Page 76 - 1965-02

P R O D U C T IV IT A T E ÎN A L T Ă

P R O D U C Ţ IE S P O R IT Ă

După două decade ritm corespunzător, brigăzile avînd Prin introducerea
la îndemină tot ce le-a fost necesar
pentru a desfăşura o activitate r it­
După ce în luna ianuarie colecti­ mică". tehnicii noi
vul de muncă de la şantierul de lo­ A. OANCEA
cuinţe din Deva şi-a depăşit produc­ corespondent
In perioada care a trecut de la în­
tivitatea planificată, în prim ele 20 ceputul anului şi pînă în prezent,
de zile ale lu n ii februarie continuă
să obţină realizări bune la acest in ­ Mai multe produse m uncitorii, inginerii şi tehnicienii de
dicator.
In prim ele două decade,
după datele operative înregistrate la refractare la Întreprinderea ,.M arm ura" din Si-
meria au obţinut succese frumoase
şantier reiese că productivitatea în producţie. Planul producţiei glo­
m uncii a fost îndeplinită în propor­ Realizarea ritm ică a sarcinilor de bale şi marfă a fost în deplinit in
ţie de 107 la sută. plan constituie o preocupare perma­ proporţie de 114,75 şi respectiv 116,27
La solicitarea noastră, tov. ing. nentă pentru întregul colectiv de la sută.
Aceste rezultate s-au dobîndit în ­
MANIFESTUL F.D.P. Gheorghe Cărâbaş, şeful şantierului, de organizaţia de partid, m uncito­ deosebi prin sporirea p ro d u ctivită ţii
muncă de la Fabrica de produse re­
fractare din B ani Mare. Îndrum aţi
ne-a vo rb it despre măsurile ce au
m uncii. In perioada am intită, pro­
fost luate în scopul realizării acestui
im portant indicator: „Vreau să spun rii, tehnicienii şi inginerii au acor­ ductivitatea m uncii a sporit cu G,5
la sută faţă de plan. In acest sens
că rezultatul am in tit se datoreşte, în dat o deosebitei atenţie creşterii ^pro­ au fost aplicate mai m ulte măsuri.
o însufleţită chemare prim ul rînd, e fo rtu rilo r depuse de de realizare a cît mai multe produ­ şi extinderea tehnicii noi şi pe îm bu­
ductivităţi» muncii, cale principală
Accentul a fost pus pe introducerea
brigăzi cuni ar fi cele conduse de
se. Pentru aceasta au fost aplicate
Nicolae
Iosif Tamaş,
loan Ghebe,
Braicău, Simion Nitsch şi altele. De în producţie obiectivele planului de nătăţirea organizării m uncii. In luna
asemenea, în sp rijin u l a ctivită ţii de măsuri tehnico-oi ganizalorice pl ivind decembrie, la Ruşchiţa s-a montat
şi pus în funcţiune o staţie de fa ­
îm bunătăţirea organizării m uncii, fo­
Ea noi realizări producţie au fost luate si cîieva mă­ losirea raţională a m aşinilor .Şi u ti­ Simeria s-au instalat patru gatere
bricat mozaic granulat. La secţia
suri organizatorice. Pentru fro ntu ­
Vaier
sînt
lajelor. Lucrători cum
rile de lucru existente, noi am efec­
tuat centralizat prepararea betoane- Rahotă şi loan Vancca dc la prepa­ pentru tăiat marmură.
lor. In acest an am procedat şi la rare, Nicolae Nearnţu din sectorul Pentru îm bunătăţirea organizării
muncii in cariere, lucrul a fost or­
Cu vîu interes şî satisfacţie, oa­ îşi sporesc continuu valoarea, sînt deschiderea fo ilo r de luci u în acord. gazogen, G avrilă Manea şi Sineta ganizat in brigăzi complexe, ccea ce
menii muncii din tara noastră nu transformate într-o gamă largă de E drept că încă n-am atins procen­ Baboni de la formare şi m ulţi a lţii, a dus la folosirea mai judicioasă a
luat cunoştinţă din ziarele de (lu­ produse deosebit de utile economici tul planificat, dar eficienţa m ăsurii au reuşit ca p rintr-o organizare ju ­ m aşinilor si utilajelor, Ia reducerea
m iniţă de conţinutul M anifestului naţionale şi consumului populaţiei. se face sim ţită la echipele şi brigă­ dicioasă a muncii să folosească din tim p ilo r neproductivi, la creşterea
C onsiliului Naţional al fro n tu lu i Jn lumina acestor im portante rea­ zile unde s-a procedat astfel. Oame- plin tim pul afectat pentru lucru. cointeresării materiale a m uncitori­
Democraţiei Populare adresat tu ­ lizări, ale căror efecte sc lac din plin menii cunosc din tim p volum ul de Strădaniile depuse de întregul co­ lor. Unele brigăzi au fost întărite cu
turor cetăţenilor patriei cu prile ju l sim ţite în dezvoltarea întregii econo­ muncă ce trebuie prestat în luna lectiv pentru a realiza cît mai m u l­ m uncitori calificaţi. Brigada de la
alegerilor de In 7 martie. Inlaţişind mii si in creşterea bunăstării oame­ respectivă. Concomitent s-a trecut te produse au făcut ca în prim ele 20 secţia gatere a fost întărită cu încă
într-un buchet bogat realizările do- nilor munţ ii, găseşte un puternic e- şi la întocmirea norm elor compuse de zile din această lună sarcina de patru m uncitori.
bîndite în perioada actualei legis­ cou in inim ile m uncitorilor, tehnicie­ pe lucrări. Acest lucru impune or­ creştere a productivităţii muncii să L. D A M IA N
laturi, M anifestul Frontului Demo- nilor şi inginerilor din industria noa­ ganizarea mai judicioasă a puncte­ fie îndeplinită în proporţie de 106 corespondent
r tiei Populare tlă o puternică c.\- stră socialistă chemarea înscrisă in lor de luciu, eiim inînd o scamă de la sută, produeîndu-se peste plan 12
p, esic entuziasmului si abnegaţiei cu Manifest, Hc a întări votul dai can­ transporturi şi operaţii inutile. tone cărămizi refractare.
care oamenii muncii transpun în did a ţilo r F.D.P. in a'egerile de la 7 Deşi tim pul a fost destul de fr i­ r . SIMIONESCU
viaţă politica partidului, a unităţii martie prin noi succese în înfăp­ guros. munca a continuat intr-un corespondent
slrînse, de monolit, a întregului po­ tuirea politicii de industrializare so­ Acţiuni de îmbunătăţire
por în ju ru l partidului si guvernu­ cialistă. promovate cu consecvenţă
lui : el cheamă convingător la noi de partid şi guvern. a condiţiilor generale
succese în înfăptuirea m arilor o- In agricultura ţării. încheierea
biective ale dccAvîrsirii construcţiei procesului de cooperativizare socia­ de igienă a populaţiei
socialiste în patria noastră.
listă — care a marcat victoria de­
Fiecare rind al M anifestului tre­ plină a socialism ului la oraşe şi sate Organele M inisterului Sănătăţii şl
zeşte in inim ile oamenilor muncii — a deschis larg calea creşterii sus­ Prevederilor Sociale au întreprins
puternice sentimente de mindide’ pa­ ţinute a producţiei agricole, vegeta­ noi acţiuni menite să asigure îm bu­
triotică. de optim ism şi încredere in le si animale. Perioada ce a trec»11 O Colectivul Teatrului de stal rc număr de ceferişti de la De­ nătăţirea continuă a c o n d iţiilo r ge­
v iito r : masele mi incit oare de la o- de la ultim ele alegeri a consemnat Unul din obiectivele industriale im portante din regiunea noastră de păpuşi din Alba Iulia va pre­ poul dc locomotive din Teiuş au nerale de igienă a populaţiei in cen­
ra.se şi sate — în regim urile tre­ noi progrese in Hezvoltarea intensi­ este şi P r e p a r a ta cărbunelui din Coroeşti pe care v-o prezentăm In zenta milne în premieră in lata prim it prime excepţionale. Valoa­ trele populate.
fotografia dc fală.
cute m inţite, amăgite cu fel de fel vă si m ultilaterală a a g ricu ltu rii m icilor spectatori din oraşul Ha­ rea lor se ridică la suma de In localităţile Hunedoara, Oneşti,
de prom isiuni demagogice de către noastre noi. Industria socialistă a ţeg piesa intitulată „N u prea alba 130.67G lei. (V. STREMŢAN, co­ Braşov, Făgăraş, Copşa Mică, Reşiţa,
partidele burgheziei si m osicriniii — fă u rit şi pus la dispoziţia acestei ca zăpada şi molanul descăl­ respondent). Lupeni şi altele, de pildă, au fost
găsesc aici lapte vii, tabloul pro­ ram uri un număr sporit de tractoare, LUCRĂRI DE SEZON ţat" de Alexandru Popovici. (N. efectuate cercetări privin d p u rifica ­
priei lor munci, desfăşurate în fa­ maşini si utilaje agricole, îngrăşă­ SBUCHEA, corespondent). © Astăzi, un grup de 60 dc rea aerului atmosferic.
bricile şi uzinele ţă rii, pe ogoare, în minte chimice şi alte produse care lucrători de la Trustul dc alimen­ Re baza unor ample studii au fost
şcoli si laboratoare, în in stitu ţiile da ajută ţărănimea să sporească an de O Azi, la ora 11,001a staţia de taţie publică Hunedoara a plecat întocmite docum entaţiile pentru mă­
artă. în aparatul de stat. Ceea ce an rodnicia păm întului. Peste 81.500 radioilcare a U.M. Cugir, tov. Ro- cu 2 autocare ale O.N.T, Carpaţi, surile igienico-sanitare ce urmează a
acum 4 ani erau door prevederi în­ do tractoare. 66.000 de semănători ÎN AGRICULTURĂ dica Roşu va prezenta jurnalul inlr-o excursie de 5 zile în R.P fi aplicate in sistematizarea locali­
scrise în Manifestul F.D.P. sînt as­ mecanice, 36.000 dc combine pen- vorbit „D in realizările raionului Ungară. Ei vor vizita oraşele Bu­ tă ţilo r Baia Mare; Suceava, Piteşti,
tăzi re a lită ţi" care au in tra t adine 1ru păioase vor lucra în atest an Orăştic in anii puterii populare". dapesta şi Szolnok. Turda, Slatina, Codlea etc., iar prin
în viaţa de zi cu zi a oamenilor în agricultură, nsigurînd un nivel In cursul după-areiezli de azi, la construirea unor noi instalaţii şi prin
muncii ; multe din aceste prevederi ridicat de mecanizare a lucrărilor. Pregătirea răsadniţelor jere. A început sâ se desfăşoare şi ora 18,00 la casa alegătorului, a- O Formaţiile artistice ale că­ dezvoltarea şi amenajarea celor exis­
au fost îm plinite înainte de termen Au crescut în aceşti ani noi con­ acţiunea de îngrâşare suplim enta­ menajată la clubul muncitoresc minului cultural din comuna Ră- tente au fost aduse îm bunătăţiri în
şi depăşite. tingente de tehnicieni şi ingineri a- ră a sem ănăturilor de toamnă. Rină din Cugir, tov. Alexandru Rctc- hău, raionul Sebeş, desiăşoară o aprovizionarea cu apă a oraşelor
Ca intr-o oglindă se desprinde din gronomi. Mecanizarea şi ştiinţa a- In scopul obţinerii unor producţii acum s-a îm prăştiat azotat de amo­ gan va prezenta albumul „Din activitate bogată. Brigada artisti­ Braşov, Ploieşti, Arad, Lugoj, T im i­
Manifest imaginea de azi a Rominiei grotehnîcă merg mină in mină în sporite de legume şi zarzavaturi, niu pe 100 hectare din cele 600 ha. şoara, Reghin, Nâsăud.
mem brii cooperaţi vei agricole de cultivate cu orz de toamnă. De a- realizările regimului demotraf- că dc agitaţie a pregătit şl pre­
socialiste căreia bogata paletă a in­ sporirea producţiei agricole ; chiar popular" (IONELA ALEXAN- zentat programul „Oameni noi".
dustrializării — m înuită cu iscusin­ şi în anii cu condiţii clim atice mai producţie din Miceşti. raionul Alba, semenca. s-a îngrăşat cu superfos-
ţă şi avînt de întregul popor — îi puţin favorabile am obţinut recolte uu începui cu mulle zile în urmă o 1 at si suprafaţa de 150 ha. păşuni DRESCU, corespondentă). Ia programele ce au loc la cămin
şi fineţe naturale.
luminează continuu chipul, îi spo­ care au asigurat hrana populaţiei, serie de lucrări la grădina dc legu­ Q Teatrul de slat din Sibiu în­ îşi dau concursul formaţia de flu­ Realizări
reşte frumuseţea. In perioada care aprovizionarea industriei şi alte ne­ me. In prim ul rind s-a trecut In - Ing. I. F ÎN Ţ ÎN A treprinde un turneu tn regiunea ieraşi, recitatorii artistici, soliştii
corespondeul
a trecut de la alegerile din 1961 e- voi ale economiei. In perioada 1960— fertilizarea unor suprafeţe cît mai' noastră cu piesa „Vulpea şi stru­ vocali şl Instrumentişti. La u lti­ ale constructorilor
conomia naţională a continuat să 1964, producţia agricolă medie a fost mari de teren. In acest scop aulo- mul spectacol au participat peste
facă paşi riguroşi înainte, consem- cu 12 la sută mai mare decît media camionul şi atelajele au fost folo­ Defrişări de fînefe gurii". In ziua de 23 februarie 300 cetăţeni. Hidrocentralei
nînd im portante creşteri de pro­ celor cinci ani anteriori. înflorirea site din plin, transportindu-se pînă această piesă a (ost prezentată la
ducţie în toate ram urile .şi mai a- agricu ltu rii socialiste este o cauză a acum peste 500 tone gunoi de grajd In fiecare an. la cooperativa a- Orăştic. (VIRGIL BETEA, cores­ O Şl săplămîua care a trecut „16 Februarie"
pe tarlalele ce se vor cultiva cu in ­
les in cele holărîtoare pentru fău­ întregii noastre ţărănim i — calea şii. ardei, vinete, varză etc. Raialei gricolă de producţie din Beriu. ra­ pondent). a fost deosebit dc bogată in ex­
rirea unei in dustrii moderne. R itm ul creşterii bunăstării acesteia ; M a­ cu aceasta s-au amenajat răsadni­ ionul Orăştic, se acordă o mare a- cursii organizate prin O.N.T. de pe Argeş
anual, de 14,8 la sulă, in care s-a nifestul F.D P. adresează un călduros ţele necesare pentru producerea tenţie asigurării unei baze furajele 0 Mai mulţi ingineri, tehni­ „Carpaţi". De la Deva, un grup
dezvoltat în acest răstim p produc­ îndemn tuturor lucrătorilor ogoare­ m aterialului săditor pe o suprafaţă corespunzătoare in vederea h ră n iţii cieni şt funcţionari din cadrul UF. de 35 de turişti au plecat cu au­ PITEŞTI 23 (Coresp. Agerpres). —
ţia industrială a ţă rii întrece sim ­ lor de a însoţi votul dat la 7 m ar­ de C00 m.p In continuare sc vnr anim alelor proprietate obştească. Haţeg, s-au deplasat la parchete­ tocarul la Poiana Braşov, pcnlru
„16
Constructorii
H idrocentralei
ţito r pe cel stabilit de Directivele tie cu noi succese in dezvoltarea amenaja noi suprafeţe de răsadni­ Re această linie se înscriu si lucră­ le dc exploatare, unde au expus a admira centrul sportiv îmbră­ Februarie" de pe Argeş anunţă in
Congresului al IN -lca al partidului. continuă a acestui sector de bază ţe, astfel ineît ran lilă frie necesare rile ce se execută in fiecare an pe
Măsoară deosebit de grăitor dim en­ al economiei naţionale. de răsaduri să fie produse în ca­ păşuni şi lineţele naturale pentru în faţa m uncitorilor forestieri cat in albul zăpezii. A lţi 50 de fiecare zi noi realizări. La centrala
subterană, podul rulant de 100 de
siunile industriei noastre contem­ Puternic se desprinde din cifrele drul unităţii noastre. ruTricerca covorului vegetal şi îm ­ (onîerlnţa: „Dezvoltarea industri­ excursionişti din Deva au plecat tone a fost deja montat si a început
porane cifrele care redau în pro­ si datele pe rare le înfăţişează Ma­ NICOLAE IRIMIE bunătăţirea compoziţiei t'h ioi'is-tit-e. ei lemnului în ţara noastră". Pî­ cu trenul pe Valea Prahovei Ei să funcţioneze, altul de aceeaşi mă­
duse concrete rezultatele unei sin­ nifestul, grija părintească, atentă, corespondent Convinşi rte necesitatea îm bunătă­ au vizitat Sinaia şl celelalte sta­ rim e se află în construcţie. Cu a ju ­
gure zile de muncă : 9.200 tone de a partidului si statului pentru rid i­ ţirii păşunilor şi Tinetelor natura­ nă acum aceasta conferinţă a
oţel, 8 000 tone laminate, 50 de m i­ carea continuă a nivelului de trai al le. ţăranii cooperatori de aici au fost expusă in faţa muncitorilor ţiuni balneo-climatericc- torul acestor uriaşe agregate se vor
monta turbinele şi toate
celelalte
lioane de kilow aţi-ore, fiO de cami­ celor ce muncesc. M uncitorii, ţăranii, La pepiniera viticolă defrişat prin muncă patriotică, în din parchetele: Gura Apel. Po­ Dc la Petroşani au plecat pen­
oane şi autobuze. 50 de tractoare, intelectualii, toţi oamenii m uncii — acest an, eînd tim pul a permis, ar- tru două zile 40 dc excursionişti accesorii necesare centralei subtera­
ne. Prim ele piese ale turbinei nr. 1
1 400.000 de m etri pătraţi ţesături. care in trecut n-au cunoscut decit Mem brii cooperativei agricole de borctsle si mărăcinisul de pe aproa­ iana Omuluî, Scorţaru, Dumbrăvl- la Bucureşti. Iar de la Brad 35
Volum ul producţiei globale indus­ exploatarea şi asuprirea — privesc cu producţie din Apoldul de Sus au pe 30 ha de lîneţe. A iit in ţa şi altele. Conferinţa urmează a dc oameni al muncii au plecat cu au şi fost introduse în subteran.
Lucrările pentru devierea
apelor
triale este dc 2 o ii mai mare decit adtnră încredere ziua de miinc, şti­ acumulat o bogată experienţă in acţiunea de defrişare cit şi la alte fi expusă în toate parchetele în
în 1959 şi de peste 0 ori decît in ind că ea le va aduce no: bucurii producerea m aterialului xădilor vi* lucrări de sezon care se fac la a- autocarul la Sibiu şi Păltiniş. Din riulu» Doamnei au fost şi ele term i­
ccastâ cooperativă agricolă s-au e-
nate. La un alt punct de lucru —
tic o l. In acest an, pepiniera de viţă
1938. Cu puteri de legendă — des­ şi satisfacţii, că tot re se înfăptu­ de vie vn ocupa 17 ha. pe caro se videnţiat ţăranii cooperatori Samo- treprinderii. (GH. ALBEANU, co- Alba Iulia, două autobuze au
cătuşate de regimul democrat-popu- ieşte azi in ţara noastră este spic vor planta 2.400.000 fire. In vederea ilă Stăniasâ, Simion A vrăm uţ. Sa- rcspondenl). transportat excursioniştii la Cluj, captările secundare — constructorii
la r — poporul nostru realizează as­ binele si în folosul lor. Creşterea bu­ obţinerii unui material săditor de tnoilă Medrea, llie Baciu si alţii. unde aceştia au vizitat oraşul, iar efectuează în prezent ultim ele lu ­
crări pentru devierea rîu lu i Topolog.
tăzi într-un an cit altă dată in zece. năstării oamenilor muncii constituie bună calitate. încă de pe acum au ANDREI NICOLAE O Pentru munca plină de hăr­ seara au vizionai un spectacol dc A ici urmează să se ridice un nou
Pe vastul şantier al patriei so­ obiectivul fundam ental al întregii început lucrările de pregătire a te­ corespondent nicie depusă in anul 1964 un ma­ teatru. baraj.
politici a partidului. renului. Rină in prezent pe cele
cialiste s-au înălţat în aceşti ani (Agerpres)
Pcf temelia trainică a succeselor 17 hectare s - a li transportat cîte 200
sute de întreprinderi moderne, do­ leg. superloslat si 20 tone gunoi de
obţinute zi ele zi în fabrici şi uzine,
tate cu tehnică de înalt nivel, care-si grajd la fiecare hectar. De aseme­
pe ogoare, statul socialist a luat cu
îevarsă tot mai bogat producţia in nea. în vederea fo rţă rii m aterialu­
continuitate, an de an. măsuri pentru lui săditor in încăperi s-au luat mă­ ENTUZIASTE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI
marea avuţie a ţă rii. îşi înscriu la
ridicarea nivelului de viaţă al celor suri pentru procurarea a 50 tone
loc de cinste numele pe lista ma­ de rumeguş.
ce muncesc. M anifestul redă un am ­
rilo r obiective al căror act de naş­
plu şi însuflcţitor tablou al acestor
tere a fost semnat în qnii şesena- Fertilizarea solului Mai sînt puţine zile pînă cînd m i­ O entuziastă adunare cetăţenească
măsuri : majorarea — în două i în­ sufleţitor bilanţ, rod al p o liticii — Pentru realizările obţinute şl
lu lu i, marele Complex petrochim ic lioane de cetăţeni din patria noas­ a avut loc în comuna Geoagiu din ra­ partidului. Volum ul producţiei in ­ pentru v iito ru l nostru luminos ne
duri în această perioadă — a sala­ tră se vor prezenta în la ţa urnelor
de la Brazi, G rupul industrial B răi­ Anul acesta la gospodăria agrico­ ionul Orăştie. Cu acest p rile j can­ dustriale, a arătat vorbitorul, s-a du­ vom da cu toată bucuria votul nos­
riilo r, creşterea im portantă a volu­ lă de stat din Orlea, raionul Haţeg, Pentru a-şi da votul lor candidaţilor didatul F.D.P. pentru alegerile de
la, termocentrala de la Luduş şi se vor îngrăşa cu gunoi de grajd Frontului Democraţiei Populare. In blat faţă de 1959, realizîndu-se un tru candidaţilor F.D.P,, a spus în
mului de m ărfuri vîndute prin co­ deputaţi in Marea Adunare N aţio­ ritm mediu anual de creştere de încheiere tov. Nicula Doina.
hidrocentralele de pe Bistriţa, Fa­ pesle 600 hectare teren destinat cu l­ această perioadă candidaţii de de­ nală, tov. Nicolae Agachî, a vorbit
merţul socialist, ca rezultat al spo­ putaţi pentru Marea Adunare Na­ 14,8 la sulă, în comparaţie cu 13 la Adunarea cetăţenească organizată
brica de masini-unelte Bucureşti, ririi ve n itu rilo r populaţiei, amploarea tu rii porum bului pentru boabe şi ţională şi sfaturile populare se de­ pe larg celor prezenţi despre rea­ sută cit fusese stab ilit in planul şe­ în .«la căm inului cultural din Băl­
Complexul industrial- M ilita ri, com­ fără precedent în ţara noastră a con­ siloz. Rină in prezent s-au transpor­ plasează în m ijlocul alegătorilor cu lizările obţinute dc oamenii muncii se na). ţa, raionul Brad, a însemnat un m i­
tat in cîmp 3.100 tone gunoi pe 155
din ţara noastră în anii regim ului
binatele forestiere de la Suceava, hectare. Acţiunea este în plină des­ Si industria regiunii Hunedoara a nunat p rilej de trecere în revistă a
strucţiei de locuinţe ce schimbă con­ care prile j le vorbesc despre succe­ demoorat-popular şi îndeosebi in ac­ eunasch.it o dezvoltare impetuoasă.
Piteşti, Comăncşti, B laj. Se înalţă făşurare. Z ilnic se transportă in sele deosebite obţinute în toate do­ rezultatelor obţinute de oamenii
tinuu faţa oraşelor şi satelor, dezvol­ medie circa 100 tone de gunoi. De tuala legislatură. M anifestul Consi­ Ln Hunedoara au (ost date în folo­ muncii din această parte a regiunii.
in peisajul industrial al ţă rii sche­ tarea învăţâm întului, artei, ştiinţei şi asemenea, s-au îngrăşat cu super- meniile de activitate de poporul liu lu i Naţional al Frontului Demo­ sinţă noi furnale, cuptoare M artin şi Cetăţenii au p rim it cu bucurie în
lele m arilor combinate chimice în culturi:, îm bunătăţirea o cro tirii să­ fosfat 250 hectare care vor fi c u lti­ nostru, sub conducerea înţeleaptă a craţiei Populare publicat zilele tre ­ laminoare, pe cuprinsul regiunii au m ijlocul lor pe iov. Lăpuşcâ Aurel,
construcţie la Craiova, T urm i M ă­ nătăţii publice — măsuri care se vate in prim ăvară cu plante fu ra ­ partidului. cute în presă, este un bogat şi în- fost deschise şi modernizate noi candidat al F.D.P. pentru alegerile
mine, produsele uzinelor din Cugir
gurele şi Tg. Mureş, ale şantierelor de deputaţi in Marea Adunare Na­
rls fn n g nem ijlocit în viaţa fiecărei sînt din cc In ce mai m ult aprecia­ ţională, Nicolae Radu, candidat al
uzinei de alumină de la Oradea şi fa m ilii. Tiecind in revistă toate a- te a iit in ţară rit şi peste hotare. KD.P. pentru alegerile de deputaţi
de alum iniu de la Slatina, hidrocen­ eeste realizări ale vie ţii lor noi, oa­ V orbito ru l a arătat pe larg succe­ în sfatul popular regional şi a lţi
tralei de pe Argeş, noilor combinate sele obţinute în cooperativele agri­ candidaţi pentru alegerile de depu­
menii muncii din ţara noastră se cole de producţie din regiune, in
forestiere de la Sighet, Tr. Sovcrin taţi în sfaturile populare raional si
vor prezenta în faţa urnelor de vot dezvoltarea com erţului. învâţăm întu- comunal. După ce tov. Lăpuscă A u­
şi ale altor numeroase întreprinderi ho iă iîţi să le consolideze .şi să le lui, u n ită ţilor sanitare, în creşterea rel a vorbit despre realizările o b ţi­
industriale ce-şi vor deschide por­ înmulţească prin muncă harnică şi necontenită a nivelului de trai al ce­ nute de către oamenii muncii d'n
ţile în anii urm ători. Prelucrate în lor ce muncesc. Alegătorii prezenţi ţara noastră în toate domeniile de
eforturi susţinute. la adunarea cetăţenească din Geoa­
asemenea uzine si combinate mo­ giu şi-au exprim ai hotărîrea ca la actjviţat?, tov. Nicolae Radu a scos
derne, resursele naturale ale ţării (Continuare In pag a 2-a) 7 m artie să voteze candidaţii F.D.P. in evidenţă faptul că şi în comuna
Băiţa s-au în fă p tu it m ulte lucruri
I xî Gurasada, in sala căm inului bune. A stlcl, au fast electrificate 7
cultural au fost prezenţi peste 200 de din cele 8 sate ale comunei, au fast
cetăţeni. In m ijlocul lor s-a aflat radinficatc C sate, s-au construit 2
Lucrările Conferinţei candidata F.D.P, pentru alegerile de localuri dc cămine < nlturale şi al-
deputaţi tn Marea Adunare N aţio­
nală, tov. Asinefia Mica. Au fast tp>e. Cetăţenii Pavel Bolc. Minodora
Groza şi toţi cei a fla ţi la adunare
pe ţară a Uniunii Scriitorilor aici şt candidaţii de deputaţi pcnlru şi-a ii exprim at hotărîrea ca h 7
sfatul popular raional, tov. Maria
Stoichiţoiu, Snvia Igreţ, precum si m anie să-şi dea votul lor candida-
t»lor F.D.P.
M arţi au continuat lucrările Con­ Lucrările şedinţei de după-amiază candidaţii pentru sfatul popular co­ Candidatul F.D.P. pentru alegeri-
ferinţei pe ţară a U niunii S criitori­ au fost prezidate de Aurel Rău şi munal. Tovarăşa Asinefia Mica a ic de deputaţi in Marea Adunare Na­
lo r din II P. Homină. Ti fus Popovici. vorbit color prezenţi despre reali­ ţională, lo viţii Dumbravă, împreună
Şedinţa de dimineaţă a fost pre­ zările obţinute de oamenii muncii ( u a ţi candidaţi pentru sfaturile
zidată de Geo Bogza şi Zaharia In continuarea discuţiilor au luat din ţara noastră în anii regim ului populare, a participat la adunarea
Stancu. cuvîntul Tudor Ciortea, vicepreşedin­ democrat-popular. Alegătonrca Nucu­ cetăţenească organizată în comuna
la Doina, directoarea şcolii genera­
La discuţii, pe marginea D ării de te al U niunii Com pozitorilor, Fănus Sarmîsegciuza din raionul Haţeg. Si
le de 8 ani din localitate, a arătat
seamă asupra a ctivită ţii Com itetului Neagu, Pop Simion, A lexandru cu m îndrie faptul că înv ăţăm întul aici a dom nit o atmosferă de puter­
de conducere al U niunii S criito rilor Oprea, M arin Preda, Corneliu Leu, din ţara noastră s-a dezvoltat mult. nic entuziasm. Cetăţenii şi-au ex­
şi la referatele pe genuri de creaţie In M anifestul C onsiliului Naţional
au luat cuvîntul Tiius Popovici, M a­ Eugen Jebeleanu, Ion Lâncrănjan şi al F.D.P. se arată că „...Porţile şco­ prim at hotărîrea de a vota cu în­
tei Călinescu, Kovacs Gyorgy, Octa- M aria Banuş. lilo r sînt larg deschise tuturo r tine­ credere candidaţii F.D.P.
vian Nistor, secretar al C. C. al Asemenea adunări au mai avut
Lucrările conferinţei continuă. rilo r dornici de învăţătură. Peste 3,5
U.T.M., Ion Istrati, Nichita Stânes- Strungarul Comei Berian de la U. M. Cugir, candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare milioane de elevi, practic toţi co­ loc şi în alte localităţi ale regiunii
cu şi Geo Bogza. (Agerpres) Naţională, stînd de vorbă cu un grup de alegători. p iii ţâ rii, învaţă în şcoli". noastre,