Page 8 - 1965-02
P. 8
Nr. 3140
Pog: « Dramul socialismului
S i t u a ţ i a d i n Bshnţui primelor 100 de zile
V IE N T IA N E 2 (Agerpres). — din tabăra m ilitară Chinaimo, car de guverr&are laburistă
genţia France Presse a transmis că
A genţiile de presă transmiteau în
dim ineaţa zilei de 2 februarie că ge tierul general al arm atei guverna
neralul K uprasith Abhay, şeful ad mentale situat la şase kilo m e tri de LO N D RA 2 (Agerpres). — lită în momentul cind situaţia eco
junct al statului m ajor al arm atei capitală, un puternic tîr de a rtile P rim ul m inistru britanic Harolcl nomică a ţă rii va fi restabilită.
laoţiene, adresase- un ultim atum tru rie a fost îndreptat îm potriva loca Wilson a rostit luni seara la postu In continuate, prim ul m inistru a
pelor rebele, pentru a evacua pozi lită ţii Tha Deua, la 20 kilom etri est rile de televiziune engleze un dis reafirm at că în ciuda m a jo rită ţii do
ţiile ocupate de acestea. In comen de Vientiane, unde in dim ineaţa de curs în care a făcut bilanţul prim e numai u e i vo turi pe care o deţin
ta riile din după-amiaza aceleiaşi z i 2 februarie au sosit trei companii lor 100 de zile ale guvernării labu laburiştii in Camera Comunelor, .gu
le, corespondenţii de presă au ară venind din Paksane ca a ju to r acor riste. vernul intenţionează să continue
tat că Bunleut Sykosy, lid erul o fi dat rebelilor din pat tea generalului Referindu-se la politica internă a programul său. In acest sens el a
ţe rilo r rebeli, a i'espins ultim atum ul Kham Kong, şeful unei regiuni m i guvernului, Wilson a subliniat că, precizat că va depune în Camera
în term eni categorici. „Eu nu mă litare. In tabloul general destul de la preluarea puterii, laburiştii au Comunelor un proiect de lege p li
voi mişca de pe poziţiile pe'care le confuz din capitala laoţîană a in moştenit de la conservatori o situa vind naţionalizarea industriei side
deţin", a declarat Sykosy corespon tervenit, după cum apreciază agen ţie economică gravă, apropiată de rurgice. precum şi propunerea p ri
încheierea lucrărilor sesiunii C.A.E.R. F u n e r a l i a i e denţilor de presă. In Vientîane tru ţia France Presse, şi un element criză. Astfel, a declarat cl, „poziţia vind crearea unei comisii naţionale
pele rebele continuau să controleze care ar putea aduce o clarificare a balanţei de plăţi pe care am moşte pentru terenurile de construcţie care
I u i F r o l K o z l o v postul de radio, stadionul şi aeropor situaţiei. Intre liderul grupului de să pună capăt speculaţiilor cu a-
PRAGA 2 (Agerpres). — oferit o recepţie. Au participat con tul. In urma refuzului trupelor re rebeli, Sykosy, şi prim ul m inistru nit-o, a fost in mod practic cea ceste terenuri.
La 2 februarie s-au încheiat la ducători de partid si de stat ai R S. MOSCOVA 2 — Corespondentul bele de a se retrage, aşa cum se sta Suvanna Fuma au început negocieri, mai rea de la război încoace". In Wilson a afirm at apoi că guver
IVa.L'a lucrările celei de-a 19-a se Cehoslovace, şefii si m em brii dele Agerpres, S. Podinâ, transm ite: bilise, de altfel, şi la consfătuirea la prin interm ediul ataşaţilor m ilita ri aceste condiţii guvernul „a ales sin nul său va rămîne la putere t
siuni a C onsiliului C.A.E.R. Cu a- gaţiilo r care au participat la lucră care a participat liderul rebel, p ri ai A ngliei şi ai S.U.A. Aceeaşi a* gurul m ijloc care putea prom ite o tim p cit va fi posibil şi că, în
cest p rile j .lozef Lenart, preşedinte rile sesiunii, şefi ai m isiunilor d i La 2 februarie au avut loc la mul m inistru Suvanna Fuma şi o fi genţie socoteşte că negocierile sînt oarecare eficacitate, hotărînd să spo mentul cind obstrucţia din parură
le guvernului 11. S. Cehoslovace, a plomatice şi alte persoane oficiale. Moscova fune ra liile lui Frol Kozlov, d ificile deoarece colonelul Sykosy, rească taxa de scont a Băncii A n opoziţiei din Camera Comunelor va
cunoscut m ilita n t al P artidului Co ţeri superiori din statul m ajor al ar bizuindu-se pe un eventual ajutor gliei la 7 Ia sută". Acest lucru a
munist al U niunii Sovietice. Urna matei IaoJtiene, între trupele celor străin care i-ar întări forţele, nu pus capăt scurgerii ca p italurilo r en deveni sistematică, făcînd im posibilă
Conferinţa de presă cu rămăşiţele pămîntesli ale lui Frol două tabere au avut loc ciocniri. A - vrea să cedeze poziţiile riştigate. gleze spre alte ţări. De asemenea, adoptarea program ului său legisla
tiv, laburiştii vor face din nou apel
guvernul a fost obligat să hotărască,
Kozlov a fost aşezată în Sala co
a tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu loanelor a Casei sindicalelor, unde n in — fără a încerca un acord cu ţările la alegători.
Relerindu-se la o serie de proble
interesate, deoarece o astfel de ten
m ii de moscoviţi au venit să aducă
un u ltim omagiu dispărutului. De tativă n-ar fi fost încununată de me de politică externă şi m ilitară,
PRAGA 2. — Corespondentul A- conomică si tehnico-şliinţifică romS- aici un cortegiu funerar s-a îndrep BAG DAD 2 (Agerpres). — nistrul afacerilor interne al Iraku succes — fixarea suprataxei vama Wilson a anunţat că guvernul său
gerpres, A. Liţă, transm ite: no-cehoslovaeă. tat spre Piaţa roşie, unde s-a ţinu t P o trivit rela tă rilo r presei, în u l lui, Abdel Hamid, a declarat in le de 15 la sută asupra im p o rtu rilo r va continua să-şi păstrez.c o parte
In cadrul unei conferinţe de pre La conferinţa de presă, organizată un m iting de doliu în prezenţa con timele zile s-au semnalat noi tu l tr-un interviu acordat ziarului liba de produse industriale în Anglia. A - a arm am entelor sate nucleare la
să, care a avut loc m arţi după-a- de Uniunea zia riştilo r cehoslovaci ducătorilor de partid si de stat ai burări în regiunile din nordul Ira rătfnd că această acţiune a fost în caro, în tim pul campaniei electora
miază la Praga, tovarăşul Alexan si de secretariatul de presă al Co U niunii Sovietice. In sunetul salve kului locuite de populaţia kurdă. nez „al M ouharrer” că „guvernul treprinsă pentru „a stopa emoragia" le, la b u riştii afirm aseră că vor re
recurge, la for*ţă pentru a restabili
dru Bîrlâdcanu, vicepreşedinte al misiei m ixte guvernamentale, au lo r de tun, urna a fost aşezată a- Cu cîtva tim p in urmă un reprezen şi a îm bunătăţi balanţa comercială nunţa. El a precizat, în acest sens,
că program ul de construire a sub
Consiliului de M in iştri al R. P. Ro- participat reprezentanţi ai organelor poi intr-o nisă în zidul K rem linu lu i. tant al mişcării ku rzilo r a declarat ordinea Li regiunile din nordul ţă a A ngliei, prim ul m inistru a a fir
mîne a răspuns la întrebările zia centrale de presă, ai radiodifuziunii că populaţia din nordul Ira ku lu i rii". El s-a pronunţat îm potriva a- m arinelor britanice înarmate cu ra
chete „P olaris" va fi continuat.
riş tilo r în legătură cu rezultatele ce şi televiziunii. A fost prezent, de a- cordării autonomiei kurzilor. mat că suprataxa vamală va fi abo
este nem ulţum ită de faptul că gu
lei de-a 4-a sesiuni a Comisiei m ix semenea, ambasadorul R. P. Roinî-
te guvernamentale de colaborare e- nc la Praga, Gh. Niţescu. 0 nouă variantă vernul nu a luat măsurile necesare
pentru desfăşurarea unei vieţi de
de rachetă purtătoare mocratice în această regiune.
Răspunzînd acestei deolaraţii mi
o.n.u. Âmmarea lucrărilor de obiecte cosmice ELVEŢIA; „Ziuadreptului
MOSCOVA 2 (Agerpres). —
Adunării Generale ianuarie, in Uniunea Sovietică a de vot ai femeilor"
Agenţia TASS transm ite că In 30
fost lansată cu succes o nouă va BERNA 2 (Agerpres). —
riantă de rachetă purtătoare a o- Ziua de 1 februarie a fost marcată
NEW YO RK 2 (Agerpres). — p licâ rii artico lului 19; situaţia f i biectelor cosmice într-o regiune a si anul acesta de numeroase mani
Şedinţa de luni a A dunării Gene nanciară a O.N.U. trebuie soluţio Oceanului Pacific la o distanţă de festaţii ale organizaţiilor de femei
rale a O.N.U., care s-a în tru n it la nată prin con trib uţii voluntare din peste 13.000 km. Zborul rachetei şi din Elveţia prin oare cereau drep
ora 22,30 (ora Bucurcstiului) a du partea tu tu ro r m em brilor, cu con funcţionarea tu tu ro r treptelor ei tul de vot. Această zi este „Ziua
dreptu-lui de vot al fem eilor, deoare
rat numai 18 minute. A luat cuvln- diţia ca această soluţie să nu fie in .s-au desfăşurat in conform itate cu ce la 1 februarie 1959, în cadrul u-
tu l secretarul general al O.N.U., U terpretată ca o renunţare la propriile programul stabilit. Macheta penul
Thant, care a declarat că în ciuda lo r poziţii; trebuie să se în tre p rin timei trepte a rachetei purtătoare a nui plebiscit, alegătorii au respins
propunerea de a se acorda fem eilor
tu tu ro r e fo rtu rilo r nu s-a putut a- dă cit se poate de urgent o exam i aterizat cu mare precizie in regiu drepturi politice egale. Cu toate a-
junge la un acord in ce priveşte nare a operaţiunilor întreprinse de nea de cădere dinainte stabilită. cestea, organizaţiile dc femei şi-au
„criza financiară a O.N.U.". El a a- O.N.U, pentru a se preciza cui a- In legătură cu rezultatele bune intensificat activitatea, reuşind să
nunţat Adunarea Generală că, po parţine dreptul de a hotărî efectua ale experienţelor, cu începere de obţină dreptul de vot la aJegeri'le mu
tr iv it in fo rm a ţiilo r pe care le deţi rea unor astfel de operaţiuni, com nicipale şi cantonate in cantoanele
ne, între m em brii O.N.U. există un ponenţa foi ţelor armate şi a coman la 3 februarie se redă, înainte de Geneva, Neuchntel şi Vaud, precum
acord p liv in d unele p rin cip ii gene dam entului acestora, finanţarea u- termen, navigaţiei şi zborurilor a- şi in oraşul Basel.
rale. Aceste p rin cip ii enumerate de nor astfel de operaţiuni.. vioanelor regiunea menţionată în Anul acesta vor avea loc la Ber
U Thant, corespund în mare măsu Preşedintele A dunării Generale comunicatul care a fost difuzat de na si Zurich, cel mai mare oraş a«l
ră cu propunerile form ulate la 30 a O.N.U., A lex Quaison Sackey, a Elveţiei, noi referendtim uri in ve
decembrie 19G4 de grupul afro-asia- chemat apoi pe toţi m em brii să de agenţia TASS la 9 ianuarie si pu derea acordării dreptului de vot fe
tic la O N U. şi anume: statele mem pună eforturi pentru a se ajunge blicat în presă la 10 ianuarie 1063. m eilor in alegerile locale.
bre ale O.N.U. trebuie să ajute or )h un acord şi a propus ca lucrările
ganizaţia să iasă din actuala situa sesiunii să fie aminate cu o săptă*
ţie fără ca aceasta să lezeze pozi mină pentru a se da posibilitate de Greva docherilor americani nu a încetat
ţiile lor principiale în ce priveşte legaţilor să studieze declaraţia se
cheltuielile im plicate de operaţiu cretarului general şi să continue nici după intervenţia preşedintelui Johnson
nile O.N.U. în Congo şi O rientul consultaţiile reciproce. Propunerea
M ijlo ciu ; în interesul O N U . este a fost adoptată fără obiecţiuni, iar
NEW YORK 2 (Agerpres). — delphia (Pennsylvanîa), Gleason, URUGUAY. — La Montevideo,
necesar ca la actuala sesiune să sc viitoarea şedinţă a A dunării Gene Greva docherilor de pe coasta A- preşedintele asociaţiei, a declarat că capitala republicii Uruguay a a- Perspectivele
evite o confruntare în problema a- rale a fost fixată la 8 februarie. tlo n iicu lu i si din golful M exic con negocierile între reprezentanţii do vut loc recent- o manifestaţie de
tinuă de 23 de zile. Speranţele ar cherilor şi arm atori au fost reluate solidaritate cu lupta poporului agriculturii
m atorilor in reluarea lucrulu i după şi se speră să se ajungă la un re brazilian îm potriva regim ului m i
intervenţia preşedintelui Johnson nu zultat. lita r din a ceas Hă ţară. franceze
P e ^ c u r i au fost realizate. Asociaţia docheri cherilor. după care aceştia nu încep în faţa U niversităţii din Monte PARIS 2 (Agerpres). —
Aplîcînd tactica tradiţională a do
La m itingul care s-a desfăşurat
lor a refuzat cererea preşedintelui
Johnson de a se relua lucrul în p a
tu rile unde sindicatele locale au a- lucrul pînă cind nu se ajunge la o video au luat cuvîntul si repre Din raportul C onsiliului economic PR ETU T1U
înţelegere în toate porturile, greviş
Argentina,
zentanţi din
Chile,
probat noul contract, p rin tre care francez cu privire la perspectivele
NEW YORK. — Ziarul „N ew TO K IO — Studenţii de la U ni se numără Boston, New York, N or tii au hotărit să nu se întoarcă la Columbia. a g ricu ltu rii franceze reiese că
Y ork Times" scrie că „hotârîrea versitatea „K eyo" din Tokio au folk, M obile şi New Oiieans. In ce lucru nici în porturile in care con In fotografie: Aspect parţial Franţa ar putea să-şi desfacă aproa EGALĂ CU VITEZA SUNETULUI
guvernului vcsl-geim an de a nu început luni o grevă de protest îm pliveşte situaţia din portul Phila tractul a fost aprobat. de la m iting. pe în întregim e unele din exceden
extinde perioada in care crim inalii potriva h o lă ririi adm inistraţiei de tele sale agricole în cadrul Pieţei Un grup de cercetători ştiinţi
de război pot li urm ă riţi şi pedep a spori taxele de învăţăm int. încă comune. Insă ea va trebui să-şi gă fici şi studenţi dc la Universitatea
siţi este foarte nefericită.. Nimeni de dimineaţă, in piaţa universită sească debuşee in terţe ţări pentru Nagoya, condus dc prof. Ilisanodzi
nu se îndoieşte că mai există m ulţi ţii au început să sc adune m ii de circa două milioane tone de gnu. In Odzawa, a construit prototipul u-
dintre cei mai vinovaţi crim inali studenţi de la ţoale facultăţile. Ei Le M onde: „CONTRADICŢII S?ANiOLE“ ceea ce priveşte zahărul, avînd în nui tren capabil să dezvolte o vi
5 î
de război în libertate, unii ascun- au organizat un m iting în cadrul vedere si producţia te rito riilo r de teză ap roap e egală cu viteza su
zîndu-sc chiar in Germania occi căruia au anunţat că refuză să M A D R ID 2 (Agerpres). — prim ul rînd, o îm bunătăţire elemen procese s-a abătut asupra peninsulei. peste mări, Franţa va dispune de netului. Prototipul trenului, lung
dentală sub nume false şi biografii participe la sesiunea dc examene Sub titlu l „C ontradicţii spaniole", tară a standardului lor de viaţă. După 25 de ani de la sfirşitu l răz 500 000-G00.O00 tone excedentare. Ne dc 2 metri, are form a unei ra
inventate, a lţii in alte ţari. aştep- prevăzută pentru 4 februarie şi ziarul „Le Monde" publică un ar Salariul m inim zilnic a fost fix a t la boiului civil, oameni acuzaţi,, une voile de im port ale partenerilor din chete cu stabilizatori orizontali şi
tind data cind îşi vor puica cerc vor continua greva pînă cind ad ticol în (are, referindu-se la tin dis GC pesetas, in tim p ce 1 kg. de car ori fără dovezi convingătoare, de a- Piaţa comună se ridică la 310.000- verticali. El este acţion at« de două
dreptul de a deveni cetăţeni legali" curs rostit de generalul Franco în 410 000 tone. De asemenea, ea va m otoare cu reacţie in miniatură.
m inistraţia universităţii le va sa ne costă 1G0 pesetas. Clasa m unci partenenţă la partidul comunist, E xperim entat in august J963, pc
PARIS. — Comentind recentele tisface revendicările şi va renunţa care acesta se declara pentru o libe toare este principala victim ă a n- sint condamnaţi la pedepse foarte trebui să exporte în afara Pieţei co o distantă de 350 metri trenul a
dem onstraţii studenţeşti de la M a la hotărirca luată. ralizare din ce în ce mai mare a re ce.stci creşteri a p re ţu rilo r si a in grele de închisoare. Un nou pro mune im portante cantităţi de pro dezvoltat o viteză de 980 km pe
drid, ziarul „Le Monde" îşi e xp ri gim ului său în toate domeniile, scrie capacităţii sindicatelor oficiale şi ces îm potriva tin e rilo r naţionalişti duse lactate precum şi circa 200.000 oră. Prof. O dzcw a şi-a exprim at
mă părerea că guvernul spaniol şi HUENOS AIRES. — Un număr p rintre altele: „Numeroase ş tiri care verticale, ai căror conducători sînt başci a început în faţa T ribu n a lu lui tone de carne de vilă. precum şi convingerea că in timpul viitoare
studenţii sînt angajaţi in tr-o v e ri dc 100.000 de feroviari argentini sosesc din Peninsula iberică pai- să num iţi de guvern. Pentru a încerca din Madt îd, unde, apărătorii dau do alte produse. lor exp erien ţe o asem en ea viteză
eni au inceput m arţi, o grevă de indice că punctul de plecare al a-
tabilă încercare de forţe". A u to ri să obţină reprezentanţi sindicali au vadă, din nou, de un mare curaj, In ceea ce priveşte negocierile din va fi atinsă şi intr-un circuit în
tăţile, continuă ziarul, par dispuse 24 de orc în s p rijin u l cererilor de eesiei liberalizări s-a Înrăutăţit. Po tentici, m uncitorii din construcţii ncpzitînd să atace serviciile de po li cadrul rundei Kennedy, raportul in chis.
să folosească toate m ijloacele po m ărire a salariilor. Guvernul ar triv it statisticilor oficiale, costul din M adrid au ieşit pe străzi să ma tie. lipsurile şi slăbiciunile ju stiţie i sistă asupra consecinţelor acesteia
sibile — şi ele s ilit numeroase — vie ţii a crescut în cursul anului tre nifesteze. Ei sînt susţinuţi de imen si chiar ale însusi regim ului. La pentru agricultura vest-europeană SAPE DE FORAJ IN FORMA
gentinian a refuzat să accepte re
pentru a obliga toate facultăţile şi cut cu 9 la sulă. Or, salariile au sa m ajoritate a studenţilor. Iturgas vor fi judecaţi pentru a am intind că „o negociere care se
şcolile tehnice care s-au separat de vendicările greviştilor oferind o fost riguros blocate de guvern. Pentru a răspunde la aceste ne doua oaia, un număr de condamnaţi duce numai cu p rivire la tarifele DE LANCE
sindicatul universitar oficial să a- m ărire de salarii mai mică dccît Nu este deci de m irate că nem ul m ulţum iri, guvernul spaniol a agi care au îndrăznit să scrie o plîn- vamale va expune comunitatea Inginerii azerbaidjen i au realizat
bandoneze poziţia lor. cea cerută. ţu m irile sociale cresc. Cei aproxi tat, îndeosebi, pînă în prezent sa gere cu ocazia A n u lu i nou. La Va- (C.E.E.) unei concurenţe anarhice o sapă de foraj, căreia i-au im
mativ' 1.500 de m uncitori care au bia ju stiţie i si am eninţările poliţie Icncia, 19 persoane sint pasibile Ia din partea ţări lor exportatoare care
îndrăznit să înfrunte poliţia si să neşti. După grevele din Asturia, un o pedeapsă totală cu închisoarea de vor continua să subvenţioneze pro primat o form ă de lance Instru
mentul este executat dintr-un o-
manifesteze la M adrid, cereau, In nou val de represiuni, arestări şi 434 ani. ducţia lor". (el deosebit de rezistent, arm at eu
miei cilindri de pobedit. Cu aju to
rul noilor sape, vitezele de înain
tare sc m ăresc dc 2,5 ori in c o m
F.N.M., F.N.A. sau o altă variantă? paraţie cu cele realizate cu sapele
cu trei role. folosite actualm ente
Q Din nou la sfirşitul acestei săp- latasaray Jstanbul. Program ul în in foraje. Sapa de foraj in form ă
tămini schiul va cunoaşte o bogată cepe la ora 17,30. După cum se de lance se recondiţionează cu u-
activitate com petiţională. Z ăpada ştie. în tur echipele noastre au ciş- Deşi aminate în mai multe rîn- gheaţă", conservate cu alte cuvinte ţiile negative ale guvernului de la xistă bănuieli, afirm ă „Die W elt", şurinţă.
căzută din abundentă şi vrem ea rece tigat eu scorul de 3-0. duri şi intîm plnînd o rezistenţă se pentru consumaţie la lim pul potri Donn faţă de acest plan nu-i pă că „cancelarul Erhard ar încerca
vor asigura condiţii optime de des rioasă chiar in cadrul alianţei a- vit. ruseră descurajatoare. A trebuit să poate sa intre cu ajutorul genera STUDIEREA VEDERII
făşurare a celor trei concursuri pro 9 Pentru a doua oară in decurs llnnlicc. planurile privitoare la in Cînd. sub cc formă şi. mai ales, intervină în tîln i rea de la Ramboui«l- lului de Gaullc in afacerea nucleară.
gramate s/mbătă şi duminică. de 11 zile renumitul atlet australian tegrarea nucleară atlantică nu au dacă aceste planuri vor fi acceptate let pentru ca Wilson să-şi dea sea A r putea oare considera preşedin ŞOFERILOR
La P oiana Braşov, sîmbutu dim i Ron C larke a corectat recordul m on fost încă abandonate. Un indiciu rămîne o problemă foarte contro ma de zădărnicia e fo rtu rilo r sale in tele francez, sc întreabă in conti
neaţa de la ora 9,30 se va desfăşura dial in proba de 5.000 m plat. In convingător il constituie recenta în- versată. P lin atenuarea într-o oa momentul de faţă. nuare ziarul, că a sosit acum mo Revista engleză „New Scientist"
concursul internaţional triunghiular cadrul tentativei efectuate pe pista tîlnire de Gnulle-Erhard. Dacă recare măsură a insistenţelor ameri Reclamă totuşi o explicaţie de ce mentul să transform e viziunea sa scrie intr-un articol că dr. M
de biatlon — 11D. Germană, R.P. stadionului din Auchland, Ron Clar- R.F.G. .s-ar fi hotărîl cu adevărat cane pentru o forţă nucleară m u lti R.F.G.. atît de receptivă Ia planu asupra viito ru lu i, expusă la Stras- Allen, profesor de optom etrîc de
Polonă şi IIP. Pomină. Tot la P o l.e a parcurs clasica distanţă in să-şi păstreze „inocenţa nu.-!cară“. laterală (F.N.M.) nu au fost înde rile de integrare nucleară, nu ac bourg, într-o ofertă concretă privind la Universitatea din stalul Indiana,
a ajuns la concluzia, pe baza stu
iana Braşov cei m ai buni juniori de J3‘33"6 10. La Jti ianuarie la îlo- reuniunea de la Rnm bouillet ar fi părtate nicidecum d ificu ltă ţile de ceptă forţa nucleară atlantică? (In o asociere atomică pentru a atrage dierii vederii nocturne a şoferi
la probele alpine sc vor întrece in bart el realizase l.T34"8 10. Recordul fost prilejul cel mai p o trivit pen bază: refuzul categoric al Franţei, definitiv, acest proiect ii oferă, ca d e fin itiv Republica federală de par lor, eâ sem n alizatoarele de dis
cadrul „Cupei şcolarul" care se va m ondial oficial este de LV 35" şi tru a face cunoscută o asemenea rezistenţa marcată a Canadei, BeJ- şi F.N.M., un cuvint de spus in tea sa?" Presupunerea este reluată
desfăşura sim bătă şi duminică pe aparţine atletului sovietic Vfadim ir decizie. Absenţa din declaraţia co dc m ulţi comentatori, care s-au con tanţă din spatele m aşinilor trebuie
pirtia Postăvarul. Kuţ. mună franco-vesl-germană a orică siderat oarecum încurajaţi in pă să aibă lumina verde şi nu roşie
Al treilea concurs din această săp- rei referiri la problema înarm ării rerea lor de recunoaşterea de către El consideră că peste 89 la sută
tămînă f a acea loc la Mogoşa unde O Peste 18.000 dc spectatori au J nucleare a Occidentului, declaraţiile guvernul francez a „le g itim ită ţii" din conducătorii, auto suferă de
se vor desfăşura întrecerile din ca urmărit la Madison Square C arden p urtătorilor de cuvînt oficiali ai ce COMENTARIU EXTERN dorinţei R.F.G. de a participa in diferite d efecte de v ed ere care fac
să li se pară că sem nalizatoarele
drul prim ei etape a Cupei R.P.Il. din New Y ork meciul de b o x dintre lor două ţări. ta si diversele amă tr-un fel sau altul la elaborarea din spatele maşinilor sc află la o
(seniori) pentru p robele alpine. 9 ..greii" Floyd Patterson şi G eorge nunte dezvăluite ulterior despre po strategiei atomice a N.A.T.O. distanţă m ai m are dccît cea reală.
C huralo (Canada) contind ca sem i ziţiile divergente care s-au m ani M ajoritatea observatorilor consi Doi din trei oam eni au imnresra
9 Sala Floreasca din Capitală va finală a cam pionatului mondial. festat în cursul în tîln irii. indică cu deră insă că este îndoielnic că Fran
găzdui sîmbătu un interesant cuplai După 12 reprize, oficialii an acordat oarecare certitudine că obţinerea ac giei si Norvegiei, reticenţele foarte strategia nucleară atlantică). Tacti ţa doreşte sau este în măsură să îm că lumina roşie se află la distan
t'oleibalislic. In m eci reh/r din ca in unanim itate victoria la puncte cesului la arma nucleară continuă recente ale Turciei. In fond. aceste ca Bonnului pare, după părerea ob părtăşească cu Germania occiden ţă m ai m are dccît orice altă lu
drul „Cupei cam pionilor eu ropen i" fostului com pion al lumii Palter- să fie un obiectiv m ajor al p o liti divergenţe s-nu concentrat acum a- servatorilor, să ţină seama de fap tală forţa sa atomică de soc. îna mină. 1 la sută din bărbaţi su
cele două form alii cam pioan e ale tă son care din rundul 4 şi-a dominut cii vest-germane. Ziarul „D ie W e ir supra planului forţei nucleare a- tul că proiectul britanic nu este inte de toate pentru că nu i s-au o- feră de o form ă de m iopie lum i
rii noastre — Dinamo Bucureşti (fe adversarul „contrindu-l" eficace. relevă, pe de altă parte, că „repre tlanlicc moi acceptabil Franţei decît F.N.M. ferit încă m otivele pentru care să noasă. care reduce sensibilitatea
minin) .şi Rapid Bucureşti (m ascu zentanţii diplom atici ai S U .A. la Poziţia lo r răm inînd într-o even şi prin urmare şansele de a fi adop înceteze de a se mai preocupa de fată de lumina roşie. Uipcropia,
lin) vor întîlni echipele clubului Ga- (Agerpres) N.A.T.O. şi In Bonn au dat de în tuală forţă atlantică aceeaşi cu cca tat sînt minime. In această situa p rim ejdiile posibile de peste Rin. care este dc asem en ea foarte răs-
ţeles in mod limpede că guvernul atribuită în forţa m ultilaterală. ţie. guvernul vest-german nu con Oricum, Bonnul are în vedere
S.U.A. au putut ceda în deplin con sideră, probabil, oportun să urmeze probabil mai multe posibilităţi şi pîndită. dă o im agine diluată n
lor continuă să aibă intenţia de a fort Angliei rolul de principal ne o cale care nu-i oferă perspectiva
L O T O - C E N T R A L crea o forţă nucleară în cadrul a- gociator, ba se străduiesc chiar să dorită şi care în plus îi solicită obli acest fapt este ilustrat de elabora obiectelor roşii, dar nu şi a obiec
lianţei (atlantice)". Şi iată că se încaseze dividente diplom atice de gaţii exprese de a renunţa formal rea în cadrul comandamentului telor albastre, verzi sau galbene.
vorbeşte anim din nou despre po Bundeswehrului a unei „noi con Cind aceste defecte de ved ere
Rezultatele tragerii excepţionale L o lo central pentru autoturisme pc urma acestui fapt. îndeosebi în la crearea armei nucleare proprii. cepţii de apărare", mai exact asa-
sibila iniţiere „in tr-u n v iito r previ relaţiile cu Franţa. Dai care este Asa-num itul „substrat ele dezanga sînt însoţite dc o proastă vizibili
din 2 februarie 19G5. numita strategie a „apărării la linia
zibil" a unor tratative între S.U.A., profitul Angliei? Deocamdată, sin jare" caic i se atribuie planului b ri cea mai înaintată". Elem entul esen tate sau cind şoferul este obosit,
— E x tra g e m I (G din 90) pentru biletele I<=40 lei Anglia. Italia. Olanda şî R F C . gurul rezultat este o rărire accen tanic (substrat „considerat, scrie ţial al unei asemenea strategii ar se află in stare de ebrietate sau
8 17 13 57 G0 46 consacrate planului britanic al unei tuată a re la ţiilo r sale cu Franţa şi „New York Herald Tribune", a fi urma să-l constituie o centură de
— Extragerea n 11-a (â din 90) p entru biletele F=20 lei forţe nucleare atlantice (F.N A ). R.F.G. Contramandarea vizitei lui o modalitate a lui W ilson de a da mine atomice care să fie instalată sub acţiunea m edicam en telor, peri
26 86 90 43 57 D intre toate aforismele folosite Wilson la Bonn oricare a fost mo satisfacţie puternicei aripi de stin la graniţa R.F.G. cu ţările socia colul tam ponării eu maşina din
— Extragerea a Ill-a (4 din 90) pentru biletele T = 8 lei de z.iare pentru a caracteriza stadiul tivarea oficială, este simptomatică. gă a partidului laburist, favorabilă liste. Bundeswehrul contează pe faţă creşte considerabil.
3G 72 32 30 in care se află planurile de inte Premierul britanic intenţiona să dezarm ării") este intr-adevăr ele faptul că adoptarea concepţiei sale Indicatoarele de oprire şi coti
— Extragerea a lV-a (3 din 90) p entru biletele A = 2 lei grare nucleară, mai sugestiv pare încerce să convingă cercurile con mentul ce) mai neagreat la Bonn. strategice i-a r oferi p rile ju l de a turi trebuie să răm înă m al departe
66 44 38 să fie aşadar cel al ziarului „Die ducătoare vest-germane de pretinsele Rămîne de răspuns la întrebarea: obţine rolul nuclear pe care îl do
Fond de prem ii provizoriu : 4.340.068 lei. W e lt' care este de părere că ele avantaje pe care le-ar avea planul pe ce cale nădăjduieşte totuşi Bon reşte. de culoarea roşie. t
„au fost puse în mod vădit la forţei nucleare atlantice, şi reac- nul să ajungă la arma nucleară? E- N. RATEŞ
Redacţia şl administraţia zlaruluh str. Dr. Petru Sroza or. 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţie) Generale P T T R nr 2G3 328 din 6 noiembrie 1949 - Tlparuh întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.065