Page 81 - 1965-02
P. 81
Nr; î l 59
m g. b Dramul idclăllsmafal
mm
PE URMELE MATERIALELOR
f r i a u i d UZINELE „STEAGUL ROŞU" BRAŞOV
PUBLICATE
strada Poienelor nr. 5
Risipa de furaje scumpeşte PE SCENELE vînd din stocurile disponibile pe bază
de comenzi ferm e urm ătoarele m ateriale:
de lapte SATELOR — o ţ e l u r i ;
© Peste 500 de cetăţeni din V in- — v o p s e l e ;
încă dc Io intrarea anim alelor în operative agricole In care, nici a- ţul de Jos, raionul Alba, au asistat
s;abul«*iţie, redacţia ziarului nostru a cum furajele nu sînt folosite raţio la o pasionantă întrecere între a r — organe de asamblare;
întreprins un raid prin unităţile a- nal. Astfel, la cooperativa agricolă tiştii am atori din localitate şi sate
Sficole socialiste din raionul Brad de producţie din Lunca se face încă le învecinate. A rtiş tii am atori din — garnituri de cauciuc;
cu care p rilej s-a alias atenţia asu mare risipă de furaje ceea ce in flu salul V jriţ-V ale au prezentat piesa
pra folosirii cu chibzuinţă a fura enţează asupra creşterii preţului de „Dumbrăveanca", cei din Mereteu, — rulmenţi şi scule etc.
jelor pentru creşterea continuu a cost al laptelui si al celorlalte pro piesa „Bucurie*, iar cei din V in ţu l
producţiilor de origina animalieră. duse. Aici, raţiile sini uniform e pen de Jos, piesa „Şapte vaci sfabe“. Listele detailate se pet consulta la secţia plan-,
Tot atunci, prin interm ediul ziaru tru toate categoriile de bovine. De Datorită unei pregătiri mai m inu aprovizionare, telefon 6310 interior 132, sau 641C «■,
lui nostru, mai m ulţi specialişti şi asemenea, la cooperativa agricolă ţioase. a rtiş tii amatori din V in ţu l de
în g rijito ri de animale au arătat ce din Ţebea, deşi există tocătoare me Jos, in stru iţi de tovarăşii I ri mie E- interior 386.
posibilităţi există în cooperativele canică, unele nutreţuri grosiere nu lena, Munteanu Constanta, Da-nciu
agricole pentru folosirea cu efici se folosesc in hrana anim alelor în Vaier şi Steau Iul iu, s-au clasat pe
enţă maximă a furajelor grosiere. stare tocată si pi'eparate. Inginerul prim ul loc. M erită să fie evidenţiaţi
Au trecut de atunci aproape trei Traian Cîmpeanu spune că „aici se în mod deosebit pentru buna inter
luni. Se constată că o bună porte obişnuieşte ca toţi cocenii să fie con pretare a rol in ilo r Mihâescu Doina,
din unităţi au înţeles necesitatea sumaţi numai de către ovine, şi di Mihăescu Valeria, A lbii Silvia, Vlad
gospodăririi cu g rija o tuturor fu ra rect din lan". F.sle un fel greşit de Gheorghe şi a lţii din V inţ-V ale, pre
jelor. Acest luciu a reieşit şi cu o a demonstra în g rijito rilo r modul de cum si Limbeanu O livia, Bogăţan Rafturile bogate adăpostesc m ii de volume. Nu e uşor să alegi
razia unui nou raid întreprins de folosite a furajelor grosiere. Re de M aria, Vesa Maria, Eiben Karol, dintre ele cartea dorită.
curînd prin fermele de animale ale altă parte e şi o nepotrivire intre Dreghici Ioan si Ropa Ioan din Vîn- IN FOTOGRAFIE: Cititori în biblioteca clubului din Lupeni.
unită ţilor «agricole din raionul Brad. ceea. ce inginerul predă aici la în- tul de Jos (Maria Băcilă — cores Foto: N. M O LDO VEANU
La cooperativa agricolă din Rişca, văţăm înlul agrozootehnic si intre pondentă),
de pildă, se remarcă spiritul gospo ceea ce se petrece in realitate la
© In cadrul unei seri culturale
dăresc cu care sînt utilizate fu ra je fermele de animale. organizate la Băieşti, raionul Haţeg, In sprijinul cooperativei
le. In g rijito i ii-m ulgători de aici, cu Lipsă de preocupare fată de buna
sp rijin ul ing. Ştefan Popescu se pre gospodărire a furajelor se manifestă profesorul Frantescu Octavian a
ocupa ca din cantităţile de furaje şi la cooperativele agricole din Ri prezentat în faţa a peste 400 de ce
adm inistrate în hrana anim alelor să biţa, Rişculita, Brad etc. La aceste tăţeni, călătoria pe hartă: „20 de ani
rezulte producţii mari şi ieftine. In unităţi, însemnate cantităţi de co de realizări în regiunea Hunedora*’. agricole de producţi0
fiecare grajd sînt afişate ra ţiile de ceni, pleavă, paie etc. stau împrăş Apoi, form aţiile artistice ale cămi
îngrijirea uneltelor sau comportarea
furajare întocmite pe categorii şi tiate în ju ru l grajdurilor, iar cele nului cullural din localitate — co Colectivul de conducere al câml- i îngrijirea uneltelor sau
Colectivul de conducere al căm
specii de animale. O mare atenţie care sînt adm inistrate în stare nepre- rul, brigada de agitaţie, form aţia de nului cultural din Rapolt, oraşul re necorespunzătoare a unor conducă
se acorda fu ra jă rii vacilor de lap paratâ în hrana anim alelor nu pot fi acordeon ne — au susţinut un reuşit gional Deva, şi a sta b ilit ca obiectiv tori de atelaje. In urma critic ii, co
te. Cu aproape o lună şi jumătate folosite cu maximum de eficienţă. Iată spectacol. S-au evidenţiat linei i i : principal în desfăşurarea activităţii lectivul de conducere al cooperati
înainte de fătare, vacile gestanle m otivul pentru care în aceste coo Faroaş Teodora, Nandra Doina, Hăl- culturale sprijinirea cooperativei a- vei agricole (le producţie şi cei vi
sînt grupate şi hrănite cu nutre perative agricole nu se pol realiza mn.gi Vaier, V iian Ioan, Ca ruja Teo gricole de producţie. In m anifestări zaţi concret au luat măsurile nece
ţu ri mai bogate în unităţi n utritive nici producţiile de lapte planificate. dora, Pogan Eugenia, Arm ea nu Elco- le culturale organizate «nici au fost sare şi lipsurile au fost înlăturate.
si albtim ină digeslibilă. Inginerul Pînă la începerea perioadei de pă- nora si Rogan Ioan (S. Petre — co cuprinse probleme legate de viaţa Şi celelalte form aţii artistice ale
Ştefan Popescu ne-a relatat că de şunat a mai rămas o bună bucată respondent). cooperativei, de munca şi preocupă căm inului cultural din Rapolt şi-au
păşirea producţiei planificate de lap de vreme. In fiecare unitate agrico rile cooperatorilor, de viaţa salului. orientat activitatea înspre cuprinde
te pe lunile noiembrie, decembrie şi lă din raionul Brad există încă su © Echipa de teatru a căm inului S-n urm ărit ca prin cămin să se aducă rea unor probleme legate de coope
ianuarie se daforcsle şi faptului că ficiente furaje. Se pune din nou pro cultural din Miercurea, i'nionul Se un sp rijin u til cooperativei agricole de rativa agricolă de producţie, de via
vacile sînt hrănite şi cu grosiere pre blema însă, ca aceste furaje să fie beş, în cadrul pregătirilor pe care Ie producţie în mobilizarea oamenilor ţa salului. Piesa „Cînd chitara-i de
parate. Modul cum sînt gospodărite cit mai bine gospodărite. Consiliul face pentru întrecerea dintre form a la lucrările din ci mp, în creşterea prisos", cu care form aţia de teatru
furajele şi pe tim p de iarnă dă ga agricol raional are datoria de a fo r ţiile de amatori, a prezentat pînă exigenţei faţă de calitatea acestor participă la Festivalul bienal, este
ranţia că pînă la începerea perioadei ma colective din specialişti care să acum două spectacole în de lucrări, în ridicarea nivelului cui- inspirată din viaţa cooperativelor n-
de păşunnt animalele proprietate se deplaseze în unităţile cu rezul plasare. A tît Ia Cîlnic, cît şi Ia A- tu ra l-şiiin ţîfîc al sătenilor. Folosind pricole de producţie. Formaţia dc
obştească ale cooperativei agricole tate mai slabe pentru a le ajuta să poldul de Sus, a rtiştii amatori, care mijloace interesante de atragere n oa dansuri şi grupul de solisti vocali fn t r e p r in d e r e a
din Rişca vor putea fi hrănite cit organizeze mai chibzuit folosirea tu au pregătit piesa „Coşul" sub îndru m enilor la activitatea căm inului cul pregătesc programe inspirate din fol
mai raţional. Acelaşi lucru se pon turor n utre ţurilor de care dispun. marea profesorului Teslaru Petru, tural, colectivul de conducere al că clorul local, îm binind folclorul tra
te spune şi despre ferma de porci Tot in acest scop se pot face si li m inului a reuşit să asigure o p a rti diţional eu cel nou. Cu asemenea „ M a r m u r a " S i m e r ia
unde tot datorită fu ra jă rii corespun nele schim buri de experienţă pentru s-au bucurat de succes. cipare largă a acestora la acţiunile programe, echipa de dansuri a fost
zătoare se realizează zilnic sporul a se generaliza tot ce este bun şi In planul a ctivită ţii acestei foi ma întreprinse. Numai în anul trecut, la bine notată în cadrul celui de-al
in greutate planificat. folositor in domeniul hră n irii ani ţii sînt prevăzute noi spectacole în spectacolele organizate de cămin au V il-le a concurs pe ţară.
In raionul Brad există însă şi co malelor. participat peste 9.000 de oameni şi Ţinînd seama de sarcinile comple
deplasare. (Ţugui Eusignie — cores dacă raportăm ace.nstă cifră la nu xe ce revin în perioada actuală in produce şl livrează
pondent). mărul de locuitori ai satului reiese s titu ţiilo r culturale, de posibilităţile
că, in medie, fiecare locuitor a ve care există la Rapolt, aici so pot rea pe bază de comenzi ferme,
© După ce o brigadă ştiin ţifică a
In sprijinul oţelarilor Com itetului pentru cultură şi artă al n it de peste I I ori la căniin. liza lucruri şi mai bune.
Pe linia muncii cu cartea au fost
O atenţie deosebită a fost acorda
oraşului regional Hunedoara a răs tă conferinţelor. Pentru cetăţenii ne organizate prea puţine acţiuni de produse finite şi semifinite
Din iniţiativa comisiei de femei din In acţiunea de colectare a meta puns numeroaselor întrebări puse de cuprins! în învăţăm întul agrozoo masă iar tineretul a fost insuficient
cadrul cooperativei agricole de pro lelor vechi s-au evidenţiat tovară cetăţenii din satul Strei, form aţiile tehnic au fost expuse conferinţe pe ati'ns spre lectură. Una din cauzele
ducţie 1 Vi caz, raionul Orăştie, au şele Oprea na Stanca, Elena Vere- artistice ale Casei de cultură din teme de zootehnie, legumicultura, acestei stări de lucruri se datoreşte din marmură şi piatră :
jan, Sofica Stanca şi Doina Costea. Hunedoara au prezentat pe scena si faptului că bibliotecara este une
fost colectate şi predate la I.C.M. în cultura plantelor de cîmp. pom icul
căm inului cultural un program artis tură etc. Prin aceste conferinţe s-a ori folosită în rezolvarea unor pro — plăci finite din marmură de Ruşchiţa, Alun, Mo-
prim ele două luni ale acestui an, SID O XIA MUKEŞAN tic. In încheierea program ului a ru urm ărit (şi în bună parte s-a reuşit) bleme adm inistrative la sfatul
peste 1.300 kg. fie r vechi. corespondentă lat film u l romînese „Codin". ca nivelul cunoştinţelor ştiinţifice popular. C hiar in ziua cînd ne a- neasa, Căprioara pentru pardoseli, lambriuri, gle-
flam la Rapolt. distribuia la sediul furi etc ;
despre agricultură al ţăranilor să
crească în mod sim ţitor. Tot atît de sfatului cartelele de pline. Această — plăci finite din piatră de Banpotoc, Travertin şi
muncă nu intră in sarcinile biblio
im portante sînt şi conferinţele pe Trohit pentru pardoseli, placaje de pereţi şi stâlpi ;
tema rid ică rii nivelului cultural- tecarei !
ş liin ţific, care se organizează perio Conducerea căm inului cultural ar — trepte şi contratrepte de marmură şi piatră ;
trebui să insiste mai m ult pentru
dic la căminul cultural.
realizarea unor acţiuni. De pildă, :— Plinte drepte şi în pantă de marmură şi piatră;
Brigada artistică de agitaţie a con „Ziua gospodinelor" a rămas doar în
trib u it şi ea la îm bunătăţirea unor plan, iar calendarul m uncilor ag ri — plăci mozaicate in diferite culori pentru pardoseli ;
aspecte ale muncii din cadrul coo cole nu se ţine cu regularitate. >
perativei agricole de producţie. Pe — mozaic granulat din marmură albă, roşie, neagră
lingă popularizarea succeselor, a vie In v iilo r conducerea căm inului şi bej.
ţii noi a satului, brigada artistică de cultural, cu sp rijin u l organizaţiei de
partid, est? datoare să-şî sporească La comenzile de plocaje şi pardoseli întreprinderea execută şi
agitaţie a criticat unele aspecte ne
exigenţa faţă de propria activitate montajul prin specialiştii săi.
gative ca: neterminarea saivanelor
pentru a o ridica pe o treaptă mai
la timp, lipsa pompei pentru apro înaltă. Preţurile sînt conform catalogului 49 MC 5 şi 43 b MC 4 b.
vizionarea cu apă a animalelor, nc- T ISTKATE Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprinderii din
Simeria, str. Cuza Vodă nr. 24, telefon 81 sau 62.
Chibzuind ca buni gospodari
(U rm ate din pag l) Vladim ircscu şi plantarea a 300 buc.
tei pentru înfrumuseţa rea străzii. Fâ- Fabrica chimică Orăstie
că, au propus să fie amenaja oînd această propunere, cetăţenii s-au ____________________ _______________ 9
tă o sală de aşteptare la dis angajat să contribuie prin muncă
pensarul medical. A* doua zi după patriotică la executarea lucrării. Ex-
intîlnire, cetăţenii, s p rijin iţi de sfa lindere«i zonelor verzi, repararea şi Organizează la 1 martie 1965 un concurs
tul popular comunal, au trecut la întreţinerea drum urilor, amenajarea
înfăptuirea propunerii prin muncă si construirea a noi săli de clasă şi pentru ocuparea următoarelor posturi:
patriotică. La aceeaşi înliln îre, ce altele, sînt propuneri pe care cetă
tăţenii din salul Chişcâdaga au pro ţenii din raionul llia le-au făcut cu
pus să se deschidă un magazin să ocazia intri niri.lor cu candidaţii de — UN MAISTRU MECANIC;
tesc de către cooperativa dc consum, deputaţi ai F.D.P., multe din ele fiind
ei angnjîndu-xe să găsească si să deja înfăptuite, iar altele în curs — UN MAISTRU CONSTRUCTOR.
dc realizare. Intr-un entuziasm sus
pună la dispoziţie un local cores Actele se vor depune Io serviciul personal şi învăţămînt pînă
punzător. ţinut, cetăţenii se pregătesc să se
prezinte în faţa urnelor cu noi în
Cetăţenii din circum scripţia electo Ia dota de 27 februarie 1965,
făptuiri, pentru a-şi da voiul cu în
rală comunală nr. J2 Hia, au propus credere candidaţilor Frontului De
amenajarea unui trotuar pe strada T. mocraţiei Populare.
Goto pentru începerea orei..'.'
In fotografie: Aspect de la cercul de gimnastică artistică (gru
pa mică) al clubului sindicatelor din oraşul Deva. ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA
zică populară interpretată de Na-
talia Şerbănescu si Fărâmiţă Lam -
bru; 16,30 Concert-ghiciioare; 17,15 REGIONALA DE STAT HUNEDOARA
0-a.s . DE LA CORESPONDENŢII M elodii lirice interpretate de so
lişti şi form aţii vocale; 18,00 For
m aţii artistice studenţeşti; 18,45 cu sediul în Deva strada A. lancu nr. 10
JOI 25 FEBRUARIE. 1965 Muzică uşoară de Mâlineanu; 19,05 A N G A J E A Z A IM E D IA T
0RLEA NOŞTRI VOLUNTARI „D in comoara folclorului nostru"; - UN ŞEF SERVICIU TEHNIC, IN SPECIALITATEA INGINER
19,30 Cîntă orchestra Popp Boston
C4NEMA lui: D urerile de cap; 7,45 Piese dc — muzică de estradă; 22,00 M uzi ELECTRO MECANIC, ELECTRO-TEHNIC, SAU IN ALTĂ SPECIALITATE
estradă interpretate la vioară; 8.06 că uşoară; 22.30 Serenade si duete ÎNRUDITA.
Carne livrată peste plan Chilă fanfara reprezentativă a A r de dragoste din operele; 23,05 M u
DEVA: Cîntînd în ploaie — ci m atei: 9,25 Fragmente, din opereta zică de dans. SE CERE O VECHIME DE CINCI ANI IN FUNCŢII TEHNICE DE
nematograful „P atria"; Cu m îinile „O noapte la Veneţia", de Johann
In trim estrul I al acestui an avem nul Irîm estrial 150 tone came de bo pe oraş — cinematograful „A rta "; Buletine de slîri şi radiojurnale; SPECIALITATE.
sarcina sâ livrăm 180 Tone carne de vine. Pînă la sfîi’Şitul aresiei luni PETROŞANI: Judecătorul de m i Sirauss; 10,03 Muzică interpretată 5,00; G.00; 7.00; 10.00; 12.00; 14.00; ÎNCADRAREA 1.800 LEI LUNAR.
bovine. Asjgurind o furajare raţio vom realiza planul de livră ri pe în nori; Ciucurenlco — cinematogra la havaîană; 10,30 Solişti de mu 16,00; 22,00; 23,52 (programul I);
nală a anim alelor şi respectînd cu treg trim estrul. ful „R epublica"; Umbrelele din zică populară; 11,00 Muzică din o- 7.30; 9.00; 11,00, 13,00; 15.00, 17.00; INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII, TE
stricteţe programul de grajd, îngri Prin contribuţia adusă la îndepli Cherbourg — cinematograful „7 perc; 12,03 Cînlece pentru cei m ici; 19.00; 23.00; 0,52 (programul II). LEFON 1819, 1655, 2057.
jitori» de animale nu reuşit să ob nirea si depăşirea planului de livră ri Noiem brie"; LU PEN I: La patru 13,05 M elodii populare; 14,10 M u
ţină însemnate sporuri de creştere se evidenţiază în g rijito rii lacob Bre- paşi de in fin it — cinematograful zică uşoară instrum entală; 14,30
în greutate. Astfel, pină la data (le beniţă sî Traion Badea, dc la b ri „C u llu ra l"; S IM E R IA : Matari — Prietena noastră cartea: „A n o tim TELEVIZIUNE
20 februarie, noi am livra t din pla gada clin Rîu Alb. seriile I şi 11 — cinematograful purile" de Nicolne Labiş; 15,32 For
„M ureşul"; A LBA IU L IA : Veselie m aţii artistice ale căminelor cui 19,00 Jurnalul televiziunii: 19.10 UZINA „ BALANŢA“ S IB IU
turale si caselor (le cultură; 16,15
Cu cinci zile mai devreme la Aoapulco — cinematograful Poem de Constantin Nottnra — in Ştiţi să desenaţi, copii ? !: Punguţa
cu doi bani — povestire de Ion
„V ictoria"; SEBEŞ: Ghepardul —
seriile I şi II — cinematograful terpretează violonistul Varujan Co- Creangă; 19,35 Clubul tinereţii; Calea Guşteriţei nr. 21 -23 —
Lucrătorii de la atelierul mecanic pluguii de linelor, 11 semănători, „Progresul"; Omul cu rirşa — ci zighian; 16,30 „Cu m icrofonul prin
al gospodăriei noaslre, organizaţi în 18 grape, o cultivatoare si alte ma regiunile Bacău şi Crisann"; 17,00 20,55 Umor romînese pe peliculă;
două echipe — motoare şî maşini a- şini agricole, precum şi 12 remorci. nematograful „Sebeşul"; ORĂŞ Cîntă Zoe Dragotescu şi Ion Sto- In încheiere: Roşia televiziunii. Bu
grîcolo — muncind cu însufleţire, au In executarea la tim p sî de cali T IE : Cei 7 m agnifici — cinemato ianr muzică din opere; 17,30 M u letin de ştiri. Buletin meteorologic. L I V R E A Z Ă
reuşit să termine cu 5 zile înainte tate a lucrărilor de revizie şi repa graful „P a tria "; Cucerirea Everes- zică populară cerută de ascultători;
de termen reviziile tehnice, repara- raţii la tractoare si maşini, se evi tulut — cinematograful „F lacăra"; 18,00 Seară pentru tineret; 19,40
ţiu/: curente şi capitale la tractoa denţiază Ioan Nistor, şef de echipă, HAŢEG: Rude de singe - cinema Interpreţi de muzică uşoară; 20,30 Buletin meteorologic C î N T A R E de la 1 kg. la 200 tone
llion Minus, Ba vel Szekelv, meca „Cîntă, dansează, tinereţe"; 21,15
rele şi maşinile agricole prevăzute tograful „P opular"; BRAD: S trăi
nici de la motoare. Ioan Cad «ar, sef P ărinţi si copii; 21.30 In ritm de PENTRU 24 ORE
în plan. Au fost revizuite şi reparate, de echipă şi Emil Sfeica, mecanic nul — seriile 1 şî II — cinemato dans; 22,20 Muzică (le dans. precum şi C Î N T A R E BASCULANTE
pină la 15 februarie, 17 tractoare, 17 de la maşini agricole. graful „St. roşie"; LO N EA: Moral Vreme nestabilă cu cerul noios
Programul II: 7,35 Potpuriu (le
63 — cinematograful „M in e ru l"; ziua. Vîntul va sufla moderat din
muzică uşoară romînească; 8,15 vest. Temperatura aerului va fi INTREPRINDERILE INTERESATE VOR ADRESA COMENZI PEN
Curs de calificare pentru tractorişti IL IA : Koznrn — cinematografu-l Piese de estradă; 9,03 Melodii popu
„Lum ina". laie; 10,30 U verturi la opere; 11,03 cuprinsă intre —1 si -f5 grade TRU ANUL 1965 DIRECT LA UZINA „BALANŢA".
Cîntece pioniereşti de Emil Leres- ziua. iar noaptea între —6 şi —12
Tn gospodăria noastră s-a deschis 3 luni, iar lecţiile sînt predate dc FRODUSELE SE LIVREAZĂ FĂRĂ REPARTIŢIE.
şi funcţionează un cui'S de califica către ingineri sî tehnicieni cu ex RADIO cu; 11,15 D intre cele mai cunos grade. Local ceaţă. DE ASEMENEA, POT ADRESA COMENZI PRIN ÎNTREPRINDE
re pentru tractorişti. Programul perienţă din cadrul gospodăriei de cute jocuri populare; 11,45 întâl
cursului cuprinde lecţii privind : stat. Programul I: 5,06 Estrada dim i nire cu muzica uşoară; 12,30 M u PENIRU URMĂTOARELE RILE DE APROVIZIONARE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL AGRI
noţiuni generale despre tractoare, neţii; 5,40 „Num ai zîmbet, numai 3 ZILE CULTURII; GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT Şl COOPERATI
I F lN T ÎN Â zică din operete vienez.e; 13,10
construcţia şi funcţionarea motoare cîntec* — muzică uşoară: 6,10 Jo VELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE PENTRU CÎNTARE BASCULANTE
lor cu ardere internă, maşini agri inginer şef curi populare; 6,35 Muzică uşoa Concert de prînz; 14,35 Pagini din Vreme schimbătoare cu cerul DE 10, 15, 20 TONE, ClMTARE PENTRU VITE SAU DIFERITE ALTE
cole, eiixuilaţia pe drum urile p u bli AUSXA NDRU .IEI.ED1XŢEANU ră interpretată la muzicuţe; 7,15 operele lui Puccini; 15,05 Inter noios şi temperatura in creştere
ce, conducere, agricultură şi protec mecanic şef Muzică uşoară; 7,30 Sfatul medicu preţi de muzică uşoară; 16,00 M u treptată. CÎNTARE NECESARE.
ţia muncii. Cursul are o durată de G./V.S, Oilca — raionul Haţeg