OG Concert ele d i­ Vorbeşte Moscova- 10,40 Melodii tul va sufla din sectorul nord şi
nuilt? niţele an obţinut producţii m ult trebuie perseverat in direcţia mineaţă; 6,10 .locuri populare; 0,35 de V ictor Youn.g din film u l „Oco­ nord-est pînă Iu potrivit. Tempe­
frumoase la gnu si porumb cu ltivării răspunderii faţă dc cali­ Valsuri de Lehar; 7,15 Muzică u- lul p ă m îiiliih ii în 80 de zile": 11.55 ratura staţionară ; va fi cuprinsă
Stăpânind bine meseria de trac­ tatea m um ii, a dragostei pentru şoară interpretată In harpă; 7,30 Melodii populate interpretate dc ziua între —2 şi -}-3 grade, noap­
torist. respecţi iul disciplina socia­ meseria aleasă. T inerii cei mai huni. Biblioteca Laboratorului veterinar regional din Deva este înzestrată Sfatul medicului: Infecţia cu stafilo- Mar ia Schi por şi Ion Serbau: J 2.15 tea între — 12 si —G grade.
listă n muncii, tineri ca Ioan Noam- im p rim ă (•:• '-el vîrstnic i. să se o- cu numeroase volume de specialitate, cu cele mai noi publicaţii ş tiin ­ coci; 7,4f> Tara mele; 9,25 Melodii de Piese pentru fanfară clc Gheorghe PENIRU URMĂTOARELE
ţu. D um itm Gâdilă. Ioan Silicon riipe de acei rămaşi in urmă. să-i ţifice apărute in domeniul creşterii anim alelor şi a inedicinci veteri­ pretutindeni — muzică uşoară; 10,0.1 Serghic şi D um itru Hol'm^nn; 13,03 3 ZILE
de la S M.T Miercurea, fon MMniţ. ajute să păşească în rînd cu ei. nare. Lucrări corale rom ineşii; J0,20 Din „P ortativul veseliei": 13,45 „De la Vremea se va încălzi treptat,
Ioan Mărgineanu. C riş’ n Orlavian. Despic creşterea răspunderii ti­ In fotografie : Ciţiva lucrători din cadrul Laboratorului oonvultind folclorul muzica) al popoarelor; fluier la marile ansam bluri": pro- cerul fiind mai m ult noros.
Nicolae Tudor de la S.M.T, Cobra nerilor mecanizatori au vorbit şi noile publicaţii.