Page 82 - 1965-02

Nr; 3159
b r u m a i f o e l Pog. 3
rm

OE LA CONSILIUL OE MINIŞTRI AL R.P.R. RECOMANDĂRI DE LA
CABINETUL REGIONAL
Tn ziua do 23 februarie a.c., la Consiliul de M in iştri a hotârît cer­
exploatarea minier»'» Uneam din Va­ cetări pentru stabilirea cauzelor acci­
lea Jiului, s-a produs un srav acci­ dentului şi luarea m ăsurilor nece­ DE PARTID
dent, provocat de o explozie de grizu sare pentru continuarea a ctivită ţii
— fia/, de mină. Bibliografie pentru cei care stu­
normale în mină. F am iliilor celor
In urma accidentului, 4l de m ineri diază in cercurile de istorie a
şi-au pierdut viaţa, jar 16 m ineri au care au avut de suferit în urma acci­ P.M.R. anul II.
fost răniţi, fiind însă în afara o ri­ dentului, li se asigură ajutoare din
cărui pericol. partea statului. Tem a: „Lupla P.M.R. pentru în­
făptuirea prim ului plan cincinal
+ * (1951-1955). Zdrobirea (pupului frac-
C O N SILIU L DE M IN IŞ TR I E X P R IM A PE ACEASTA CALE, CELE ţlonist antipartinic".
M A I SINCERE CONDOLEANŢE F A M IL IIL O R ÎN D O LIA TE , ŞI LE ÎM ­ BIBLIOGRAFIE
PĂRTĂŞEŞTE DUREREA. 0 Ghcorghe Ghcorghlu-Dcj —
„Raport asupra planului de electri­
ficare a larii, prezentat la Plenara
C.C. al P.M R. din 2G octom bre
Lucrări de dezvoltare si modernizare 1950“ (Articole $i cuvîntări ed. IV-a
9 1956, pag. 320-336, 343-351).
G Ghcorghe Gheorghiu-De| —
in unsfăfi ale industriei alimentare „Raportul C.C. al P.M.R. In Congre­
sul al Il-lea al partidului” (Articole
şi cuvintări 1955-1959, ed. 1959 pag.
In cursul anului 1965, Intr-un nu­ ru ri însemnate de supe concentrate, 34-C9).
m ăr însemnat de unităţi ale indus­ pastă de tomate, nectar de fructe, O Ghcorghe Gheorghiu-Dc| —
triei alim entare continuă sau încep suc de roşii. „Darea de scamă a delegaţiei P.M.R.
noi lucrări de dezvoltare şi moder­ Reutilarea fabricilor de bere G rî- la cel de al XXII-lca Congres al
nizare care vor duce la creşterea viţa din Bucureşti, şi a celei din T i­ P.C.U.S., prezentată la Plenara C.C.
capacităţii de producţie a acestora. mişoara va avea drept rezultat un al P.M.R. din 30 noiembrie — 5 de-
La Com binatul de zahăr şi ulei de spor de producţie anual de 150.000 cebrie 1961“ (Articole şi cuvintări,
la Podart-Oltenia, unde prin lucrări hl. bene. In acelaşi tim p zece centre Foto: V. ONOIU ed. 1962, pag, 204-207).
de dezvoltare, capacitatea de prelu­ de vinîficare, printre care cele din Termocentrala din Colon.* Aspect din sala de comanda.
crare a crescut cu cca. 2u0 tone floa- Odobeşti, Vadu Săpat, O rleşti la
rea-soarelui in 24 ore, începe în a- care în anul trecut a fost m ărită
cest an construirea unei secţii de capacitatea de depozitare vor fi do­
rafinare şi îm buteliere a uleiului. tate cu noi instalaţii de vinificare, Prin contribuţie REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA ANGAJAMENTULUI
Prin construirea unei noi mori, la cu o capacitate de 1-3 vagoane în
Suceava, va creşte capacitatea z iln i­ 24 de ore fiecare. voluntară şi muncă
că de măcinare în această regiune însemnate lucrări de dezvoltare se
cu peste 50 tone grîu şi porumb. fac în acest an şi la m orile de la LA FONTĂ CU COCS ECONOMISIT
Construirea de secţii noi la fa b ri­ Brăila, Buzău, abatoarele din Tr. patriotică
cile de conserve Valea Roşie, B uf­ Severin, Brăila şi la alte unităţi.
tea, va perm ite obţinerea unor spo­ (Agerpres) In acţiunile obşteşti de gospodărire
şi înfrum useţare a comunei Toteşti, I F urnaliştil Uzine» „V icto ria - Călnn sînt hotărîţl ca şl tn lui modul de funcţionare a vibra- bune perm eabilităţi duce la econo-
m isir ea cocsului. Dc aceea, ne-am
acest an să realizeze ş» să depăşească angajamentul la lontă toarelor şi a vagoanelor cintar, cu-
Participare activă cetăţenii, m obilizaţi de deputaţi. îşi bunătăţirea organizării m uncii, exploatarea raţională a agre­ bratoarelor şi luăm măsuri pentru şi preocupat, pe lingă donarea şi res-
cu cocs economisit. De aceea, ci se preocupă intens de îm­ răţăm ochiurile de Ia ciu ru rile v i-
aduc în
fiecare an o
contribuţie
pectarea reţelei de încărcare, şi de
substanţială. A nul trecut s-au cons­
tru it şi dat în folosinţă prin contri­ gatelor, ridîcurea calificării profesionale, eliminarea tim p ilo r remedierea celor uzate. A ltfe l, pu- introducerea în furnale a unor ma­
tern avea pierderi de cocs sau se
teriale de calitate bun.î. care să aibă
neproductivi. Şi rezultatele nu au hUîrziat să se arate. Dc
ia munca politică de masă buţie voluntară şi muncă patriotică la începutul anului şi piuă in ziua dc 16 februarie, ci au dat poate introduce în şarjă cocs m ărunt o granulaţie corespunzătoare.
un magazin sătesc la Piclişa, două
poduri de beton şi două podeţe de peste prevederile planului 1.191,2 tone fontă, din care cea care nu asigură o bună permeabj- FRAXCISC LASZLO
lemn. a fost raparat căm inul cultu­ mai mare parte a fost realizată cu cocs economisit. lîtate. Or, tocmai asigurarea unei dozator şef
Campania electorală pentru ale­ masă ce se desfăşoară In rîndul ti­ ral şi şcoala din Pîclişo, s-au trans­
gerile de la 7 martie este în pu­ neretului şi a) femeilor. In satele portat 12C m.c. de piatră, 06 m c. ba­
nă desfăşurare. Ir. aceste zile in rin - Silvan Clopotiva, Pui şi altele au last, 13.000 buc. cărămizi şi alte ma­ Reţeta de încărcare - respectată întocmai
dul alegătorilor din raionul Haţeg fost organizate pentru tinerii care teriale. La munca patriotică au par­ Riciâcîtid temperatura aerului insuflat
se desfăşoară o susţinută mum'ă votează în arest an pentru prima ticipat 5241 cetăţeni care au efec­
politică de masă menită să contri­ dată adunări iar în faţa fem eilor tuat 46.180 ora de muncă patriotică
buie la obţinerea unor noi reali­ au fost prezentate expuneri pe dife­ în valoare de 191.655 lei. Numai la De noi, m uncitorii de la încărcare, înlăturate. Controlăm starea scule­
zări în toate domeniile de activi­ rite teme. O mai mare extindere au construirea magazinului sătesc din depind în mare măsură realizările lor, a m aşinilor, vagoanelor cîntar La scăderea consumului specific me pentru că altfel cărămida refrac­
tate. luat cercurile de citit. In cadrul a- Piclişa s-au prestat 3.432 ore de mun­ secţiei. Dacă nu dozăm materialele şi vibratoarelor. Dacă se constată de­ de cocs, un rol deosebit îl are rid i­ tară se topeşte, cauperul se uzează.
ranjamente, chemăm lăcătuşul
de
La întreprinderea de produse re­ cestor cercuri sînt citite diferite că oatriotică, economisindu-se suma conform reţetei prescrise, nu respec­ servirii» pentru a le remedia. Apoi, carea tem peraturii aerului insuflat Pe lingă cele arătate, urm ărim fe­
tăm numărul de şarje, nu folosim
fractare din Baiu Mare. Exploata­ broşuri, pliante tipărite In această de î 3.728 lei. cele mai bune sisteme de încărcare, după ce le explic încă o dată mun­ în furnale Noi, caupcriştii, am acor­ lul cum sc comportă materialele în
rea m inieră Boiţa, Fabrica de con­ campanie electorală. dat acestui lucru o atenţie deosebită. furnale, care este mersul agregatelor.
serve din Haţeg, munca de agita­ La Casele alegătorilor din Haţeg, A nul acesta, se vor construi prin atunci in agregate se produc deran­ c ito rilo r cu ce reţetă lucrăm, atră- Ca urmare, am reuşit să insuflam Ne interesam ce materiale se in tro ­
jamente, care influenţează negativ
ţie este strîns legată de viaţă, de Sarmisegetuza. Baiu Mare, Bretea contribuţie voluntară şi muncă pa­ gîndu-le atenţia asupra respectării în furnale aer care să aibă o tem­ duc in furnale, dacă se icspectâ
îndeplinirea cu succes a sarcinilor Romînă etc. se desfăşoară, de ase­ triotică căminul cultural din Toteşti, mersul furnalelor, lucru care duce ei, îi îm part pe operaţii de lucru, în peratură de 820—-860 şi chiar 900 graficul de descărcare şi încărcare.
de producţie, de obţinerea unor im ­ menea. o continuă muncă politică două poduri de beton în satele C îr- la micşorarea producţiei de fontă şi funcţie de calificarea şi experienţa grade Celsius. Cum am reuşit ? O ii de eîte ori este nevoie cerem
portante succese în cinstea zilei de de masă. A ici sînt organizate con­ ne$ti şi Piclişa, se va repara şi a- la mărirea consumului de cocs. Pen­ fiecăruia. Do» m uncitori sînt repar­ Pentru aceasta am căutat să men­ sp rijin u l m aiştrilor, care ne arată
7 martie. vorbiri. conferinţe, se dau alegăto­ menajn căminul cultural din satul tru a nu aduce prejudicii bunultii tizaţi să lucreze la dozarea mine­ ţin în permanenţă cauperele, ventila­ concret cum să exploatăm cît mai
reului, ja r a lţi doi la cocs. La siloz
In unităţile socialiste ale agricul­ rilo r inform aţii şi consultaţii. Cu Cîrneşii, se vor tm prejm ui şcoala mers al producţiei, am respectat în­ şi spân, de asemenea, repartizez, cîte toarele şi celelalte instalaţii de aer chibzuit cauperele, pentru a se putea
dozat
tocmai reţeta prescrisă, am
tu rii din raion. întreaga muncă po­ prile ju l unor adunări şi sen ale a- din satul Reia şi sfatul popular. De în bună stare de funcţionare. Z ilnic Insufla în furnale aer cu o tempe­
litică este- îndreptată spre pregăti­ legătorilor li ş-a c itit Manifestul asemenea se vor executa lucrări de bine materialele. Z ilnic, înainte de unul şi respectiv 3-4 m uncitori. Con- Ie ve rific şi iau măsuri de înlătu­ ratură cît mai ridicată şi constantă.
rea în cele mai bune condiţiuni a C onsiliului Naţional al Frontului De­ întreţinere şi reparaţii la drum uri, începerea lucrului, ne interesăm cc trolez dacă cunosc şi aplică reţeta rare a deficienţelor ivite. Caut să Noi ne îmbogăţim continuu cunoş­
campaniei agricole de primăvară. mocraţiei Populare, li s-a explicat se vor planta plopi pe drum ul de reţetă folosim. Avem g rijă ca reţeta de încărcare şi le explic cum trebuie asigur o încălzire bună la ‘oale cau­ tinţele profesionale. C itim cărţi şi
Ca rezultat al activită ţii desfăşura­ acestora politica partidului nostru în­ intrare în satul Cirneşti etc. C ontri­ prescrisă să o afişăm Iu loc vizibil să dozeze corect materialele. Iau le­ perele. In acest scop, reglez cores­ reviste tehnice legate de specificul
te, mecanizatorii de la S.M.T. Ha­ dreptată spre obţinerea unui conti­ buţia voluntară a cetăţenilor la lu­ pe o tablă de pe platform a de în­ gătura cu m aistrul de schimb şi la punzător debilul de gaz de furnal meseriei noastre, participăm Ia con­
ţeg, de exemplu, au reuşit să-şl re­ nuu avînt al economiei naţionale, crările am intite se ridică la 27 800 cărcare, precum şi pe tăbliţele va­ indicaţia lui executăm încărcarea. introdus în caupere, curăţ bine ar­ ferinţe tehnice ş.a. Considerăm că
alizeze cu 13 zile înainte de termen goanelor cîntar. De la schimbul an­ Avem însă grijă ca furnalele să fie zătoarele şi urmăresc ca arderea ga­ numai avînd o calificare bogată pu­
sarcinile ce le reveneau în execu­ creşterea neîncetată a bunăstării lei. terior ne interesăm cum s-au com­ in permanenţă pline şi să respectăm zului sâ fie completă. Mă îngrijesc tem exploata tnt mai raţional agre­
tarea lu cră rilo r de reparaţii a ma­ materiale a oamenilor muncii. IO AN ZEICONI portat materialele, care este canti­ sisterrml de încărcare (minereu-cocs). ca tira ju l gazelor să fie corespunză­ gatele, putem să contribuim mai nrmlt
şinilor şi tractoarelor. Experienţa dobînditâ pînă în tatea şi calitatea lor. ce deficienţe A tît eu, cit şi ceilalţi dozatori con­ tor pentru ca temperatura la g rila­ la sporirea producţiei de fontă şi la
prezent în desfăşurarea campaniei preşedintele sfatului popular
O grijă permanentă se acordă bu­ comunal s-au semnalat şl dacă ele au fost trolăm periodic in tot tim pul lucru- jele cauperelor şi la cupolă să fie reducoraa consumului specific de
nei organizări şi desfăşurări a mun­ electorale in oraşul Haţeg, in cele mare şi constantă. Totuşi, ţin seama cocs.
cii politice de n»n3â în fiecare c ir­ mai multe comune din raion este şi controlez ca temperatura grilaje- N IC O LA F C IIIR A
cum scripţie-electorală. In acest scop destul de bogată Este însă de da­ I r să nu depăşească lim itele m axi­ caupcrist la furnalul nr. 2
au fost pregătiţi în oraşul Haţeg toria organizaţiilor de partid, organ­
şi în comunele Suriuisegetuza. Pui, iz a ţiilo r de masă etc., ca pe viito r
R iul alb Şi altele peste I.C00 tova­ să folosească pe scară şi mai largă
răşi din rîridul m em brilor de partid formele, şi mijloacele cele mai
şi a oam enilor muncii fără de partid eficace, să studieze particularităţile
care merg în m ijlocul alegătorilor CALITATEA
şi popularizează realizările obţinu­ muncii politice de masă, ţinînd sea­
te în anii de democraţie populară. ma de fiecare etapă a campaniei
O bună preocupare este şi faţă electorale. (U rmare din pag. I) litate a produselor Ii viate: depăşirea
dc organizarea muncii politice de CI-I. C.
consum urilor specifice, rocondiţio-
dar Ia o sortare mai atentă ele sînt nări de lucrări, cheltuieli suplim en­
de a doua. O parte din cărămizile tare de aprovizionare cu materiale,
IN GRAIUL CIFRELOR comportă m u lţum itor nici la exame­ deficienţe cu repercusiuni directe a-
prim ite de la I R.I.L. Orăştie nu se
supra preţului de cost al lucrărilor.
nul de um iditate.
De ce credeţi că s-a depăşit pe
© In anii puterii populare, s-a Numărul spitalelor a crescut dc trust în 1964 cantitatea de var b u l­ Există suficiente
creat şi s-a dezvoltat o puternică la 11 unităţi cu 620 paturi, la 26 gări cu 80 la sută ? Răspunsul se
bază materială pentru cultura dc unităţi cu 4.500 paturi. Iu între­ poate vedea pe şantiere, lîngă fiecare rezerve;
masă. Astăzi, în regiune funcţio­ prinderile regiunii funcţionează 17 groapă de stins var. In ju ru l acesto­
nează peste 500 cămine culturale, dispensare şi 8 spitale dc întreprin ­ ra se află m ari cantităţi de piatră, să fie folosite
din care 158 in localuri noi, 90 casc dere, iar în mediul rural 100 dis­ ceea ce după un calcul estim ativ ne
dc citit. 83 biblioteci comunale şi pensare şi 43 casc dc naştere. arată că am pierdut pe tona de var cu pricepere
244 biblioteci săteşti, la caic so Dc asemenea, in regiune mai circa 105 lei.
adaugă cele 190 biblioteci şcolare. funcţionează două sanatorii T.Bl.C. Ne-am gîndit ca în 1963 să ne ve­
In prim ăvara anului trecut, o şi 13 staţionare medicale, iar pen­ nim noi înşine în ajutor. La între­ In urma unui studiu efecfual în
dată cu inaugurarea celui dc-al 230- tru cazurile urgente, sînt puse la prinderile de industrie locală — în regiune, referatul prezentat, c it şi
lea cinem atograf sătesc, s-a în ­ dispoziţie 107 anto-salvăi i şi 7 a- special la fu rn izo rii de tîm plărie — discuţiile purtate au seca In eviden­
cheiat cincficarcu regiunii, ceea ec vioanc sanitare. N um ărul medici­ vom trim ite delegaţi din partea ţă m ultiple rezerve şi posibilităţi lo­
înseamnă că pe teritoriul fiecărei lor se ridică astăzi la R00, dc aproa­ C.T.C. care vor face recepţii m inu­ cale pentru creşterea num ărului de
comune există in prezent cel puţin pe zece ori moi marc deeit in 1938. ţioase. Sperăm ca astfel să realizăm sortim ente de materiale de construc­
un cinematograf. In total în regiu­ ® In răstim p dc 3 ani, in regiu­ un progres în această direcţie”. ţie, cît şi pentru îm bunătăţirea ca­
ne funcţionează 313 cinematografe. nea noastră au fost date în folo­ Cu p rile ju l discuţiilor purtate de lită ţii produselor furnizate şantiere­
In c c n tiric dc raioane au luat sinţă ~0 dc şcoli cu peste 280 săli lor. In acest scop a fost adoptat un
fiin ţă case dc cultură, în localită­ dc clasă. D intre acestea. 13 sint către constructori şi fu rn izo rii de plan de măsuri care prevede in tro ­
materiale, s-au scos în evidenţă şi
ţile muncitoreşti 19 cluburi, ia r in şcoli dc 8 ani, iar 10 sînt şcoli me­ ducerea" în fabricaţie a unor mate­
întreprinderi 240 săli dc cultură. dii. Num ărul şcolilor generale de alte nereguli derivînd din slaba ca- riale necesare creşterii n ive lu lu i ca­
Q Pentru ocrotirea sănătăţii ce­ 8 am este astăzi dc 197, faţă de nu­ lita tiv al finisajelor la blocurile de
lor ce muncesc, in sectorul sanitar mai 21 şcoli dc 7 ani citc erau în Desfăşurarea in condiţii optim e a locuinţe. D intre acestea am intim :
din regiunea noastră s-au cheltuit 1938. procesului de producţie constituie studierea p o sibilităţii fa b rică rii la
an de an din bugetul sfatului popu­ Şcolile au fost înzestrate cu mo­ o preocupare perm anentă a colec­ C alificarea — la nivelul tehnicii F. C. Orăştie şi a altor oxizi, în a-
lar. im portante sume dc bani. In bilier nou, cu m ateriale didactice farâ de roşu şi galben, introducerea
tivului de m uncitori de la lam ino­
anul 1938 existau în regiune apro­ necesare bunei desfăşurări a pro­ în fabricaţie a plăcilor semirîgido
xim ativ 50 circum scripţii sanitare. cesului instructiv-cducativ. Numai rul de profite mici al C.S, Hune­ ÎN C E P U T P R O M IŢ Ă T O R din vată minerală la fabrica din B îr-
in u ltim ii doi ani, pentru dotarea doara. cca. Un real a ju to r constructorilor,
In prezent, num ărul acestora sc
şcolilor s-au cheltuit din bugetul In fo t o g r a fie : Luminătorii Ciu- îl va putea da şi întreprinderea
ridică Ia 146, d in tre care 100 func­ sfaturilor populare circa 10 m i­ „M arm ura- din S im eiia prin prelu­
ţionează în mediul rural. lioane lei. bucă Gavrilă şi $tefăncscu Costică Lam inorul de 1000 mm. al C. S. tocm it programe analitice, s-a asi­ sionale nu a existat preocupare. Tn crarea deşeurilor de m arm ură ne­
la locul de muncă. cesară la execuţia pardoselilor, p lin -
Hunedoara este înzestrat cu u tila ­ gurat m aterialul didactic, lectorii şi anul care a trecut la lam inorul de
je şi agregate de înaltă tehnicitate. cursanţii au fost recrutaţi din tim p. 1000 mm. nu au fost ţinute recenzii telor şi căptuşelilor, prin sporirea
Aici se aplică procese tehnologice Începutul a fost bun, dar... numai în­ şi prezentări de cărţi tehnice. Pen­ producţiei de mozaic granulat, p rin
superioare. Toate acestea au impus ceputul. După cîtcva luni de la des­ tru procurarea unei cărţi tehnice producerea dalelor de mozaic, mai
nuanţate din punct de vedere colo­
m uncitorii de la lam inorul dc 1000
A h n e g a t i e şi impun şi pe mai departe îmbogă­ tat preocupare pentru ca ele să se mm. sînt nevoiţi să meargă la cabi­ rist ic.
chiderea cuiburilor, nu a mai exis­
ţirea continuă a califică rii m uncito­
rilo r. inginerilor şi tehnicienilor. Ce desfăşoare în mod corespunzător. netul tehnic al com binatului. La Fabrica de produse ceramice
s-a făcut în acest sens la lam inorul După ce au fost pradate o parte din In vederea rid ică rii ca lifică rii pro­ din Baru Mare, p rintr-o organizaro
Stai tn casă ta căldură şi răsfoie­ proapc 7 şi 30 de minute Comenzi mlinile string firele dc m etal cu de 1000 mm ? lecţiile prevăzute, activitatea cursu­ fesionale se puteau organiza vizio­ adecvată a procesului de producţie,
şti o can e, o revistă, sau urmăreşti scurte, pregătiri, şi după puf in tim p putere, le fac să se supună voinţei După cum ne-a Inform at tovară- rilo r a înceţat in lr-u n mod nejus- nări de diafilm e. Este adevărat că se va putea începe fabricaţia de tra-
un program in faţa televizorului. echipa de întreţinere şi reparaţii lor. S-a făcut şi întinderea, apoi le­ şul Lungu Petru, secretarul comite­ lifica t. M uncitorii cursanţi, dornici au fost vizionate unele film e docu­ foare sm ălţuite şi placaje ceramice
Dincolo de fereastră gerul fese pă­ exterioare condusă de comunistul garea la izolatori.. tului de partid, în anul trecut şî in să-şi ridice calificarea profesională, mentare şi j»unale tehnice. Numă­ pentru finisajele exterioare.
ienjeniş de cristal. Treptat, pătrunde loan H orea porneşte la drum. Cei patru oam eni işl aprind cite acest an a existat preocupare pentru nu nu mai avut ocazia să audieze rul acestor acţiuni a fost însă foarte Si întreprinderile de industrie lo­
întunericul. O sim plă apăsare pe Din C ertej, începe urcuşul in lun­ o ţigară. Abia acum bagă de scam ă calificarea şi ridicarea califică rii pro­ temele prevăzute. Motivarea ingine­ redus. cală îşi vor putea lărgi sim ţito r ga­
buton şi cam era e inundată de lu­ gul reţelei Deasupra capului firele că buzele nu reuşesc să siringă ţi­ fesionale a lucrătorilor. Comitetul de rului Văzdăuţenn Vasîle, şeful lam i­ Pentru evitarea repetării şi în ma produselor destinate şantierelor.
mină. Dar. pentru ca in casa ta să încărcate cu chiciură se balansează gara. că vintul le-a în vineţit obrajii partid a îndrum at conducerea teh­ norului de 1000 mm., că nu au exis­ 1965 a neajunsurilor manifestate a- In funcţie de specificul fiecărei în­
se facă lumină, zeci, sute de oa­ pirtind fură încetare; picioarele se Rid unii de alfii cum le tremură nică în luarea unor măsuri bine chib­ tat ingineri şi tehnicieni suficienţi nul trecut în ceea ce priveşte calir treprinderi se va putea extinde fa­
m eni veghează zi şi noapte, prin înfundă in zăpadă, iar vîntnl umed figările prinse intre buze. Înainte zuite. Ca urmare, în anul 19C4 au care să predea lecţiile din planul te­ ficarea şi ridicarea ca lifică rii profe­ bricarea elementelor prafabricate,
ger şi viscol, de-a lungul arterelor şi rece înţeapă obrajii, laie răsu­ dc plecare H orea le spune oam en i­ fost deschise 5 cursuri de calificare: matic, ni se pare nejustificatâ. Este a- sionale, în ziua de 28 ianuarie a.c., folosind materiale locale ca zgura
aerien e prin care pulsează curentul flarea. Cu sculele in spate, oam enii lor să adune sculele. 2 pentru electricieni, 2 pentru lam i- devurat râ la lam inorul de 1000 mm. comitetul de partid a analizat a- granulata şi cx'pandată. deşeurile
electric, intervin cu promptitudine urcă panta spre culm ea muntelui, — Ne intilnim jos. fn Certej, la n a to riş iu n u l pentru lăcătuşi. A ctiv i­ necesarul de ingineri şi tehnicieni nu ceastă problemă şi a luat o serie de lemnoase dc la F. C. Orăştie, agre­
fă ră să tină seam a dc greutăfi, a- mergind parcă fn inlim pinarea c e­ post — le spune el desprinzîndu-sc este completat. Cu aceia care exis­ măsuri. Va fi analizat periodic fe­ gatele minerale etc. Deoarece I.P.I.P,
tnncl clnd in casa ta lumina se lorlalţi ce vin dinspre Măgura Ro­ din grup. Curind dispare in josul tatea lor s-a desf.'işurat corespunzător tă, se putea însă asigura desfăşu- lul cum se preocupă conducerea teh­ nu poate asigura la tim p întreaga
stinge pe neaşteptate. Sînt m nl(i a- iului pentru a descoperi defecţiu ­ pantei. pe toată durata anului. înainte de îarea normală a cursurilor de rid i­ nică dc asigurarea unor condiţii bu­
ceşti o a m e n i.. nea. După ore de mers. lufnd mun­ T elefonul dispecerului sună insis­ deschiderea cursurilor s-a procurat ne de desfăşurare a cursurilor de ca- producţie de jgheaburi, burlane, u-
...S-a intimplat intr-una din zi­ tele pieptiş, ajung fn locul in care tent. m aterialul didactic necesar, au fost care a ca lifică rii profesionale. şiţe la coşuri şi alte piese metalice,
lele lui februarie, intr-una din acele firele n-au mal putut rezista greu­ recrutaţi lectorii şi cursanţii. Au fost Nesalisfăcălor s-au desfăşurat şi lîficara, ridicarea ca lifică rii şî a ce­ întreprinderile de industrie locală,
lorlalte form e de îmbogăţire a cu­
zile in care chiciura a acoperit tolnl tăţii chiciurei şi vintului. Trebuiau — H orea la telefon — se aude întocmite din tim p programe anali­ lectoratele tehnice, Acestea nu au cum ar fi cele din Alba lu lin şi O-
cu o pojghiţă subţire de gheată, ca legate şi ancorate din nou, treabă tocea întretăiată a omului de la ca­ tice. Lecţiile au fost strîns legate de fost tinute cu regularitate. noştinţelor profesionale. Conducerea răştic, vor căuta să producă şi ele
de sticlă. Maşinile m ergeau anevoie, destul de uşoară vara. dar iarna. pătul firului. Am terminat. specificul producţiei. Ele au fost pre­ Totuşi dacă despre formele am in­ tehnică, îndrum ată de comitetul de «astfel de sortimente. In felul acesta
oam enii alunecau, crengile pom ilor cind vIntui se strecoară pe la fie­ Dispecerul îşi priveşte ceasul. A- date pe înţelesul cursanţilor, de că­ tite se mai poate vorbi cîte ceva, partid, s-a în g rijit de asigurarea ma­ şantierele vor putea fi asigurate la
produceau pocnituri de gheată la care cusătură de-fi îngheaţă m ădu­ rătătcarele se apropie de ora N tre ingineri cu experienţă. O parte despre altele nu putem vorbi aproa­ terialelor didactice, de recrutarea tim p eu materialele necesare.
fiecare adiere dc vînt... larele. să te urci pe stilpul îm bră­ Reţeaua e pusă din nou sub ten­ din ele au fost urmate de demons­ pe nimic. La lam inorul de 1000 mm. lectorilor, cursanţilor. Ca unrutre ce­ întreprinderile furnizoare de m a­
Dispecerul de serviciu de la cat în pojghiţă de sticlă, să lucrezi siune.. tra ţii practice. Drept rezultat, cursu­ au fost folosite puţine, chiar le două cursuri de calificare, unul teriale de coastrucţii vor trebui să
I.RE.tt. fşi plim bă privirile dincolo suspendat in centura de siguranţă, Totul tn munca acestor oam eni rile de calificare şi-au atins scopul. foarte puţine forme de ridicare a ca­ pentru lam inatori şi unul pentru e- solicite şi s p rijin u l D.SA.P.C. din
de fereastră, prin peisajul ca dc ntt-i deloc simplu este obişnuit. Comenzi lapidare. M uncitorii cursanţi au acumulat cu­ lific ă rii profesionale. Justificarea pe lectricieni, sînt bine organizate. Pină Deva. Proiectanţii vor trebui la rîn ­
basm. Telefonul U face să tresară. H orea îşi im porte oam enii: pe convorbiri telefonice şi rapoarte noştinţe bogate, exploatează în mod care tovarăşul Dănîlă Nicolne. pre­ in prezent activitatea acestora se dul lor să ofere sugestii acestor în­
— Certcju', la telefon. Deranja­ Remus Irimic. loan Dubaru şi loan scurte, concentrate In două cuvinte: mai raţional utilajele şi agregatele. şedintele com itetului sindicalului, o desfăşoară destul de bine. treprinderi, să prevadă în proiecte
ment fn direcţia Măgura Roiului — Ful ea. Au fost coborile firele rupte, „Am term inalu Două cuvinte care T.a începutul anului trecut ase­ aduce, cum că „nu au existat condi­ Aşadar, din nou începutul este folosirea m aterialelor ce pot fi pro­
se aude vocea electricianului din pregătită macaraua, s-au făcut le­ cuprind fn ele abnegaţie, dragoste mănător au fost organizate şi cuibu­ ţ ii” este, după părerea noastră. fo r­ prom iţător. Numai să nu se repete duse pe plan local de către între­
Certej. găturile şi, cind totul a fost gata, a de muncă, conştiinciozitate. rile de ridicare a c a lifică rii profe­ mală. Pentru folosirea celorlalte fo r­ povestea de anul trecut... prinderile de industrie locală, cit şl
Dispecerul tşi priveşte ceasul: a- început întinderea. Cu tot frigul, S. POP sionale. Şi pentru acestea s-au în­ me de ridicare a ca lifică rii profe­ L. DEMETER de cele de Interes republican. .