Page 79 - 1965-02
P. 79
Pag. I Dramul' socialismului Nr. 3158
Afluenţă de vizitatori Ia Pavilionul
R E D U C E R E A
R.P. Romîne de la Tîrgul internaţional S U P R A T A X E I B R I T A N I C E
al Atlanticului zitat m arţi de dl. Luis Troceoli. se Corespondenţă din Londra
nator, preşedintele Comisiei econo
mice şi financiare a Senatului din LONDRA 23 — Corespondentul
M ONTEVIDEO 23 (Agerpres). - Uruguay precum şi de dl. Basta- Agerpres. L iviu Rodescu, transm ite: lor străine şi riscu-l rep licilo r ar fl
crescut desigur in mare măsură".
Pavilionul R.P. Romîne la TirguJ rica. însărcinat cu afaceri ad- Primele reacţii înregistrate la se Pe de altă parte, z.iarele sînt de
internaţional al A tlanticului conti interi ni al Uruguayului in Ro- siunea Asociaţiei europene a libe părere că buna p rim ire a reducerii
nuă să se bucure de atenţia oficia m inin Oaspeţii au apreciat ni- rului schimb la Geneva sint des cu 5 la sută nu trebuie să ducă la
lită ţilo r şi a publicului vizitator. velul înalt de prezentare a cinse în presa de aici ca foarte fa ignorarea faptului că în scurtă viv-
Zeci de mii de locuitori din Monte exponatelor şi s-au interesat de vorabile faţă de reducerea cu cinci me se va cere o altă reducere şi
video şi din alte oraşe ale Urugu- performanţele tehnice ale produse la sută asupra taxei britanice. Co chiar anularea totală a suprataxe
ayu-lui. precum şi turişti di-'i toate lor industriale, precum şi de condi respondentul ziarului „G uardian" lor. P rivind chestiunea prin prisma
ţările A m ericii Latine vizitînd pa ţiile de vînzare. Ei au avut un larg relatează : „P artenerii M arii B ri deficitului balanţei com erţului ex
vilionul romincsc şi-au manifestat schimb de păreri cu delegaţia ro- tanii consideră că reducerea a pus terior, experţii din C ity apreciază
SAIGQN: KHANH - NUMIT AMBASADOR Moţiune de neîncredere aprecierea faţă de realizările eco. mînă cu p riv ire la posibilităţile de capăt în mod efectiv crizei de în că deşi în ultim ele luni a avut loc
încheiere a unor contracte comer
nomice obţinute de ţara noastră
credere in A.E L S , criză creată prin
o creştere a exporturilor britanice,
împotriva ministrului Pavilionul R.P. Romîne a fost vi ciale cu film ele uruguayene. introducerea suprataxelor în no totuşi perspectivele pentru restul a-
iembrie. A fost, de asemenea, resta
nului nu sînt deosebit de în c u ra jc '1
„CU MISIUNI SPECIALE" de externe al Japoniei b ilită încrederea in lira sterlină şi toare. P o trivit acestor păreri, a r
în v iito ru l economiei britanice". Co
trebui continuată acţiunea de „des
SAIGON 23 (Agerpres). — mele 24 ore — ar fi făcut „o bună T O K IO 23 (Agerpres). — italia: Prima fază a tratativelor dintre m entatorii de aîei ţin totuşi seama culţi jare a im porturilor", în tre p rin
La Snigon schim bările politice se impresie in rîndul anum itor cercuri Partidul Socialist din Japonia a de condiţiile în care a apărut a- dere de altfel destul de d ificilă in -
succed in tr-u n ritm accelerat. C ri americane de la Saigon". „Aceasta prezentat luni în Camera reprezen ceastă reducere, remareînd că Ma trucît in afară de suprataxă alte me
tode, cum ar fi controlul direct, ar
rca B ritanie se află în situaţia de
za politică din această ţară depă lasă să se creadă că num itele cer tanţilo r o moţiune de neîncredere cele patru partide ale coaliţiei a se arăta „sensibilă" la cererile putea crea im plicaţii economice de
şeşte astfel toate recordurile de con curi americane s-ar putea sp rijin i îm potriva m inistrului de externe al presante ale m em brilor A.E.L.S., ce care pînă acum autorităţile b rita
fuzie. Generalul Khanh se pregă pe Chanh Thi in evoluţia situaţiei Japoniei, Etsusaburo Shiina. Agen reri pe care ziarul „Financial T i nice s-au ferit.
teşte să părăsească Vietnam ul de de la Saigon" — adaugă France ţia japoneză de presă menţionează guvernamentale de centru— stingă mes" la prezintă fiin d „în tr-o creş
sud in tr-o „m isiune diplomatică*', Presse. că moţiunea de neîncredere in te r tere permanentă". Acelaşi ziar con P rintre diversele reacţii sosite in
urm înd astfel, la numai cîteva luni. Pe de altă parte, agenţia citată vine la numai cîteva zile după tra ROMA 23. — Corespondentul pentru un reprezentant al curentu sideră de altfel că „in ciuda argu capitala M arii B rita n ii se remarcă
pe generalii Duong Van M inh şi subliniază că cercurile budiste nu tativele pe care Shiina le-a avut la Agerpres, Giorgio Pastore, transm ite: lui de dreapta al P.D.C — condus cea provenită din cercurile comisi
Tran Tliien Kiem . După cum se şi-au făcut cunoscută poziţia pînă Seul, cu p rivire la relaţiile dintre A luat sfîrşit prim a fază a trata de M ano Scclba şi pentru un re mentelor economice nu poate exis ei Pieţei comune de la BruxeMcs,
ta îndoială că tocmai din motive
ştie, aceşti trei generali au eîrm uit în prezent. „Hămîne de văzut — Japonia şi Coreea de sud. In cadrul tivelor dintre cele patru partide — prezentant al P artidului social-dc-r politice trebuia operată reducerea... unde s-au form ulat regrete că su
Vietnam ul de sud anul trecut, rînd scrie A.F.P. —, dacă budiştii se vor dezbaterilor deputaţii din partea membre ale coaliţiei guvernamentale mocrat (ca urmare a ieşirii lui Sa- Dată fiin d actuala noastră si-luaţie, prataxa nu a fost complet desfiin
pe rînd ei au fost insă num iţi „am mai menţine m ult tim p în această partidului socialist au arătat că re de cenlru-slînga — la care a p a rti ragat din guvern). V or trebui, deci, noi depindem de bunăvoinţa ţă ri ţată.
basadori cu m isiuni speciale" in atitudine de prudentă expectativă zultatele vizitei lui Shiina în Core cipat şi preşedintele Consiliului de num iţi cinci noi m iniştri şi un nu
d iferite ţări. P rim ii doi. cu „a ju sau vor lua o atitudine care să ea de sud contravin spiritu lu i con M in iştri, Aido Moro. In cadrul tra măr de subsecretari de stat. D atori
to rul" lui Khanh, dar acum i-a venit influenţeze desfăşurarea ulterioară stituţiei japoneze şi că ele nu con tativelor a fast abordată problema tă amploarei rem anierii, presa ita
şi lui rîndul. a situaţiei". tribuie la întărirea păcii în această n um irii unor m iniştri, precum şi o liană şi cercurile politice o denu „Cartea albă" a apărării engleze
Principala problemă politică, In legătură cu reacţia generalului regiune a lum ii. Supusă la vot. mo. serie de probleme economice. M inis mesc — „criză camuflată". In unele
menţiona agenţia France Presse. o Khanh, care se află deocamdată la ţiunea de neîncredere a fost respin trul trezoreriei, Colombo, a decla cercuri bine inform ate, se afirm ă
constituie pentru noii şefi m ilitari, Dalat, agenţia Associated Press re să eu 248 voturi contra şi 148 pentru. rat că la această întrunire „s-au dis că preşedintele C onsiliului de M i LO NDRA 23 (Agerpres). — ţiale pentru reducerea bugetelor m i
înlocuirea d ife rite lo r personalităţi latează că intr-un interviu acordai cutat anum ite amănunte în legătură niştri, Aldo Moro, pregăteşte un do Guvernul englez a publicat marţi litare.
politice instalate de generalul unui corespondent al ei, Khanh a de o aşa-numilă „ca ile albă" a apără Cartea albă constată că în tre ţi
Khanh. clarat m arţi că „este trist că trebuie Sesiunea Comisiei cu problemele economice şi s-au sta cument care va fi supus partidelor rii. Acest document, arată agenţi nerea- forţelor armate britanice in
b ilit lin iile generale ale acţiunilor
Observatorii din capitala sud-vi- să-şi părăsească trupele", dar că din coaliţia guvernamentală. Pentru ile de presă, reprezintă prim ul pro Germania occidentală ca şi actua
etr.ameză au remarcat, p o trivit a- „îşi va continua activitatea în m i economice O.N.U. viitoare. Urmează ca guvernul să zilele următoare au fost convocate gram m ilita r al guvernului laburist. lele proiecte strategice ale N.A.T.C'
celeiaşi agenţii, că reuniunea cabi siunea prim ită" ICI a ţin u t să sub formuleze măsurile necesare", a in tîln iri ale conducerilor acestor „Cartea a-l bă" — 1965-1966 cons constituie o povară grea pentru e-
netului de m iniştri, in cursul că linieze că nu va fi un „ambasador pentru Africa adăugat m inistrul. partide şi ale grupu rilo r parlamen tituie o critică violentă la adresa conomia britanică. Vorbind despre
reia a fost aprobată numirea gene In legătură cu eventualitatea în tare din Camera D eputaţilor şi din program elor m ilitare ale conserva asa-zisele obligaţii pe care le are
ralului Nguyen Khanh in funcţia rătăcitor" şi că nu intenţionează să N AIR O BI 23 (Agerpres) — locuirii unor m iniştri se vorbeşte Senat, pentru a se hotărî asupra mă to rilo r şi subliniază că din 1952 şi Marea Britanie faţă de ţările Com-
de ambasador „cu misiuni speciale", reprezinte Vietnam ul de sud în „C on La Nairobi a luat sfîrşit marţi despre intrarea in guvern a lui Kan- pînă astăzi s-au cheltuit în sco m onw eallh-ului. in Cartea albă se
a fost precedată de o întrevede, e go sau altă ţară asemănătoare". „Am cea de-a 7-a sesiune a Comisiei E- fani (liderul curentului grupai in surilo r ee urmează să fie luate. puri m ilitare peste 20 m iliarde lire caută o justificare a p o liticii de
avută luni de prim ul m inistru, Phan o misiune foarte im portantă", a spus conomice O.N.U, pentru Africa. In ju ru l revistei „Nuovc Cronnche" — sterline. Guvernul laburist se anga menţinere a bazelor mMilare în a-
Huy Quat. cu ambasadorul S.U.A., H şi a adăugat că „voî reveni în ultim a şedinţă n luat cm .n tu l Tom Partidul democrat-ereştin), în func jează să revizuiască politica m ili cesle ţări. arătînd că ele au a tîl r>
Vietnam la un moment dat. Nu u i tară a M arii B ritanii in asa fel ca
M axw ell Taylor. şi adjunctul aces Mboya. m inistrul planificării eco ţia de m inistru al afacerilor exter însemnătate economică cît şi una
tuia. A lexis Johnson. In acelaşi taţi, nu sînt prea bătrîn". Corespon nomiei şi dezvoltării a-l Kenyei, care ne. precum şi a lui G io litti (Partidul 0 declaraţie „naţiunea să poată plăti cheltuieli politică. In Cartea albă. guvernul
tim p, retine insă atenţia faptul că. dentul agenţiei americane m enţio a declarat : „Comisia este holărită socialist) — deşi acesta a declarat, le necesitate de aceste scopuri", britanic îşi exprim ă speranţa rea
după părerea aceloraşi surse, gene nează ră la Dalat. Khanh a fost v i să realizeze dezvoltarea economică do- a Comitetului naţional deşi nu prevede măsuri mai substan- liz ă rii unor economii prin îm păr
ralul Nguyen Chanh Thi. coman zitat m arţi de diferite persoane, „dar a A fric ii, insă aceasta nu va fî po eu cîteva zile in urmă, eă nu ţirea cu alte ţări a cheltuielilor ne
dantul prim ei regiuni tactice - care de nici o oficialitate sud-vietname- sibil dec it după deplina eliberare a reşle să facă parte din actualul su- cesitate de cercetările în domeniul
a devenit figura centrală in u lti *ză sau americană'*. continentului". cern. Se caută, de asemenea, un loc de eliberare din aviaţiei m ilitare şi prin reducerea
Ccngo (Uopoldvilie) Procesul celor 14 creditelor m ilitare britanice tn
cursul anilor urm ători.
Kyprianu despre problema cipriotă încetarea crizei politice din Sudan n ilA Z Z A V IL L E 23 (Agerpres) — „surori ale morţii"
Comitetul naţional de eliberare
A TFN A 23 (Agerpres). — pa ndreu, mesaj asupra căruia el a K H A R TU M 23 (Agerpres). — munist şi unul — reprezentantului din Congo - (Lcopoldville) a difuzat MONCHEN 23 (Agerpres). —
Luni a sosit )a Atena m inistrul de refuzat să facă vreo precizare. P otrivit agenţiilor de presă, c ri partidului „F ra ţii musulmani". Po la Brazxaville o declaraţie in caic Luni a început la Miinchen pro O f
externe al C iprului. Sp.yros K ip riu - Refcrindu-se la slarea actuală a za politică din Sudan, provocată de triv it agenţiei Heuter. din cele 14 condamnă' ho târîrea guvernului cesul celor 14 surori medicale na
Chombe de a organiza alegeri pre
nti, pentru a avea întrevederi cu re problemei cipriote, el a subliniat că demisia guvernului condus de Kha- posturi în noul cabinet au fost com cipitate in Congo. Consiliul naţio ziste acuzate de com plicitate în u-
prezentanţii guvernului grec in pro guvernul său nu va accepta trata tim el K halifa. a luat sfîrşit marţi. pletate deja J0. nal cere denVsia guvernului con eiderea. între anii 1942 şi 1945, a PRETUTINDENI
din
numeroşi bolnavi incurabili
blema cipriotă. La sosirea pe aero tive in cinci (Anglia, Turcia, Gre După consultările avute marţi cu K H A R TU M 23 (Agerpres). — dus de Chombe şi formarea unui Germania Cele 14 „surori ale mor
portul din Atena. K yprianu, a făcut cia si reprezentanţii celor două co liderii partidelor politice din Sudan, Conferinţa lid e rilo r poliţiei din adevărat guvern reprezentativ, con ţii" au participat la programul na
o declaraţie ziariştilor în care a sub m unităţi cipriote). în vederea găsirii K hatim el K halifa, num it de pre nordul şi din sudul Sudanului, care stitu it din oameni devotaţi princi zist de eutanasie care urmărea „pu
lin ia t că „amînarca dezbaterilor in unei soluţii actualei crize din insulă şedintele Consiliului Suprem să îşi propune să reglementeze situaţia p iilo r lui L.nmumba Arest guvern, rificarea" rasei germane prin uci © UN FILM DESPRE
Adunarea Generală a O.N.U. a pro dar că „este gata să înceapă cu re formeze un nou guvern, a anunţat din regiunile meridionale ale ţării, se precizează in declaraţie, ar urma derea tuturor bolnavilor m intali şi RĂZBOIUL CIVIL
blemei cipriote a adus un element prezentanţii m ino rită ţii cipriote tu ire că s-a ajuns la înţelegerea ca por se va deschide !a Khartum in ju să elaboreze noul proiect de cons incurabili din Germania. In cali Pentru
m ontarea film ului „ Pa
nou in această chestiune, element negocieri privind drepturile acestei tofoliile m inisteriale să fie atribuite rul datei de 25 februarie, relatează tituţie şi proiectul legii electorale, tatea lor de surori medicale, ataşate gini nem uritoare", a fost
ale cărui consecinţe vor face obiec m inorităţi". după cum urmează : cîte trei repre agenţia Reuter să facă numărătoarea populaţiei şi pe lingă spitalul Obrawa;lde-Mese- sară o muncă de doi nece-
tul consultărilor sale cu guvernul Pe ordinea de zi a întrevederilor zentanţilor partidului U.M.M.A., Unul din fondatorii partidului să organizeze cu sp rijinul O.U.A. ritz. ele au asasinat între 250 şi 300 hivcle ani in ar-
grec". K ypiîanti a declarat, in ace sale cu autorităţile greceşti va mai partidului naţional unionist, p a rti Sanuu, Wi-liam Deng. a declarat alegeri generale in Congo (Leopold- de bolnavi, adm inistrîndu-le puter U R.S.S., cin em aloqraficc din
Franţa, Anglia, R.D.G.,
laşi tim p că el este purtătorul unui figura problema m andatului actualei dului democraţie al poporului şi re- m arţi eâ va pleca la Khartum in ville). In declaraţie se (orc. de a- nice doze de somnifere. Actul de Ungaria. Polonia
mesaj adresat de preşedintele Mă* forţe O.N.U. din Cipru, care va ex pivzcntanţ'rlor p rovinciilor din sud ; fruntea unei delegaţii aM partidului, semenea. eliberarea imediată a lui acuzare constată că aceşti bolnavi hu cia. precum şi şi Cehoslova-
vizionarca
karios p rim u lu i m inistru grec Pa pira în luna m arile.' un portofoliu revine partidului eo- pentru a participa la tratative. Re- Anţoine Giz.enga şi a tuturor .deţi au fost suprim aţi din milă. asa cum 800.000 m etri de film. a
ferindu-se la atitudinea unor lideri nuţilor politici, expulzarea tuturor se încerca să se acrediteze, ci. pen-
Noul film , realizat dc cineaştii
ai Sanu aflaţi în exil, Deng a spus m ercenarilor şi consilierilor m ili tiu că erau consideraţi „oameni din Moscova, readuce pe ecran
şi
tari şi politici străini din Congo
că in repetate rin d uri aceştia au
va
in u tili com unităţii". Procesul
PE SCURT 1anie au semnat un nou acord cu semănat confuzie in rin d urile popu încetarea tuturor operaţiunilor de dura. după cum transmite agenţia istoria războiului civil.
TO KIO . — Japonia si Marea Brî-
P rim ele cadre ale acestui film
autorităţile le
pedepsire pe care
„France Presse", trei săptăm ini. pe
laţiei din sud incîtind-o la acţiuni
p rivire la schim burile valutare d in
datează din anii 1913-1914, fiind
desfăşoară cu s p rijin u l cercurilor
rioadă în care vor fi audiaţi 22 de
tre cele două ţări, prin care se în
război mondial, iar ultim ele
locuieşte vechiul tratat dalind din nefaste îm potriva celei din nord imperialiste. martori. turnate pc fronturile primului
au
anul 1900. fost film ate în d ecem brie 1922,
M AD RID. — La Facultatea de sosit la Ankara, venind din Nico BONN. — La Hanovra (R.F. Ger in timpul primului Congres al
mană), a avut loc o demonstraţie
:iud
Drept a U niversităţii din M adrid a sia. mediatorul O.N.U. în Cipru, a m uncitorilor spanioli care lucrea S ovietelor din U.R.S.S., ci ud a
fost proclam ată Uniunea
avut loc luni o adunare de pro Galo Piaza Laso. In cursul celor blicilor Sovietice Re pn-
Socialiste,
test a studenţilor îm potriva anu trei zile, cît va rămîne in capitala ză in întreprinderile din acest oraş. N um eroase cadre din cinetecă
lă rii unei serii de conferinţe pe Turciei, mediatorul O.N.U. în Ci- M uncitorii au protestat îm potriva vor deveni pentru prim a dată
renta „A titudinea intelectualului pm va avea discuţii cu noul pre represiunilor politice din Sponia.au cunoscute circurilor largi dc
faţă de pace". La adunare au par m ier turc, Suat H ayri Urguplu şi cerut eliberarea tutu ro r deţinu ţi spectatori. Filmul cuprinde f o
ticipat peste 800 de studenţi. Poli cu alţi mem bri aî guvernului asu lor politici din închisorile spaniole to g r a fi rare ale oam en ilor poli
ţia a intervenit pentru a opri adu pra m odalităţilor de rezolvare a si acordarea de lib e rtă ţi sindica tici ruşi şi străini, ala unor glo
narea. Au avut loc ciocniri între problemelor cipriote. telor. rioşi com andanţi militari ai Ar
studenţi şi poliţie. Un număr ne K U A LA LUM PUR. — M inisterul1
C AIRP. — Frontul naţional de de Externe al Malayeziei a făcut matei Roşii, ale im cr oam en i de
precizat de studenţi au fost ares eliberare din Arabia de sud a d i cunoscut că guvernul malayczian artă şi literatură rusă cunoscuţi
taţi. O demonstraţie .similară a avut fuzat la Cairo un comunicat în care în prezent, care pe atunci au
Joc şi în faţa Facultăţii de Ştiinţe semnalează o nouă intensificare a intenţionează să trim ită o delega luptat îm potriva contrai evoht-
Politice din capitala Spaniei. luptei p atrioţilor din Aden, Oman ţie condusă de viceprem ierul Tun ţionarilor. Pentru muzica din a-
BONN. — La invitaţia cancela şi din emiratele din Federaţia Ara- Abdul Razak, într-o călătorie în cest film sint folosite cele m ai
ru lu i Erhard, prim ul m inistru al bie» de sud îm potriva colonialişti mai multe ţări din A frica şi Ame popu lare cin lece (lin t.poca re-
Norvegiei, Einar Gerhardsen, va lor. Detaşamente ale Frontului de rica Latină, „pentru a face cunos voluţiei şi războiului citii
cută în ţările respective existenţa
face de la 22 la 28 m artie o vizită eliberare, se arată în comunicat, au
in republica federală. Gerhardsen atacat o tabără m ilitară engleză si Federaţiei Malayeze“. EPIDEMIE DE POJAR IN
va fi p rim it de preşedintele Lubke tuată în regiunea Radfan din Aden, A N K A R A . — Consiliul Superior TURCIA
şi va avea întrevederi eu cancela pricinuind duşmanului pierderi în al Arm atei turce s-a în tru n it luni
ru l Erhard, după care va vizita după-a miaza pentru prima oară de Agenţia Reuter relatează că
oameni şi matei tale de război. In
mai m ulte oraşe din Germania oc la începutul acestui an. Dezbaterile intr-un sat din apropiere de lo
regiunea Habil A l-G abr, partiza C onsiliului au fast prezidate de
cidentală. nii au aruncat in aer un tren b lin noul prim -m inistru, Suat H ayri calitatea Erznrum (Turcia), care
este blocat de restul ţării din
A N K A R A . — M arţi dimineaţa a dat. Urguplu. Coasiliul Superior al A r cauza înzăpeziţilor, a izbucnit o
matei. ale cărui lucrări vor dura gravă ep idem ie de pojar. Piuă
pînă la 25 februarie, va discuta pro in prezent, 100 dc persoane au
Ş t i r i blemele privind m odificările cc m en te necesare, iar echipe s p e
murit.
Autorităţile turce
an
trimis pc calea acrului m ed ica
trebuie aduse norm elor de avan
sare a o fiţe rilo r in armata turcă,
reglementarea posturilor m ilita re în ciale dc m edici au pUcat cu să
străinătate, precum şi raportul re IN F O T O : In prim plan - M onumentul Victoriei din Piaţa In depen den ţei din Dar-es-Salaam, capi niile spre acest sat.
Q Cunoscuta form aţie cehoslo 0-0; SC . Toulon — Florentina 1-0; Se afirm a că există pericolul
vacă de hochei p e gheată, Slovan Pentru sferturile de finală s-au ca fe rito r la participarea Turciei la tala Republicii Unite Tanzania M onumentul arc in virf o făclie roşie, care sim bolizează victoria poporului extinderii epidem iei, m ai ales
Bratislava, susţine astăzi primul lificat echipele Dukla Praga, A C , N.A.T.O. şi C.E.N.T.O. in lupta lui îm potriva colonialismului. că multe persoane sint boln ave
m eci in ţara noastră. Ea va tnlilni Milano şi Genoa, uim ind să fie sta dc pneumonie.
la patinoarul artificial „23 August" bilită, prin tragere la sorţi, echipa
din Capitală selecţionata de tine calificată dintre Toulon şi Fiorcn- O CATALOG AL STELELOR
ret, in rîndul căreia vor er oina tina, c a ic se află Ia egalitate (fle SLABE
printre a l ţ i i : Du mit ras, Corduban, care cu uite o victorie. In primul ASPEC TE A LE „IN T E G R Ă R II'' P O LIT IC E
Barbu, Ş lefan ot>, Pană, Florescn, joc Florentina a fiv in s cu 2-1 pe Observatorul astronom ic de pe
B aşa şi T. Ştefan. Jocu l începe la Toulon). lingă U niversitatea din K iev a
ora 19 Q Două p erform an te de valoare pra preţului comun la cereale, nu la o conferinţă de presă, referindu- editat un catalog al stelelor sla
In al doilea meci, ce se t a d esfă internaţională au fost înregistrate a creat premisele pentru o confe se la problemele vest-europene, şi-a be. In decurs de 8 ani au fost
şura joi seara, lot de la ora 19, Slo in concursul internaţional de atle V E S T-E IJR O P E N E rinţă vest-europeană la nivel înalt, reafirm at părerea că in prezent nu determ inate cu m arc precizie
van va primi replica com binatei tism desfăşurat pe teren acoperit coordon atele unui număr de 3.500
Steaua — Dinam o. In Berlin (R D .G ), la care au par care să ia în discuţie relansarea po există condiţiile necesare pentru in aştri îndepărtaţi
$ Echipa de tenis de masă a R.P. ticipat sportivi din 11 ţâ r i Siegfried litică. trarea M arii B rita n ii în Piaţa comu Catalogul face parte dlntr-o’
R om îne, care se află de m ai multe flerm ann a parcurs t milă in .V58" In cadrul convorbirilor de la Ram- federale, care sub o formă voalată In contrast cu planul vest-german, nă, dar că guvernul său trebuie să se i'astă lucrare care se efectuează
zile in Anglia, a evoluat intr-un nou (cea mai bună perform an tă euro bouillet dintre cancelarul vest-ger- urmăreşte sâ asigure R.F. Germane planul francez are două caracteris străduiască să înlesnească luarea u- tn cadrul unui plan com un de
m eci mixt desfăşurat în localitatea peană de sală). C oechipierul său man Ludw ig Erhard şi preşedintele un rol conducător în viitoarea orga tici de bază: componenţa strict „con nor măsuri pentru „a se pune capăt către observatoarele Uniunii S o
B ren lw ood (Fsser). Selecţionata ro- Mag a fost cronom etrat în proba Franţei, generalul de Gaulle, a fost nizare politică a Europei occidentale, tinentală" a viitoarei Europe unite costisitoarei îm p ă rţiri economice a vietice şi ate altor cllorva ţări
m înă a învins cu scorul de 4-2 for de 800 m în V49“7/10 (cel mai bun discutat, printre altele, şi „noul" plan precum şi o piaţă mai largă unde a- excluzând participarea britanică — Europei". socialiste. El se va integra in
m aţia International Club. Tînărul rezultat european). vest-german de relansare politică a ceasta să-şi vîndă, fără concurenţă şi eliminarea în normele de funcţio Pe de altă parte, Wilson a pre catalogul nr 3 al Uniunii Astro
nostru reprezentant Dorin Giurgiu- ® Aseară in sala sporturilor de Europei occidentale, vizînd reluarea produsele sale industriale. Deşi pla nare a organismelor sale, a oricărei cizat, la fel ca şi fostul guvern con n om ice Internaţionale, rare cu
că a repurtat, două victorii. El l-a la Elorcasca peste 4.000 de specta discuţiilor în acest sens rămase în nul vest-german se referă la „in te autorităţi supranaţionale (tocmai ceea servator, că laburiştii doresc ca Ma prinde aproxim ativ JOO.000 dc
învins cu 2-0 (21-11 ; 21-9) pe Wrlght impas încă din luna mai 1962. T ra grarea" politică a „celor şase*', R.F.G. ce urmăresc vest-german ii) rea B ritanie să nu fie ţinută depane stele.
şi cu acelaşi scor (21-15; 21-17) pe tori au urmărit meciul retur dintre tativele in această problemă au e- nu a renunţat la ideea creării unei In ceea ce priveşte poziţia unor de evoluţia problem elor dezbătute in
echipele masculine de han dbal Di-
Neale. In proba de dublu m irt, nam o Bucureşti şi R ik G otcborg din şuai atunci ea urmare a respingerii rîndul „celor şase". „Pentru Marea O CONFERINŢA
Giurgiucă şi Ella Constantinescu an cadrul sferturilor de finală ale „Cu de către preşedintele de Gaulle a Britanie. a menţionat el, nu se pune
dispus cu 2-0 (21-17 ; 21-17) de Nea- pei cam pionilor europeni", l/an dba- ideii realizării unei uniuni politice insă problema de a se plasa sub au INTERNAŢIONALA IN
Ic-Diana Rome Maria Alexandru liştii romini au dem onstrat o su pe strinse prin integrarea ţâ rilo r Pieţei C O M E N T A R I U L Z I L E I toritatea unui organism supranaţio- PROBLEMA ViNAlOAREI
şi Ella Constantinescu ati ciştioat rioritate evidentă, repnrlînd victo comune într-o federaţie a statelor nal in sînul căruia hotârîrile privind DE FOCI IN NORDUL
cu 2-1 (22-24 ; 21-16 ;2l-15) meciul independente. U lterior, Belgia şi OCEANULUI PACIFIC
apărarea şi politica externă in afara
cu Rell-Ogus. ria cu scorul de 26-tl (16-7). Ca şi Olanda au refuzat să continue orice Europe occidentale care să includă ţări ea Belgia, Olanda, Luxem burg, Europei, ar fi luate cu m ajoritatea
în Intilnirea de la G oteborg cîşli-
C ele două puncte ale gazdelor au gală cu 24-11 echipa biicnrcştcană fel de tratative in problema un ităţii Marea B ritanie şi care să tie in s tiin ele manifestă o nem ulţum ire cres- de voturi". La 22 febru arie s-a deschis la
fost realizate de f.eslev Bell. care a dominat, datorită jocului rapid politice a Europei occidentale, pînă se re laţii eu S U.A, cindâ in tru cit o eventuală „Integra T okio conferinţa internaţională
a întrecut-o cu 2-0 (22-20; 22-20) pe şi eficace. C ele m ai multe puncte ale cînd Anglia nu va fi admisă în Piaţa „N oul" plan vest-german nu a fost re" le-ar lim ita p o sib ilită ţile ' de a Deocamdată, problema „in te g ră rii" pentru discutarea problem elor le
Maria Alexandrii si de Diana Rome comună, admitere care, după cum se p rim it favorabil la Paris şi formula stabili re la ţii eu terţe ţări. După o vest-europene se află încă în stadiul gate de vinătoarea dc foci fn
învingătoare cu 2-1 (21-13; 19-21; dinamoi'iştilor an fost realizate de ştie, a fast blocată de vetoul francez Europei „supranaţionale" se loveşte în tiln ire la Bruxelles eu m inistrul discuţiilor şi al elaborării de pla nordul Oceanului Pacific. l a
21-13) în fa la Ellei Constantinescu. Ivănescu (9) Din echipa suedeză nuri şi propuneri mai m ult sau mai conferinţă, care va dura o săpln-
s-a rem arcat Anderson cu 4 puncte la Consiliul M inisterial de !a B ru de opoziţia Franţei care se pronun de externe al Belgiei, Spaalc, m inis puţin asemănătoare în ansamblu, dar mînă, participă reprezentanţii
A JAini an continuat meciurile înscrise, toate din lovitură de la 7 m. xelles din ianuarie 1963. Dar se paie ţă pentru o Europă a „p a triilo r". trul de externe a) Olandei, Joseph Japon iei. Un unii Sovietice. Sta
pentru turneul International de fot In sem ifinale. Dinamo Bucureşti că „noul* plan de integrare politică Planul vest-german este apreciat Luns, a declarat că in v iito ru l pre diam etral opuse în ce priveşte pro telor Unite şi Canadei. Scopurile
bal (juniori) de la Vlareggio. S-au va juca cu form aţia elveţiană Gras- vest-europeană al Bonnului care a după cum scria recent cotidianul vizib il nu se poate conta pe o in i blemele de fond. Paşii făcuţi pînă conferinţei, a opta întilnire a-
jucat m eciurile retur in care au shopers Zilrich Primul m eci va a- fast elaborat in noiembrie anul tre hamburghez „D ie VVelt", eă „Bonn-ul ţiativă belgo-olandeză in chestiunea în prezent pe linia apropierii pozi nnală a celor patru ţări tn a-
fost înregistrate urm ătoarele re vea loc la 27 febru arie la Zilrich, iar cut va fi sortit eşecului, in tru cit la a mers un pas prea departe în d i „in te g ră rii" politice vest-europene. ţiilo r divergente sint foarte tim izi, ceastă problem ă, este stabilirea
z u lta te: Dukla Praga — A.C. T o- cel de-al doilea la 20 m artie in Ca recţia in te g ră rii". De asemenea, după Poziţia Angliei a fost, de asemenea, aceasta demonstrînd complexitatea cofelor de vînătoare pe anul
rino S -4 ; A C. Milano — Gând 8 -1 ; pitală. baza lui stă vechea concepţie vest- părerea preşedintelui de Gaulle, în precizată săptămirva trecută de p ri problemei, curent.
G enoa — Steaua Roşie B elgrad (Agerpres). germană de creare a unei Europe ţelegerea realizată la Bruxelles asu- mul m inistru, H arold W ilson, care, M A R IN GHEORGHE
I
Redacllfl al adinlDlslralla zlarulub tir, Dr. Pettu Grcza or. 25. telefon 1588, 12 75, 1585. 20 78 Taxa piaiilâ to oumeiar conform aprobam Direcţiei Generale P.tf.T R or 263 328 din G oolembjle 191?) TIpaioL !nlre|Mln-lel to P o lijia lic fi Hunedoaia Deva 40.065