Page 80 - 1965-02
P. 80
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNlfl-VĂ /
încheierea lucrărilor Conferinţei
pe ţară a Uniunii Scriitorilor din R.P.
M iercuri au luat sfîrşi<t lucrările La jos. Eugen Simion, George Ivaş- tra l Al P artidului Muncitoresc Ro-
Conferinţei pe ţară a U niunii cu. Eugen Ba-rbu, Angliei Dumbră- min.
S criito rilo r din R P. Romînâ. vennu, G alfalvi Zsolt. Horia Lo- In şedinţa de dupâ-amiază. de
Şedinţa de dimineaţă a fost pre vinescu, A urel Rău. Ov. S. Croh- legaţii au reales în unanim itate
zidată de M arin Preda şi Zaharia mă'lniceanu, I. D. DâJan şi Ion pe maestrul Tudor Argliezi c a pre
Stancu. Bănuţă.
şedinte de onoare al U niunii Scri
In continuarea discuţiilor pe In încheierea discuţiilor a luat ito rilo r din R. P. Romină.
marginea D ării de seamă asupra cuvintul Zaharia Stancu. In continuare a avut loc alege
activită ţii Com itetului de condu In aplauzele puternice ale par
cere al U niunii S criitorilor şi a ticipanţilor, Ion Pas a dat citire rea prin vot secret a Com itetului
FEBRUARIE referatelor pe genuri de creaţie, salutului adresat Conferinţei pe de conducere aJ U niunii S criito
au imal Quat cuvin-tul : Jean Lives- rilo r din R.P. Romînâ şi a Comi
cu, adjunct al m inistrului invâţă- ţară a U niunii S criito rilo r din R.P. siei de revizie.
mSntu-Iui, Paul Gcorgescu, Lctay Romînâ de către Comitetul Cen
(Agerpres).
FURNIZORI $1 CONSTRUCTORI
Salutul adresat de C. C. ai P.M.R.
FflTi-N FflŢfl Conferinţei pe ţară
a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînâ
IN DISCUŢIE: CALITATEA transmite un salut călduros C onferinţei U niunii S crii toare a tot ce este mal dc preţ in experienţa scriito
Com itetul Central al ra rtid u lu i Muncitoresc Romin
to rilo r — poeţilor, prozatorilor, dram aturgilor, c riti ricească, acumulată pc plan naţional şi universal.
O influentă pozitivă asupra creaţiei literare exercită
cilor, tuturor celor ce-şi pun talentul in slujba în flo dezbaterile ce au loc pc marginea problemelor actuale
Recent a avut loc o consfătuire în vrea să sugerez constructorilor şi ririi lite ra tu rii în patria noastră. ale dezvoltării lite ra tu rii originale şi îndeosebi ale
tre constructori şi fu rn izo rii de ma ideea folosirii zgureî expandate de P artidul, întregul popor privesc cu satisfacţie drum ul reflectării artistice a realităţii, discuţiile referitoare la
teriale de construcţii din regiunea la Hunedoara. Se poate utiliza, după ascendent a! creaţiei literare, lărgirea continuă a n o lucrările valoroase din literatura contemporană a al
noastră, organizată de C onsiliul re cile ştiu, la execuţia anum itor ele d u rilo r scriito rilo r, apariţia unui num ăr sporit dc opere tor popoare, interpretarea de pe poziţiile esteticii inar-
gional al sindicalelor în colaborare mente de construcţii". realiste de valoare, care îmbogăţesc patrim oniul lite xist-lcninistc a dife rite lo r curente literare, precum şi
cu Sfatul popular regional. Temn In anul care a trecut constructorii rar naţional şi devin tot mal cunoscute peste hotare. a unor opere cu aspecte contradictorii din literatura
principală a discuţiei a fost calita au avut neplăceri şi cu unele radia O puternică în rîu rire exercită asupra dezvoltării li romînâ şl străină, combaterea tendinţelor de ignorare
tea m aterialelor de construcţie fu r toare şi piese de instalaţii sanitare teraturii, ca şi asupra întregii vieţi culturale, uriaşele a specificului creaţiei artistice. Stimularea in con fi-
nizate şantierelor de către între p rin livrate de U 'tna „V icto ria " din Câ- transform ări înnoitoare prin care trece ţara noastră, nuare a unui larg schimb dc opinii şi a a ctivită ţii dc
derile producătoare din regiune. Cu lan Deşi uzina este promptă în a-şi vasta operă dc construcţie a socialismului, care pune critică, teorie şl istoric literară într-o atmosferă con
accat p rile j, tov. ing. Mircca Ramba, achita obligaţiile contractuale, lotuşi Utilajele moderne cu care este dotată Uzina de preparare din Te- in valoare toate energiile poporului. In clim atul deo structivă, dc respect reciproc, străină subiectivism ului
vicepreşedinte al C om itetului execu ea a livra t în special radiatoare ce liuc asigură prelucrarea superioară a minereurilor. sebit dc propice creat dc avîntul fără precedent al şi spiritu lu i de grup, cultivarea obiectivităţi] depline
tiv al S fatului popular regional H u prezentau suprafeţe cu multe aspe In fotografie: Aspect dintr-o hală a uzinei. economici, de reorganizarea societăţii şi a re la ţiilo r în aprecierea valorii lucrărilor, sînt clemente indis
nedoara a prezentat un referat p ri rită ţi. De accca, constructorii au fost dintre oameni pc baze noi, sc face sim ţită tot mai pensabile mersului înainte al lite ra tu rii noastre noi.
vind această problemă, după care au obligaţi să consume mai multă ma m ult extinderea cim pului dc observaţie al scriito rilo r îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce revin U niunii
urm at discuţii. In articolul de faţă noperă şi vopsea la montarea şi vop noştri şi a opticii Inr sociale şi artistice, pătrunderea S criitorilor, depinde în mare măsură dc modul în earc
ne vom referi la principalele proble sirea acestora. P rintre radiatoarele LUCRĂRILE PLENAREI în universul spiritual al constructorilor socialismului, se asigura munca roleetivă în organele de conducere,
me discutate. livrate s-au găsit baterii care n-au în bogata lor lume dc «înduri şi sentimente. dc oarticiparea activă a tu tu ro r forţelor scriitoriceşti la
rezistat probelor de presiune efec Oamenii m uncii acordă o înaltă preţuire sc riito rilo r dezbaterea problemelor de bază alo vierii literare.
tuate de instalatori. CONSILIULUI A8RJCGL REGIONAL ale căror opere sc fac ecoul vie ţii patriei şi a poporu P rintre preocupările U niunii S criitorilor, un Ioc rle
Despre livrare Referindu-se la aceste neajunsuri lui nostru, al epocii contemporane de furtunoase trans s^amă il ocupă formarea şl promovarea s c riito rilo r
tov. A dolf D ruker, director al li. V. form ări revoluţionare, al luptei titanice a om enirii tineri — schimbul de m iine al lite ra tu rii noastre, sti
mularea atentă şi exigentă a tu tu ro r talentelor reale,
şi calitate Călan, menţiona că „este utilă şi Ieri au început lucrările plenarei Din materialele prezentate a reie pentru pace şi progres social. Purtînd amprenta puter desfăşurarea unei a ctivităţi literare bogate pc întreg
pentru noi consfătuirea organizată. Consiliului agricol regional la care, şit ră in anul trecut, în unităţile a- nică a vre m u rilo r noi, literatura noastră este pătrundă euorlnsul ţă rii.
Avem aici p rile ju l să aflăm păreri în afara m em brilor ^onsiliuluj, mai gricole socialiste din regiunea H u dc s p iritu l umanismului socialist, dc optim ism şi dra
Aproape în fiecare oraş din regiu participă ca in vita ţi ingineri agro nedoara s-au obţinut rezultate bune goste dc viată. Com itetul Centra! a! P artidului Muncitoresc R oirîn
nea noastră se construieşte. La rea despre calitatea produselor noastre, nomi şi zootehnişti, medici veterinari pe linia creşterii producţiei vegeta urează scriito rilo r noi succese în munca lor nobilă,
ni se dau sugestii asupra a ceea ce
lizarea planului de apartamente, la mai avem de făcut. Vreau să asigur şi alţi specialişti din unităţile agri le şi anim aliere şi că sînt create Este îm bucurător faptul că în rind u rilc scriito rilo r consacrată întru ch ipă rii artistice a vieţii ponorului,
îm bunătăţirea continuă a calităţii a- cole socialiste din regiune precum toate condiţiile pentru ca in acest se manifestă o preocupare sporită pentru transmiterea dorlndu-le d«n toată inima să făurească opere lltc ia ro
cestora nu concură numai construc conducerile şantierelor că în scopul şi uni» conducători de in s titu ţii şi an să se obţină rezultate şi mai mesajului dc idei al operelor lor înlr-o formă artis tot mal valoroase care să contribuie la dezvoltarea
torii, ci şi fu rn izo rii de materiale de îm bunătăţirii ca lită ţii radiatoarelor întreprinderi economice regionale. bune. tică înaltă, sp irit inovator, năzuinţa de a lărgi şi per conştiinţei socialiste. satisfacă setea de frumos a
construcţii. s-au şi luat măsuri. Am în tă rit con oamenilor m uncii, să îmbogăţească tezaurul cu ltu rii
trolul de calitate! am îm bunătăţit La lucrările plenarei participă de Lucrările plenarei au scos în evi fecţiona m ijloacele de expresie prin valorificarea crea naţionale.
Cu p rile ju l consfătuirii de la Con procesul tehnologic. Cred totuşi că asemenea tovarăşul D um itru Dejeu, denţă faptul că, sub îndrumarea or
siliu l regional al sindicatelor s-a scos şi pe şantiere trebuie să existe mai membru al D iroului C om itetului re ganizaţiilor de partid, întrecerea so
in evidenţă faptul că în u ltim ii ani multă g rijă pentru depozitarea ra gional Hunedoara al P.M.R., pre rin listă organizată între echipe, b ri
producţia m aterialelor de construc diatoarelor. Nu o dată am în liln it şedintele C om itetului executiv al găzi şi unităţi s-a desfăşurat on mai
ţie a sporit sim ţitor, că şantierele din corpuri de radiatoare nruncale in no Sfatului populai- regional şi tovară bune condiţiuni, iar rezultatele au
regiune trim it m ateriale caic perm it roi, la voia în tim p lă rii". şul ing. Emil Balom iri, vicepreşedin fost m ult mai bune faţă de anii pre
constructorilor realizarea unor fin i te al Consiliului Superior al A g ri cedenţi. Cu acest p rile j, „D rapelul
La realizarea planului de construc
saje corespunzătoare, apropiate de ţii din regiunea noastră o co ntribu cu ltu rii. dc unitate agricolă fruntaşă în în
exigenţele mereu descinde ale popu trecerea socialistă pe anul 1964" a
ţie preţioasă si-o aduc si între prin In prima zi a lu cră rilo r sale, ple
laţiei. Totodată s-au scos in eviden derile de Industrie locală, furnizoare nara a ascultat rapoartele cu p riv i fast im nînat cooperativei agricole de
ţă şi unele deficienţe privin d cali de cărămizi, binale, cio p litu ri din re la: „Realizarea sarcinilor de plan producţie din Apoldul de Jos, raio
tatea m aterialelor şi ncritm icitatea în unităţile agricole socialiste din le nul Sebeş. Re locul II, s-au clasat
liv ră rilo r. Combinatul siderurgic din piatră, borduri, var bulgări, calu giune pe anul 1964 şi principalele cooperativele agricole de producţie
Hunedoara produce pentru sectorul puri, pavele, piatră spartă etc. Dar sarcini pentru anul 1965". (rapor din Apoldul de Sus, raionul Sebeş
de construcţii oţel beton şi profile nu întotdeauna aceste întreprinderi tor tov. ing. Aurel Nistor, secretar şi Teiuş din raionul Alba, iar pe lo
laminate. Furnizarea m aterialelor se cul 111 s-au situat cooperativele a-
se achită cu conştiinciozitate de sar .ăl- C om itetului j-egional Hunedoara
face pe bază de contract, dar ritm i al P.M.R., preşedintele C onsiliului grjcoţe de prpducţic din Deva, ora-
citatea liv ră rii pe sortim ente est*. în cinile ce le revin. îndeosebi s-au agricol regional), „A ctivitatea gos răjtonai Deva şr Beriti, -raiotrul-
cele mai m ulte cazuri, stînjenită de semnalat deficienţe de calitate. Tov. podăriilor agricole de stat pc anul Orăşiîe.
faptul că nu există o corelare între ing. Ioan G iurgiu, şeful C.T.C. de la 1964" (raportor tov. ing. Georgel Lucrările plenarei au continuat în
perioada de laminare şi graficele de T.R C H , a arătat: „In prim ul rînd Răican, director al T rustului regional cadrul şedinţelor pe secţii după care
execuţie. Acest neajuns cauzează în Gostat) şi „A ctivitatea de cei cetai-e şi
treruperi în activitatea şantierelor vreau să reclam aici, şl nu o facem planul tematic pe anul 1965 al Sta participanţii la plenară au vizionat
T rustului regional dc construcţii. Re* pentru prima oară, calitatea slabă ţiu n ii experimentale Geongiu“ (ra trei film e documentare cu caracter
ferindu-se la sesizările constructori a tim plăriei livrate de între prinderi portor tov, ing. Emanoil Manughic- agrozootehnic precum şi un film a l
lor, iov. ing. Ioan Niţâ, director teh le din Sebeş şi Petroşani. Binalele vici, directorul S taţiunii experimen tist ic.
nic la C.S.H. a arătat: „C onstructori tale Geoagiu). Lucrările plenarei continuă.
lo r le livrăm cantităţi mici din pro nî se livrează fără o grunduîre co
dusele noastre şi totuşi nu ne-am a- respunzătoare, fără feronerie mon
tată, cu un grad sporii de um idita
chiiat ritm ic de sarcinile de liv ră ri Pregătiri pentru
pe sortimente. Din referatul prezen te. După numai citeva luni de ex
tat şi din cu vin lu l constructorilor ploatare a apartamentelor, uşile şi cam pania de prim ăvară
m i-ain dat seama ce perturbaţii pro geamurile se încovonie, practic ele
nu mai pot fi închise. Se obişnuieşte Mai m ult de jum ătate din gospo Pentru cunoaşterea caracteristici
ducem în activitatea acestora. Eu dăriile agricole dc stat sînt gala lor şi exploatarea în bune condiţii
să nu ni sc livreze o dată cu tîm -
asigur constructorii că se va îm bu pentru începerea lu cră rilo r agrico a noilor maşini cu care au fost do
plăria uşilor şi pervazele, deşi le
nătăţi situaţia. Avem totuşi o do le de prim ăvară. In trusturile Bra tate gospodăriile, au fost organizate
plătim . De aceea sintom nevoiţi să şov, Sibiu, C luj, laşi. Mureş şi Tur- pe unităţi şi trusturi consfătuiri,
rinţă. dictată de bunul mers a! la-
le confecţionăm pe şantiere; dc cele nu Severin toate gospodăriile au schim buri de experienţă şi instruc
m inoarelor;’ să se prevadă trim estrial term inat repararea tractoarelor şi taje, la care au luat parte toţi lu
mai multe ori sînt făcute necores-
şi cit se poate de uniform cantită a celorladte maşini pe care le vor crătorii care vor lucra la efectuarea
punzător fiindcă nu sîntem dotaţi cu folosi la însâm inţâri. In multe alte
ţile de oţel şi profile necesare exe insâm înţăriior şi celorlalte lucrări
cele necesare şi nici specializaţi. De trusturi aceste lucrări se apropie de
cuţiei, pentru a şti precis şl din sfîrsit. agricole de primăvară.
la Pricaz ni se livrează adesea can In fotografie: Stafia de compresoare de la Exploatarea minieră Barza, raionul Brad.
tim p ce trebuie să livrăm şantiere In gospodăriile agricole de stat
tită ţi de cărămidă de calitatea I, (Agerpres). Foto: L. KISS
lor. A m fost ciritica ţi şi pentru a- au fost reparate 95 la sută din trac
toare. 97 la sută din cultivatoare şi
‘ num ite defecţiuni de calitate. Este A. OARGA s-a term inat revizuirea şi repararea
adevărat. Pentru remedierea acestei semănătorilor de porumb şi cereale
IN INTIMPIWABEA ALEGERILOR
situ a ţii au şi fost luate măsuri. Aş (Coulmuore In pag. 3-a) păioase Chibzuind
ca huni gospodari
lizările comunei noastre" a urm at
un bogat program artistic susţi
A C T U A L IT A T E A nut de către form aţiile artistice Dialog despre prezent şi viitor cu bucurie marca sărbătoare de la
întregul nostru popor întîm pină
ale căm inului cultural. Dc un fru
mos succes s-au bucurat programul 7 martie, alegerile de depulaţi pen
brigăzii artistice dc agitaţie şi pie In aceste zile, in numeroase torul a arătat că dacă în 1938 erau participat aproape 400 dc oameni ai tru Marca Adunare Naţională şi
O Brigada artistică a căminu şi secţiei oţclăric electrică dc la sa „D arul". (E M IL O LTEANU , co locuri din regiune candidaţii de în regiune doar 21 dc şcoli de 7 ani muncii. Cu acest p rile j tov. M iron pentru staturile populare regionale,
lu i cultural din Bretea Romină, ra C. S. Hunedoara s-au deschis noi respondent). depulaţi pentru Marea Adunare şi 8 licee, azi funcţionează 197 de Belea, candidat al F.D.P. pentru a- raionale, orăşeneşti şi comunale. In -
ionul Haţeg, a prezentat în salul cursuri dc ridicare a califică rii pro <& Astăzi, la orele 19, colectivul Naţională şi pentiu sfaturile popu şcoli de 8 ani şi 24 de şcoli medii. legeri-le de deputaţi in M.A.N. a vor tîln iiile ce au loc cu candidaţii de
V îlcclclc Rele, în faţa a peste 170 fesionale pentru controlori» dc la bibliotecii raionale din Orăştic, lare se intîlnesc cu alegătorii lor. Darea in folosinţă a celui dc-al bit pe larg celor prezenţi despre deputaţi în cadrul circum scripţiilor
dc cetăţeni, program ul în titu la t secţiile oţelării şi laminoare pre prezintă la casa alegătorului din Au loc dialoguri entuziaste despre Jea cinematograf a marcat încheie realizările obţinute de către oa sint tot atîiea p rile ju ri de trecere în
„Ie ri şi azi în sat la noi", iar for cum şi a oţclarilor care deservesc oraş simpozionul „V iaţa şi a ctivi realizările obţinute în anii demo rea acţiunii de cineficare a regiunii. menii muncii din ţara noastră în revistă a m a rilor realizări, a planu
maţia dc dansatori — o suită dc cuptoarele electrice. Lecţiile sint tatea lui I. I.. Caragialc" (DORI craţiei populare, atît pe plan naţio Numărul căm inelor culturale se ci toate domeniile de activitate. In rilo r de în fă p tu iri viitoare.
dansuri ardeleneşti, bănăţene şi ol predate la un nivel corespunzător NA rO rA , corespondentă). nal cit şi local. frează la 5U4. D intre acestea 158 cadrul aceleiaşi adunări candidatul Despre toate acestea au discutat şi
teneşti. Solişti vocali au interpre de cadre cu o înaltă pregătire pro Tov. Cornel Berian, strungar la sînt noi. de deputat pentru sfatul popular oa:memi muncii din raionul Ilia, în
tat mai m ulte cintecc populare. (V. fesională. Din ini(iativa cabinetului ra U.M. Cugir, care candidează în c ir Luînd cuvintul la adunare. Ion raional, tov. Traian G iurgiu a ară cadrul in liln irilo r cu candidaţii
DOREL, corespondent). C ursurile sint frecventate dc pes ional dc partid Alba, în ziua de cum scripţia electorală M.A.N. nr. Colnic, preşedintele cooperativei a- tat că în anii regim ului dcmocrat- F.D.P. Cu acest p rile j s-au făcut pes
te C0 dc controlori tehnici de cali 24 februarie a c., a fost expusă în li, a luat parte la adunarea cu ale grioole de producţie din Pianul de popular s-au înfă p tu it multe lu n u ri te 170 propuneri. In zilele im ediat
£ Astăzi, in sala festivă a clubu faţa propagandiştilor din oraş, con gătorii din Pianul de Sus. Aduna Sus. a spus printre a«ltele. „Ţelul demne de remarcat şi în comuna
tate şi 50 dc oţclari. (N IC O LAE următoare, cetăţenii, m obilizaţi de
lu i muncitoresc din C ugir tov. in AVRÂMESCU, corespondent). ferinţa „Despre tezaurul bibliote rea s-a ţin u t in sala noului cămin partidului este şi ţelul nostru. Dc Baia de Criş. P rintre altele s-au candidaţii F.D.P., de sfaturile popu
cii documentare Battbyancum", cultural din comună. Participanţii aceea il urmăm cu încredere Ve construit localuri pentru şcoli in
giner Nicolae Mareea va vorbi lare, au pornit la înfăptuirea lor.
® Cetăţenii din comuna Vinerea, au ascultat cu atenţie deosebită ex dem cu ochii noştri ce s-a înfăp satele Ţebea şi Rişca şi sint în
m uncitorilor despre „Industria raionul Orăştic, au asistat la o bo După expunere a rulat film u l punerea candidatului lor despre tuit, V orbitorul s-a angajat apoi în construcţie cele din Baia de Criş şi Extinderea reţelei electrice în tot
R.P.R. — creaţie şl niîndric a po gată manifestare artistică închina „R eportaj cu ştreangul dc gil", la transform ările care au avut loc în numele cooperatorilor că vor munci Caraei. Dc asemenea, s-a dat în fo mai m ulte sate şi străzi, a constituit
obiectul m ultor propuneri făcute de
vizionarea căruia au participat şi
porului rom in". tă alegerilor. După conferinţele viaţa social-economică şi politică a cu tragere de inim ă in campania losinţă -la Cărăstău un magazin, celăţeni.
cursanţii dc la formele de învăţă- tă rii noastre. în decursul a două agricolă de primăvară. s-au electrificat satele Ţebea. Rişca.
A In cadrul serviciului C.T.C, „A legerile in trecut şi azi" şi „Rea n iin l de pc raza oraşului. decenii. La adunarea cetăţenească organi Lunca şi CârăsUni, s-au radioficat Aşa de pildă, în circum scripţia
După ce a trecut în revistă în zată in sala căm inului cultura! din patru sale şi altele. electorală comunală nr. 5 Gurasada
cetăţeanul Teofil Bretoteanu a pro
făptuirile pe tărîm economic, vorbi Baia de Criş, raionul Brad, au O adunare entuziastă a avut loc pus să fie racordată reţeaua electri
îmbunătăţirea asistenţei medicale şi in sala căm inului cultural pentni că la înalta tensiune. Propunerea a
din
Roşea ni. Candidata F.D.P.
alegerile de deputaţi in M.A.N., tov. fost susţinută de m ulţi cetăţeni. In
urmă cu citeva zile ea a şi fost în
în staţiunile balneo-climatice im portante realizări obţinute de făptuită.
Asinefta Mica, a prezentat cele mai
Cetăţenii din satul Bârăşll au so
In u ltim u l tim p asistenţa medica M inisterul Sănătăţii şi Prevederi oamenii muncii din regiunea noa licita t întocmirea unui deviz pen
la in staţiunile balneo-clim aiicc s-a lor Sociale a luat noi măsuri p ri7.* stră ca şi din întreaga ţară. tru construirea unui cămin cultural
: nbunătâţit tot mai m ult prin pu vînd asistenţa medicală şi tratam en Candidatul pentru sfatul popular din contribuţia voluntară. Şi această
nerea in valoare a unor noi sui'se tele balneare pe anul 1965. Astfel, comunal tov. Ioan Bâcanu. a vorbit propunere a fost în scurt tim p reali
naturale curative, la Buziaş, Sîn- sînt prevăzute amenajări de protec cu m îndrie despre în făp tu irile din zată.
12i0rz, V atra Dornei, Călimăneşti şi ţie şi cercetarea periodică a izvoa comună, realizate cu sprijintcl sta La inlîlnîrea cu candidatul de de
Borsec. Totodată, au fost create con relor minerale din punct de vedere tului şl prin munca patriotică a putat pentru alegerile in Marea A -
d iţii pentru mărirea capacităţii dc al . debitelor, al principalelor com cetăţenilor. In satele comunei s-au dunare Naţională, tov. Asinefta M i
tratam ente prin amenajarea policli ponente chimice şi bacteriologice. constm it un Jocal pentru şcoala ge ca, ce a avut loc în Mia, cetăţenii
nerală de 8 ani, cu săli de clasă
nicilor, secţiilor de băi m inerale şi Totodată, se vor face lucrări de ve spaţioase şi două 'laboratoare, trei au propus luarea d e #mă.snri pentru
Înfiinţarea de noî secţii de fiziote rificare şi amenajare a instalaţiilor localuri de cămine culturale. s-a o mai bună aprovizionare cu pro
rapie în staţiunile Herculane. Tuş- de captare, înmagazinare şi trans deschis o bibliotecă comunală care duse lactate. Şi această problemă a
nad. Mangalia, Eforie Nord, Buziaş, port al apelor minerale şi nămolului dispune de peste 5.000 volume, o fost rezolvată.
* Călimăneşti, Pucioasa ele. De ase terapeutic. Cetăţenii din satul Păuliş, la in-
menea, nivelul asistenţei medicale a In localităţile Sovata, Ocna Sibiu grădiniţă de copii, punct sanitar, tîlnirea cu candidatul de deputat
crescut in staţiunile balneo-clima lui, Ba/.na, Tuşnad, Buziaş, Hercu punct farmaceutic şi altele. S-a scos pentru alegerile in Marca Adunare
tice datorită organizării cursurilor lane, Amara şi în staţiunile de pe în evidenţă de asemenea că 79 ti Naţională, tovarăşul A urel Lăpuş-
de specializare balneo-fizioterapicâ litoral va continua amenajarea la In fotografie tov. Ştefan Tripşa, maistru oţelar, Erou al Muncii Socialiste, candidat al F.D.P. pen neri din comuna Roşcani. urmează
pentru cadrele medicale şi medii sa cu rilo r terapeutice, a bazinelor, pla tru alegerile de deputaţi tu M.A.N. şi Mihăilă Zorica, tehniciană la C.SH., candidată pentru alegerile şcol«i medii şi institute de Snvăţâ- M. RUGINESCU
nitare, cit şi dotării staţiunilor cu jelo r şi solariilor. de deputaţi (ti Sfatul popular regional discutind cu alegătorii din Hunedoara despre unele probleme
aparate medical*» moderne. (Agerpres). gospodăreşti. inînl uvperior, (Continuare (n pag a 2-a)