Page 78 - 1965-02

Nr. 3)58 Drumul tocla Pag. )

Gafa pentru începerea putem Îm bunătăţi MAI MULT

lucrărilor agricole de CALITATEA COCSULUI

p rim a » ! form at de asemenea echipe de re­ producţie, fu rn a liştii aduc vorba des­ care schimb. Apoi, o dată pe lună unlform izârii încărcăturii cuptoare­
De nenumărate ori, în discuţiile dc
se schimbă ciocanele la fiecare eon-
lor. Avînd in vedere că în exploa­
parare a unor maşini agricole. La
tare, factorul principal e omul, în
propunerea biroului organizaţiei de
partid, au fost repartizaţi să lu ­ pre calitatea şi rezistenţa cocsului. Ii easor. Pentru lărgirea cunoştinţelor cadrul sectorului s-a deschis un curs
tehnico-profesionale ale m uncitorilor,
preocupă şi îi fram întă acest lucru.
creze şi să coordoneze munca echi­ Şi nu întim plător. Pentru anul in în sectorul de pregătire funcţionea­ de reimpraspătare a cunoştinţelor,
în curînd pe întinsele ogoare vor pelor membri şi candidaţi de partid. ză un curs de ridicare a ca lifică rii M aiştrii, tehnicienii şi inginerii stu­
Începe muncile agricole de prim ă­ curs ei s-au angajat ca cele 12 000 diază într-o altă formă de învăţă-
vară. Peale tot. în toate unităţile In iţia tiva luată de com uniştii tone fontă pe care le vor da peste la care iau parte toţi m uncitorii ca­ m înt profesional. Periodic, în baza
.socialiste ale agriculturii, se desfă­ Antonie Luchini, Hnralam bie Croi- plan, să se realizeze numai pe seama lifica ţi. Lecţiile predate sint sirîns
şoară acum o muncii stăruitoare toru şl a lţii de a trece la recondi- cocsului economisit. legate de cunoaşterea procesului teh­ lecţiilo r predate şi studiate, are loc
pentru terminarea cît mai grabni­ ţionarea unor piese de schimb a Singuri, însă, fu rn a liştii nu-şi vor nologic. verificarea cunoştinţelor teoretice şi
fost apreciată şi popularizată. E- Intru cît operaţiunile ce se execu­ practice.
că a pre gă tirilo r care să asigure putea îndeplini angajamentul luat.
fost
xemplul acestor comunişti a
reuşita campaniei de însăm înţări. urm at apoi şi de alţi m ulţi meca­ In realizarea acestui im portant o- tă în sectorul de pregătire hotărăsc A r mai putea fi enumerate şl alte
Un mare rol îri realizarea unor biectiv, o pondere mare o are sec­ in mare măsură calitatea cocsului, măsuri. Im portant este insă că în
noi şi im portante succese în agri­ nizatori fără de partid. ţia noastră. Fiind pe deplin conştient s-a luat măsura ca dozarea fiecărei condiţiile depăşirii planului cu a-
cultură îl au staţiunile de maşini O bună experienţă a căpătat or­ de acest lucru, colectivul nostru a şarje să se facă numai in prezenţa proapo 2.000 tone de cocs m etalur­
şi tractoare. Ele constituie o pîrghie ganizaţia de partid din această sta­ pornit din prim a zi a anului, cu controlului tehnic de calitate şi a gic, in acest an calitatea cocsului
puternică pentm obţinerea unor re­ ţiune şi în ceea ce priveşte execu­ forţe sporite la muncă. G rija şi exi­ dozatorilor şefi. Pînă nu de m ult de­ a crescut atingînd o rezistenţă me­
colte îmbelşugate, pentru întărirea tarea controlului asupra felului în genţa faţă de calitatea cocsului s-a terminarea u m id ită ţii cărbunilor se die de 72 la sută la toba Micum.
economică o cooperativelor agricole care se înfăptuiesc hotărîrile orga­ făcut sim ţită şi cu p rile ju l dezbate­ făcea o singură dată in 24 de ore Deci, fu rn a liştii s-au bucurat de spri­
de producţie. nelor superioare şi propriile el ho­ S oiturile de cărbuni schimbîndu-se jin u l cocsarilor. Fără îndoială că a-
tărî rî. rii cifre lo r de plan. Pe baza cunoaş­
Redăm în cuprinsul acestui arti­ foaj-te des, nu se puteau face corecţii ju to ru l putea fi şi mai substanţial.
Disculînd în luna ianuarie rapor­ terii temeinice a rezervelor şi posi­
col citeva aspecte privind munca tul prezentat de ing. şef al staţi­ b ilită ţilo r existente la fiecare loc de precise de umiditate. în prezent, se Din moment ce unele echipe; cum
dcsf/ÎMiiaiă de către mem brii şi unii, tov. Vasile Popa, asupra sta­ muncă, cocsarii au făcut propuneri face cite o analiză pe fiecare schimb sînt cele conduse de loan Nim u, Mo­
candidaţii de partid, de către toţi diului de desfăşurare a lucrărilo r valoroase, întregind astfel planul de şi in baza rezultatelor obţinute se ntan Bota, A dalbert Câtană, au re­
lucrătorii de la S.M.T. Haţeg pen­ de reparaţii, organizaţia de partid măsuri tehnico-organizatorice. aplică şi corecţiile de um iditate ne­ dus la jum ătate spargerile de p i­
tru a repara la tim p şi in cit mai a putut să stabilească şi să ia din cesare. loţi, înseamnă că toate echipele pot
bune condiţiuni tractoarele Şi mn- vreme măsuri, să sprijine conduce­ P rivind calitatea ca principal o- Eficienţa acestor măsuri se poate face acest lucru. Schim bul condus
sinile agricole, pentru a se pregăti rea staţiunii pentru înlăturarea u- biectiv ce trebuie să stea la baza în­ vedea şi din următoarele cifre. La de m aistrul losif Crăciun a redus
în vederea organizării a ctivită ţii in nor deficiente semnalate in apro­ trecerii socialiste, dozatorii au pro­ cărbunele prim it de la E. M. Lupeni, umiditatea cocsului sub 2 la sută
nouţ an. vizionarea cu piese de schimb şi pus reorganizarea şi intensificarea granulaţia s-a îm bunătăţit in medie fală de 5 la sută admis. încă n-am
controlului de calitate pe întregul
★ materiale, să ajute pe unii şefi de cu 1,8 la sută, la cărbuni am elioranţi reuşit să menţinem constantă rezis­
în I9G5 mecanizatorii de !a S.M.T. echipe şi mecanizatori să-şl îm bu­ flu x tehnologic. Incepînd de la re­ si degresanţi cu aproape 1 la sută. tenţa cocsului. In unele zile rezis­
Haţeg vor deservi 50 de coopera­ nătăţească munca. cepţia m ateriilor prim e şi pînă la ia r la semicocs se realizează in mod tenţa cocsului srade pină la G8 la
tive agricole de producţie din raio­ Datorită muncii entuziaste a me­ trim iterea cocsului spre furnale. Re­ curent o îm bunătăţire a granulaţiei sută. Lucrul acesta pricinuieşte m ul­ Lăcătuşii Muntean Troian şt F lorea loan de la Uzina „Victoria"
nul Haţeg şl oraşul regional Hune­ canizatori'or. a com uniştilor, sar­ zerve im portante au fost semnalate de 0,3 la sută peste sarcina p la n ifi­ te greutăţi beneficiarilor in asigura­ Călan îşi îndeplinesc cu regularitate planul, execută numai lucrări da
doara Mecanizatorii de aici sînt cinile planului de reparaţii a ma­ şi în ce priveşte modul de întocm i­ cată. în ce priveşte indicele de uni­ rea unui mers uniform al furnalelor bună calitate. Ei sint evidenţiaţi în întrecerea socialistă pe luna ia­
chemaţi ca p rin tr-o mai bună u tili­ şinilor si tractoarelor au putut să re a reţetelor, dozarea m ateriilor form itate, arătăm că la toate sortu­ şi cu un consum redus de cocs. nuarie.
zare a trac toarelor şi m aşinilor, mai fie realizate cu 13 zile înainte de prime, respectarea graficului ciclic rile de cărbuni s-au obţinut indici Foto) V. ONOIU
buna folosire a tehnicii înaintate termenul planificat. cu periodicitate şi in alte com parti­ superiori celor planificaţi. V alorificarea mai deplină n re­
să-şi aducă contribuţia Io îmbună­ mente ale producţiei. zervelor interne şi a po sibilităţilor
tăţirea calităţii şi reducerea costu­ ★ Bazîndu-se pe măsuri concrete, ce Desigur că rezultatele obţinute în nefolosite, vor sta în centrul aten­
lui lu cră rilo r m uncilor agricole ce De asemenea, cu aproape două pot fî înfăptuite, colectivul secţiei acest sector nu pot fi rupte de ca­ ţiei colectivului nostru. Cocsarl.l sînt
se desfăşoară in aceste cooperative luni în urmă au fost organizate noastre s-a angajat să îmbunătăţeas­ lită ţile ce le întruneşte produsul fi- holărîţi să depună toate eforturile Săi ist ea CORESPONDENŢII
agricole de producţie. cursuri de ridicare a calificării me­ că calitatea cocsului metalurgic a- ni-t-cocsul. Aşa că pină acolo, la ca­ pentru a îm bunătăţi mai m ult cali­
îndeplinirea acestor obligaţii a canizatorilor. Directorul staţiunii — tingînd o rezistenţă medie lunară de litatea cocsului mai veghează şi cei tatea şi rezistenţa cocsului.
impus şi impune ca organizaţia de tov. Cezar Dobrescu, inginerul sef 71,5 la sută la toba Micum. Anga­ din sectorul de exploatare a cup­
partid din această staţiune să mun­ — tov. Vasile Popa. ing. — Ion toarelor. Ce măsuri s-au luat aici, pe ing. AUREL B tR LU T Â a
cească zi de zi cu tractoriştii, meca­ Bogdan şi alte cadre ţin in faţa ce­ jam entul mai prevede, respectarea linia ca lită ţii ? ing. IO AN CABUŢÂ
nicii. m uncitorii din ateliere, să pă­ lor peste 1G0 de mecanizatori lecţii strictă a graficului de livrare şi a La iniţia tiva organizaţiei dc partid, adjuncţi ai şefului de secţie Executînd întregul complex de lu ­
trundă adine in activitatea lor de şi organizează discuţii, ii ajută mai condiţiilor stabilite de comun acord s-a vorbit tuturor m uncitorilor des­ Uzina cocso-chimică din C. S. C o s p s r a t c r i i î n v a ţ ă crări la tim p şi de calitate, coopera­
producţie, să se ocupe cu grijă şi ales pe cei tineri să înveţe cu te­ cu beneficiarul. pre necesitatea respectării graficului Hunedoara tiva noastră de producţie a obţinut
răspundere de educarea lor in spi­ meinicie meseria de tractorist. Deşi n-au trecut nici două luni ciclic cu periodiritate. Fiecărui mun­ (din colectivul subredacţjei vo­ Cunoscînd im portanţa însuşirii a in anul 19G4, prin livrarea tutunu­
ritu l a titud in ii socialiste faţă de Pentru succesele obţinute zeci de din acest an, rezultatele obţinute do­ cilo r i s-a explicat consecinţele ne- luntare de la C. S. Hunedoara) cît mai multe cunoştinţe profesiona­ lui pe bază de contract, venituri în
muncă şi faţă de piopi ietatea obş­ mecanizatori ca D im itrie Vasiu. A- vedesc că s-a pornit pe un drum le, m em brii cooperativei agricole dc sumă de 3G8.61G lei.
tească. texandru Drîmbăreanu. Mihal $te- bun şi că rezistenţa cocsului poate producţie, participă cu regularitate
Ce s-a făcut în această direcţie foni. Hie Miclăuş, Viorel Enăşescu. fi şi mai m ult îm bunătăţită. Să ar­ la cercurile de invăţăm înt agrozoo­
la S.M.T. Haţeg? Nicolae Opreanu si aîţii au prim it gumentăm cele spuse cu citeva fap­ tehnic care sînt organizate în cadrul
In perioada lu nilor de iarnă me­ felicitări. A lţii însă cum sint meca­ te. în acţiunea de îm bunătăţire a ca­ Valorificarea deşeurilor unităţii noastre. La cele două cercuri R e a l i z ă r i g o s p o d ă r e ş t i
canizatorii au avut sarcina p rin ci­ nizatorii Petre Costea. Ion Bocica, lită ţii cocsului, conducerea secţiei, pentru cultura plantelor de cimp,
pală să repare, să revizuiască în­ Ilîe Mnnteanu, G avrilă Cîmpeanu. îndrumată de comitetul de partid, a Colectivul de muncă de la Depoul intîm plă şl cu şpanul de bronz şi anul li şi IU, ln cercul legumicol Cunoscuţi prin hărnicia lor, locui­
tregul parc de tractoare şi maşini Alexandru Brelan, Lurian îridon ţin u t seama dc toţi factorii care con­ C F Ii. Teiuş, acordă o atenţie deose­ compoziţie. anul III şi la cel zootehnic anul 111, to rii comunei Săliştea, raionul Orfiş-
agricole, să se pregătească exem­ care nu şi-au făcut pe deplin dato­ cură la realizarea acestui indicator. bită colectării şi depozitării deşeuri­ De la începutul anului şi pină in sînt încadraţi un număr de 80 mem­ tie muncesc neobosit pentru înfăp­
plar pentru bătălia recoltei anului ria au fost criticaţi, ajutaţi să în­ Şi cum era şi firesc, exigenţa a în­ lor fieroase şi neferoase. In acest prezent au fost strînse şi expediate bri cooperatori. Buna pregătire a tuirea obiectivelor de gospodărire şi
J9G5. ţeleagă că ceea ce foc nu este bine. ceput de la recepţia amănunţită a scop, nu fost construite şi amenajnte oţelacilor peste 8 000 kg. fie r vechi lectorilor, expunerile atractive, înso­ înfrum useţare a satului stabilite. B i­
Indeplinirea planului de reparaţii tuturor sortim entelor de cărbuni so­ boxe speciale pentru fontă, fie r vechi şi aproape 10.000 kg fontă. A telie­ ţite de un bogat m aterial didactic, lanţul realizărilor pe anul care a
a avut un termen ; 28 februarie. ★ etc. In cadrul depoului s^a pornit ru l din cadrul depoului a p rim it pen­ precum şi dem onstraţiile practice, trecut demonstrează cu prisosinţă
Organizaţia de partid a discutat a- în prezent. în cadrul staţiunii se siţi in secţie. Cunoscindu-se precis o largă acţiune pentru valorificarea tru retopire 100 kg deşeuri de bronz contribuie la îmbogăţirea cunoştin- acest lucru, valoarea lu cră rilo r rea­
ceastă problemă Cu acest p rile j s-a fac intense pregătiri pentru depla­ proprietăţile şi caracteristicile fiecă­ tuturor deşeurilor. Astfel, capetele şi alte metale neferoase. In total, ţeloi* profesionale a cursanţilor. Ur­ lizate prin muncă patriotică rld i-
apreciat că există posibilităţi ca lu ­ sarea tu turor tractoarelor si maşi­ rui sortim ent in parte, s-a trecut a- de ta re ce nu mai pot fi folosite la au fost valorificate deşeuri fieroase m ărind îndeaproape felul in care de­ cîndu-se la suma de 113.203 lei.
crările de reparaţii a tractoarelor şi nilor agricole în cooneralivele a- poi la întocmirea celor mai ju d ici­ confecţionarea pieselor, sînt depo­ şl neferoase in valoare de 20.000 lei. curge învăţăm întul agrozootehnic, o r­ P rintre realizările mai im portan­
m aşinilor agricole să se efectueze gricole de producţie. Datoria orga­ oase reţete de dozare. zitate cu g rijă in lăzi speciale şi tri­ V. STRE1MŢAN ganizaţia noastră de partid şi con­ te la care au contribuit In mod deo­
pînă in ziua de 15 februarie. nizaţiei de partid este aceea de a Cunoscînd faptul că o granulaţie sebit cetăţenii din circum scripţia e-
ajuta com itelui sindicatului să or­ mise la retopire. Acelaşi lucru se corespondent siliu l de conducere al cooperativei
Conducerea staţiunii a fost spri­ ganizeze in rîndul m ecanizatorilor bună a cărbunilor determină în mare nu au scăpat din vedere nici felul lectorală nr. 1 şi comitetele de ce­
jin ită să organizeze in cele mai bu­ o puternică întrecere socialistă pe măsură îm bunătăţirea coeficientului in care cooperatorii aplică în prac­ tăţeni pentru Conducerea lu cră rilo r
ne condiţiuni munca. Au fost or­ baza unor obiective concrete care tică cele însuşite la învăţăm int. de electrificare conduse de tovarăşii
ganizate 14 echipe pentru demon­ să ducă la îndeplinirea si depăşirea de uniform izare a amestecului in Sporirea fondurilor de investiţii Achim Blnda în Săliştea şi Petru
tarea tractoarelor şi m aşinilor ce zilnica a sarcinilor de plan. )a îm ­ şarjă, atenţia colectivului a fost în ­ Doldoşan în satul T ărtăria, putem
urmau să f»e reparate. S au creat bunătăţirea calităţii lucrărilor, la dreptată şi spre sectorul de pi'egă- alocate industriei siderurgice M a r i v e n i t u r i am inti : săpatul gropilor şi planta­
7 posturi specializate care au lu­ tul s tllp llo r pentru reţeaua electrică,
crat la repararea pompelor de in ­ rpducerea preţului de cost pe fie­ tire. Prima măsură luată aici a fast curăţatul a GG0 ha de păşune, cu­
care hantru, Fondurile de in vestiţii pe acest an în vederea trecerii lu i Ia prelucra­ d i n c u l t u r a t u t u n u l u i
jecţie. ridirătOHrelor hidraulice, curăţarea şi verificarea m odului de alocate industriei siderurgice depă­ rea de oţeluri aliate şi se afla în­ răţarea şanţurilor, amenojarea şi
motoraşelor de pornire etc. S-au GIT. CALINESCU funcţionare a concasoarelor in fie ­ şesc cu peste 44 la sută nivelul ce­ tr-o fază avansată noua fabrică de Pentru unitatea noastră, cultura întreţinerea d ru m u rilo r etc.
lor din anul trecui. Mai bine dc oxigen a cărei producţie va îi u ti­ tutunului s-a dovedit a fi deosebit ACIIIIM O LARU
jumătate din acestea'sînt rezervate lizată la elaborarea oţelului in cup­ de rentabilă. De aceea, an de an sur preşedinte al cooperativei I
prafaţa cultivată cu această plantă
agricole de producţie
com binatului de la Galaţi, princi­
toare M artin.
Două feluri de a gospodări pal obiectiv al industriei noastee si­ noii fabrici de aglomerare a mine­ anul 19G4 să repartizăm o suprafaţă secretar al sfatului popular
SABIN ElMANDI
a fast m ărită, ajungîndu-se en în
Se apropie de s firş it construcţia
derurgice. A ici, se află într-un sta­
diu avansat lucrările In lam inorul re u rilo r de la Reşiţa, urm înd să în­ de 22 ha pentru cultura tutunului. comunal
de tablă groasă, la care n început ceapă lucrările pentru mărirea caT
poate în tîln i şi azi in ju ru l blocu­
materialele lui J, de execuţia căruia răspunde montarea utilajelor. Sint, de aseme­ p a rită ţilo r de producţie a oţelurilo r
aliate.
nea, In construcţie turnătoria m ix­
m aistrul Petru Foia. Intr-o parte a
blocului zac îngropate în moloz, tă, fabrica de aglomerare n m ine­ Noua uzină m etalurgică din Iaşi Şsdinţă cu pârâţii elsvilî
reurilor şi alte obiective ale v iito ­
vreo G lăzi pentru geamuri, în cea­ se va completa în acest an cu o in ­
Conducerea şantierului nr. 4 al pe unde (rec, aceşti zidari au obi­ laltă parte cărămizi amestecate cu ru lu i combinat. stalaţie de ţevi zinca te, cu o secţie Legătura dintre şcoală şi fam ilie văţătură, disciplină şi practica în
I.C.S.H, a luat, încă de la începutul ceiul să lase urme. Cele mal eviden­ moloz, fîşii in noroi, grilaje pentru La Hunedoara, se lucrează la re­ este un element im portant cnre con­ producţie a elevilor mecanizatori.
anului trecut, o măsură eficientă, te sini la stiva de cărămizi dc lin ­ scările de acces etc. construcţia lam inorului de 800 mm. de ţevi trase la rece şi alte unităţi. tribuie la îm bunătăţirea permanen­ In discuţiile purlate, p ă rin ţii ele­
dictată de faptul că exista risipă de gă bloc. Cărămizile siau aruncate lată. aşadar, că încă se mai in- tă a procesului instructiv-educativ, vilo r şi-au manifestat bucuria şi re­
m ateriale: cărăm izile zăceau îm ­ una peste alia, spnrte, împrăştiate tilnesc aspecte de slabă gospodărire la formarea tinerei generaţii de cunoştinţa faţă de condiţiile m inu­
prăştiate prin noroaie, fîşille pentru pe o rază destul de mare. Colegii pe la diverse locuri de muncă. E IVoi zăcăm inte dc ssahicreas de Heo* elevi. Sconln noastră acordă o deo­ nate create de partid şi guvern ele­
planşee nu-şi aveau un loc bine sta­ de muncă, care cunosc mai bine drept că numărul acestora a scăzut. sebită atenţie stringerii legăturii din­ v ilo r din şcolile profesionale, g rija
b ilit şl amenajat pentru descărcare. componenţii brigăzii am intite, ne-au Dar şi cele cn:*e se mai constată pe In urma lu crărilor de prospecţi­ strucţia puţului principal, iar acum tre en şî p ă rin ţii elevilor. Una din cu care cadrele didactice şi restul
Situaţia afecta tn prim ul rînd pre­ vorbit şi despre felul cum procedea­ teren este bine să fie luate în o- uni şi cercetări geologice efectuate se lucrează la galeriile de legătură formele folosite în acest scop, pe personalului se ocupă de educarea
ţul de cost şi apoi calitatea lucrări­ ză ei pentru a face focul: distrug tenţia conducerii şantierului, să fie in u ltim ii ani în m unţii Poiana Rus- spre zăcămintele de minereu. lingă discuţiile particulare sau in­ elevilor. De asemenea, au fost făcu­
lor. Pentru a o remedia se cerea sfi cofraje care încă susţin anumite e- luate măsuri pentru eliminarea lor. căi au fost descoperite noi zăcă­ Ln G lielar se află in construcţie formarea în scris n p ă rinţilor, o con­ te o scrie dc propuneri menite să
se acţioneze într-un tim p cît mai Icmente de rezistenţă, folosesc bi­ Va trebui ca din partea fiecărui minte de minereu. Pentru punerea orizontul 10 care va face legătura stituie şedinţele organizate cu aceş­ ducă la îm bunătăţirea muncii do
scurt. S-a găsit şi modalitatea. Sâp- tum. Dacă se intîm plă aşa, credem constructor să existe o preocupare lor in valoare aici au început im ­ cu tunelul subteran prin care se va tia. Astfel, conform planului de v iito r ln codrul şcolii profesionala
tăm inal, o comisie de control inspec­ că este şi vina conducerii lotului mni susţinuta pentru gospodărirea portante lucrări in subteran. In sco­ transporta minereu) la Uzina de pre- muncă al şcolii, recent a avut loc de mecanici agricoli din Petreşti.
ta (şi astăzi se procedează la fel) care nu asigură încălzirea corespun­ propriului său loc de muncă. pul deschiderii noului cîmp m inier paraţie de la Teliuc. şedinţa cu p ărin ţii rare a p rile ju it RODKANU IO AN
cu atenţie flecare loc de muncă. zătoare a locurilor de muncă. Des­ A OAKGA de la Teliuc est s-a term inat con­ (Agerpres) o amplă analiză a situaţiei la în­ corespondent l
Prim a dată se atrăgea atenţia vi­ pre zidarii din brigada lui Nicolae
novaţilor, a doua oară Ia fel. iar Matcaş, de la blocul V 7 ni se spu­
dacă situaţia se repeta „recidiviş- nea că obişnuiesc să facă la fel.
tii" în materie de slabă gospodărire Ba mal m ult, fac risipă de ciment, m otivul pentru care Gheorghe Js- loc lip sit de Im portanţă şl făptui
a m aterialelor erau sever traşi Iq nu-şî protejează m ortarele îm potri­ trnte, fast analfabet, şi-a îndrum at că prin unităţile cooperativei do con­
răspundere. După numai două-trei va îngheţului, deşi nu capace cu fetiţa, Ana, spre şcoala pedagogică. sum s-au desfăcut m ă rfuri în valoa­
luni de la Instituirea acestor con­ care să acopere lăzile Din c.omuna unde numărul do n- re de cîleva milioane Ici. A ici s-a
troale, situaţia a devenit cu totul O impresie neplăcută o produc nalfabeţi era un record, s-au ridicat construit, un nou magazin univer­
alta. In blocuri, curăţenia este evi­ şi aspectele ce se înlilnesc Ia blocu­ azi cadre calificate in cele mai di- sal. In comună sint 1G1 aragaze, 311
dentă la orice pas, materialele îşi rile X 2, V 5, V G. In general, în ju ­ vei-se domenii de activitate. Oamenii maşini de cusut, 150 biciclete şi al­
au locul lor anume pentru depo­ rul acestor obiective este multă de­ se mîndresc cu cei 9 ingineri, 3 me­ tele.
zitare, risipei I s-r pus capăt. Acest zordine; nu se vede de la prima p ri­ dici, 10 profesori, G economişti, 4 M ultă vreme, drum ul dintre Sebeş
lucru se poate constata trecind pe vire că toate materialele îşi au lo­ ju riş ti, fii ai lor, care lucrează în si Daia era, în perioadele ploioase,
la blocul l 2. unde lucrează zidarii cul lor de depozitare. Acestui fapt d iferite întreprinderi şi institu ţii. im propriu circulaţiei chiar şi călare
conduşi de Vasile Carlnonţ şi A n­ i se adaugă şi altul. Betoaneie so­ Coi 14 tractorişti, care lucrează azi pe cal. Acum, drum ul a fost amena­
drei Weber, pe Ia blocul G 1. unde site de la staţia de preparare sini pămîntul cooperativei agricole sînt ja t şi pietruit. Dc la Sebeş la Daia
munceşte brigada lui loan Enghel, descălţate ia voia In tnnpiării, in toţi localnici. M u lţi din cei născuţi circulă zilnic trei curse ale I.R.T.A,
pe la obiectivele unde-şi desfăşoa­ noroi, fără a se amenaja platform e în comuna Dain sînt m uncitori şi C ifre şi fapte cârd pun faţă in
ră activitatea mozaicarii din briga­ speciale. In dreptul blocului V G se Semnificaţia unor cifre tehnicieni harnici, în dife rite uzine faţă două epoci. Sînt lu cru ri care
da lui Constantin Păsărelu. Şirul mal intîm plă şi o altă neregulă, p ri­ şi fabrici. ilustrează un progres, un drum plin
exemplelor pozitive nu se sfîrşeşie cinuită de neglijenta echipei condu­ In lungul şi bogatul drum al ci­ de înfă ptu iri pe caro cetăţenii co­
aici: ele sint m ult mal multe. să de zidarul Constantin Troten. munei Dain l-nu parcurs în anii re­
Pe alocuri, se mal înlilnesc însă Fişiile prefabricate pentru planşee Este un lucru firesc ca in aceste cooperativa lor o unitate puternică. ridică azi în curtea fostului conac frelor care oglindesc noul din viaţa gim ului de democraţie populară.
şl cazuri care nu pot atribui cons­ nu sint stivuite, ci descărcate intim - zile oamenii din Duia, la fel ca toţi In afară de grîu şi porumb, care erau boieresc. satului am notat şi altele. In anul Toate aceste realizări dau oam enilor
1957 în comună s-a aprins pentru
tru c to rilo r o notă de oameni g riju lii plălor. creîndu-se astfel ccndiţil de cetăţenii patriei noastre, să facă com­ pînă atunci singurele cu ltu ri ce se Sînt insă şi alte lucruri care atestă încredere deplină în viito ru l şi mai
în privinţa gospodăririi prop riilo r fisurare a acestora. Ne miră cum paraţii între trecut şi prezent. cultivau, au semănoi cartofi, sfeclă schimbarea vieţii salului, a oameni­ prima dată lumina electrică. In anul luminos. A ici este do fapt izvorul
locuri de muncă. O primă im pre­ de maistrul Szocs Ludovic, condu­ Deşi comuna are mari suprafeţe de zahăr şi altele. M ultă vreme se lor. In centrul salului se înalţă im ­ J9G:l, salul n fost radiofical, întrodu- entuziasmului cu care în aceste zile
sie nefavorabilă o lasă aspectul lo­ cătorul lucrărilor la cele trei blo­ de teren arabil, oamenii trăiau aici credea că legumele nu sînt propice punătoarea clădire a căm inului cul­ cîndu-se difuzoare in peste 320 case. cetăţenii participă la discutarea, îm ­
cului de muncă al zidarilor din b ri­ curi. tolerează astfel de situaţii. ca intr-o „insulă" a sărăciei. Pămîn- pentru terenul de a iri. Acum însă, tural. Aproape în fiecare seară, ti­ De asemenea, dacă in anul 1944 exis­ preună cu candidaţii F.D.P., a pro­
gada Iul Kontî Ludovic. Peste tot Cea n u i neglijentă situaţie se lul cel mai fe rtil, în marea lui ma­ din grădina cooperativei sint valo­ neri şi vîrsm ici vin aici să audieze ta nici doar un singur aparat de ra­ blemelor de perspectivă.
joritate îl deţineau eîţiva înstăriţi. rificate in fiecare an importante can­ sau să vizioneze m anifestări cultu­ dio cu galene, azi sint 97 aparate
Cei m ulţi, ţăranii săraci, au fost ne­ tită ţi de legume. din cele mai noi tip ă ri. Nu este de­ V. FUR IR
ral-educative. ori iau parte la repe­
voiţi să ia calea pribegiei în cău­ In acelaşi timp, cooperativa agri­ tiţiile coiului, echipei de dansuri,
tarea de lucru prin ţară şi chiar mai cola de producţie ş»-a dezvoltat m uli form aţiei dc fluieraşi etc. Numai la
departe, ca să agonisească a tîl cil să Şi sectorul zootehnic, Ea are azi peş­ reprezentaţiile cinematografice de la
poată trăi. ti) 70U bovine, 1 300 ovine, poixrl etc. cămin iau parte în flecare lună cîte
La şcoală, copiii nu puteau merge, Pentru adăpostiiea lor s-au construit J.500 sperlaiori . Aceeaşi afluenţă
căci sărăcia nu permitea părinţilo r 9 grajduri cu o capacitate de 100 cunoaşte sj biblioteca comunală care
lor să le cumpere încălţăm inte, fie capete fiecare şi o m aternitate pen­ dispune de peste 4.800 volume. V in
ea chiar opincă, fără a mai socoti tru scroafe. Cooperativa agricolă are Să îm prum ute cărţi a iil cei tineri,
rechizitele şi cărţile. Iată de ce la şi trei camioane proprii. Fondul ei cum eUe Nicolae Scheau (In virsiă
Daia, in anul 1944, statisticile con­ de bază a crescut de la 90.000 lei de 8 nni), ca şi .cei vîrstnici, ca de
semnau existenţa a 314* analfabeţi. cil a fost în anul în fiin ţă rii coope­ pildă, M axim Paşiu, care a îm plinit
De altfel, în comună exista o şcoa­ rativei agricole, la 7.300.000 lei. virsta de 77 ani.
lă prim ară intr-o clădire veche şi Dălenll. care ani dc-a rîndul n-au
neîncăpătoare. Traiul bun, viaţa fericită, au pă­
truns tot mai m ult în casele coope­ avut condiţii de şcolarizare, au pas
Aslă2l însă, oamenii, comuna in- ra to rilo r din Daia. In prezent sint umărul şl împreună au ridicai pe
Ireagă, respiră un aer nou. tineresc. in comună nu mai puţin de 530 case unul din punctele cele mai înalte ale
Să consemnăm faptele care atestă noi, trainice. Nicolae Mărginea mi, comunei, noua clădire a şcolii gene­
acest lucru. unu) din harnicii membri ai coope­ rale de 8 ani. Este şi aceasta o sem­
Ih anul 1950 un număr de 208 fa­ rativei, si a ridica: o casă nonă de nificaţie — şcoala, aşezată în vă'/.ul
m ilii, nscullînd sfatul partidului au toată frumuseţea. O spun asta toţi tuturor. De educarea celor peste 490
pus temelie unei vieţi noi. s-nu unit cei rare au vizionat 1 iIm ul „Puterea elevi se ocupă azi 19 cadre didactice,
pentru a-şi lucra pămîntul tn co­ p lin ii", unde a fost prezentată şi casa învăţătorii Ana Tim ar, M ilia ll Bicn,
mun, în cooperativa agricolă de pro­ lui. Czse noi, bine mobilate, nu şi S j lom ia Scheau, Viorica Cibu şl pro­
ducţie La început, averea lor era a lţi colectivişli cum sînt fra ţii Ion fesorii Nicolae Cibu şi ioan Duşe,
modestă : doar 700 hectare teren, G şi Vlsalon Moldovan, Teodor Ilă - au revenit în satul natal după ter­
vaci. un cal şi 3 perechi de boi. In prlan, G avrilă Hjleagă. La vechea minarea studiilor, anim aţi de dorin­
FABRICA C H IM IC A ORÂŞTIE. Un nou lot de filin g u ri din masă schimb, oamenii erau harnici, in i­ vatră a satului s-au adăugat noi car­ ţa de a ridica gradul de cultură al
plastiNl este gata să ia drum ul beneficiarilor. moşi. Şi in scurt tim p au făcut din tiere de case. Peste 20 de case se copiilor de aici. Este poate şi acesta In fo t o g r a fic : Cunimul cultural din Daia.