Page 84 - 1965-02

MANIFESTUL F.D.P.
PllOL Q I M z T b X T f

■■ ~ ' " —— — — .-•ir— . 3 B B — — — — —

BILANŢ AL M ARILOR ÎNFĂPTUIRI

FRONT U L DEM OCRAŢIEI
a PE OGOARELE ŢAPII VOD LUCRA
POPULARE C HEAM Ă Ţ Ă R Ă N I­
M EA, A L IA T A DE N ĂDEJDE A
CLASEI M U NCITOARE, PE T O Ţ I J IN ACEST AN S S
ANUL XVII. NR. 3160 VINERI 26 FEBRUARIE 1965 A pagini, 25 bani LU C R ĂTO R II OGOARELOR SA Um. r-.
ÎN TĂR EASC Ă V O T U L___ DAT
C AN D ID A Ţ ILO R FRON T U L UI
ÎN T R E P R IN D E R IL O R DEM OCRAŢIE I POPULARE PRIN
M U NC A
H A R N IC Ă
PENTRU
D EZVO LTAREA A G R IC U LTU ­
P R E L U C R Ă T O A R E , R II SOCIALISTE — CHEZĂŞIA
CREŞTERII BU N Ă STĂ R II LO R
O Ţ E L D E B U N Ă ŞI A F A M IL IIL O R LOR.

(Din M anifestul C onsiliului
îmbunătăţească caracteristicile fiz i­ Naţional al Frontului Demo­
C A L IT A T E ! co-mecanice ale metalu-lui livra t, re- craţiei Populare).
ducînd astfel rebuturile la prelu­
crare. In acelaşi tim p este necesar
sâ se asimile/.e noi mărci de oţe­
Din Combinatul siderurgic Hune­ luri superioare, la nivelul tehnicii
doara pornesc zilnic mii de lone cle mondiale. In această direcţie sint IN GRAIUL
metal, avind ca destinaţie înireprin- necesare noi eforturi deoarece se
d /ilc producătoare din Bucureşti, constată că la uncie mărci de oţet uri
Braşov, Brăilei, Sa lu Mare si din călii a tea nu se ridică la niveluJ ce­
alte localităţi In m îinile harnice ale rut. nefiind unele operaţii tehnologi­ C IFR E L O R
constructorilor de maşini, metalul se ce respectate întocmai. Aşa se expli­ I’cisnj indiistri.nl din Hunedoara.
transformă in utilaje şi adresate de ca de ce în procesul de producţie ^ In anul 1964 au fost tipă­
înaltă tehnicitate, menite să contri­ deşi com parativ cu anii anteriori, rite 58 milioane de cărţi şi bro­
buie la ridicarea gradului de me­ cantităţile dc rebuturi constatate Ja
canizare al industriei şi ugricii'] tu rii laminare şi la beneficiari au scăzut, şuri; tirajul anual al ziarelor a a-
tă”Ti noastre. se semnalează totuşi deficienţe. încheierea lucrărilor plenarei tins cifra de 1.064 de milioane de
Este o marc cinste pentru sîdcrur- Hcbutarea unei im portante canti­ exemplare. Au fost create noi staţii
g işlii hunedoreni l'aplul că azi. ca tăţi dc metal provine din incluziu­ de televiziune şi de retransmisie
urmare a dezvoltării impetuoase a nile neinetalice. Ele sint urmarea Consiliului agricol regional a programelor la Cluj, Timişoara,
com binatului — iod al politicii înţe­ nerespertării tehnologiei producţiei, Tg. Mureş, Braşov, Constanţa, Ba­
lepte a partidului — aici este con­ la pregătirea jgheaburilor de scur­ le ii s-au încheiat lucrările plena­ col orăşenesc Deva, ing. Eugen Cei - cău.
centrată G4 la sulă din producţia de gere a oalelor, şi a ansamblclor de rei C onsiliului agricol regional. In nclea de la Consiliul agricol regio­
oţel şi 49 la sulă din cea de lam i­ turnare. Dcsi în atenţia conducerii prima parte a şedinţei, tov. ing. Ni- nal, si a lţii. O Corespunzător cerinţelor de
nate a patriei. com binatului stau probleme legate c olae Bcla, vicepreşedinte al Con­ In continuare, iov. ing. Emil Balo- cadre cu pregătire superioară ne­
Zi de zi. sidcm rgişlii luinedoreni de aplicarea unor măsuri noi de siliu lu i agricol regional, a prezentat m iri, vicepreşedinte al C onsiliului cesare construcţiei socialiste, s-a
se străduiesc să-şi îndeplinească e- turnare a oţelului, se pierd totuşi planul de măsuri al C onsiliului agri­ Superior al A g ricu ltu rii, a făcut a-
xem plar sarcinile de producţie. Ca din vedere unele aspecte organiza­ col regional privind înfăptuirea sar­ precieri asupra realizărilor obţinute dezvoltat reţeaua de universităţi
urmare se produc zilnic sute ele tone torice. Cu tonte că h ai a de turnare cinilor ce sinu în faţa un ită ţilor a- şi facultăţi cuprinzind în prezent
de metal peste prevederile planului. a sec ţiei oţel arie este mică faţă de în anul trecut, şi a sarcinilor dc pro­ peste 123 000 de studenţi. In pe­
E forturile depuse pentru continua cerinţele producţiei, totuşi nu se iau gricole socialiste pe anul 10G5 şi [jia­ ducţie ce revin un ită ţilor agricole rioada 1959-1964 numărul studen­
creştere a producţiei de oţel sint îm ­ nul de măsuri tehnice si organiza­ socialiste din regiunea noastră pe ţilor din anul I a crescut de 2,2
măsuri de utilizare la maxim um a torice peniru buna desfăşurare a lu ­ anul 19G5.
pletite cu numea de îm bunătăţire a suprafeţei. Doar 25 la sută din su­ ori; aproape 60 de mii de stu­
in dicilo r calitativi. prafaţă este folosită, restul fiind o- cră rilo r din campania agricolă de Jn încheierea lu cră rilo r plenarei, a
Aşa cum se subliniază în Rapor­ primăvară. luat cu vin i ui tov. ing. N islor Aurel, denţi sînt bursieri.
tul prezentat ele tovarăşul Cilicor- cupată cu lot felul de materiale, An urmat apoi discuţii pe m argi­ preşedinte al C onsiliului agricol re­ ♦ Ţăranii cooperatori, munci­
ceea cc denotă un slab sp irit gos­
ghe Gheoi ghin-De j la cel de-a! III- podăresc. Tot în această direcţie este nea m aterialelor prezentate în şe­ gional. Apreciind rezultatele îmcgi.s- torii din gospodăriile agricole de
îca Congres al P.M.IL, „O problem a necesar să se aibă în vedere pune­ dinţele pc .secţii şj în plenară. La Irnlc in producţie în anul lice ul de stat, mecanizatorii au astăzi pu­
centrală a întregii economii, căreia rea în funcţiune a instala ţiilor din discuţii au luat paric, printre a lţii, căi re unilăţile agricole socialiste din
trebuie să-i acordăm eea mai m are halele de turnare — instalaţia pen­ tovarăşii : îng. Nicolae Albu, pre­ regiunea noaslră. Iov. N islor Aurel tinţa să folosească tot mai larg
nlenlie în etapa actuală, este îm bu ­ tru curăţarea lingotiereloi’ şi cca şedinte al Consiliului agricol raio­ a subliniat sarcinile care stau în faţa agrotehnica şi maşinile, care au
nătăţirea calităţii produ selor'*. nal Sebeş, îng. A nlohic lugn, direc­ consiliilor agricole raionale si oră­ luat locul uneltelor rudimentare
pentru gudronare — care stau nc-
M ilitin d in mod consecvent pen­ folosilc de mai m ult timp. Cea mai tor al S.M.T. Dobra, Ioan X irr, pre­ şeneşti. a .specialiştilor şi conduce­ de odinioară. Pe ogoarele ţării vor
tru înfăptuirea ne'eslei sarcini lin ­ mare atenţie va trebui acordată şedinte nl cooperativei agricole de rilo r S.M.T., G.A.S. şi cooperativelor lucra in acest an 81.500 tractoare,
şate de Congresul partidului, condu­ pregătirii u tila ju lu i dc turnare. producţie clin Apoldu! de Sus, Trainn agricole de producţie peniru înde­ 65.000 semănători mecanice,
cerea com binatului, sub îndrumarea Voica, vicepreşedinte al C onsiliului plinirea obiectivelor stabilite in pla­ 36.000 combine pentru pâioase,
com itetului de partid, a luat o sene O cantitate im portantă de rebut agricol raional Alba, ing. Constantin nurile anuale de produc ţie, privind
ele măsuri Prin creşterea gradului este cauzată de apariţia crăpături­ M icrloiu, dc la cooperativa agricolă creşterea continuă a producţiei ve­ care asigură un nivel ridicat de
de tehnicitate al agregatelor, prin lor după turnare şi laminare. Şi aici din Berin, ing. Ioan Măi'gincanu de getale şi animale şi consolidarea e- mecanizare a muncilor agricole.
însuşirea şi aplicarea de noi tehno­ este vorba în prim ul rînd de ncres- la G AS. Calda, ing. Teodor M âli- conomico-organizalorică a u n ită ţilo r
logii şi ridicarea nivelului de cali­ pectaren întocmai a instrucţiunilor guţă, preşedinte al C onsiliului agri- agi icole.
ficare al cadrelor. în Combinatul tehnologice. In mod deosebit pentru
siderurgic 'd in Hunedoara s au ob­ 'evitarea crăpăturilor din lingouri
ţin u t in u ltim ii ani indicatori de trebuie să se aibe in vedere asigu­
calitate lot mai buni Preocupaţi de rarea vitezei optime de turnare în Alegerea Comitetului de conducere
lărgirea gamei sortimentale, side- funcţiune de marca şi temperatura
ru rg işlii au asim ilat noi mărci de oţelului, funcţionarea în cele mai bu­ al Uniunii Scriitorilor din R.P. Romină
oţeluri şi tipodi mensiuni de lam i­ ne condiţiuni a oalelor de turnare
nate. în tre p rin d erilo r industriale li si respectarea graficelor de răcire a
In încheierea -lucrărilor, Conferin­
se livrează acum cantităţi lot mai tingourilor. ţa pe ţară a U niunii S criito rilor a U niunii S criito rilor din care fac
parte : Dcmostene Botez — preşe­
mari de oţeluri superioare pentru IVnblcme privind îm bunătăţirea ales prin vot secret Comitetul de dinte. Ion Pas. Zaliaria Stâncii, Pop
fabricarea u tila ju lu i petrolier, pen­ calităţii m etalului se ridică şi în ca­ conducere al U niunii S criitorilor,
tru rulm enţi, pentru construcţii me­ drul sectorului de laminoare. Aici, form at clin G1 dc scriitori din în­ Siioion — vicepreşedinţi. Eugen
talice sudate, oţel carbon pentru trebuie să sc aibe in vedere asigu­ treaga ţară. Parbu. Gco Bog/.a. Anton Dreiten-
ţevi şi altele. Se constată că oţelu­ rarea tem peraturii optim e de lam i­ După cum s-a mai anunţat, pre­ liofcr. Constantin Ciopraga. Mihnea
rile produse la Hunedoara sc com­ nare, respectarea schemelor de la­ Glieorghiu, Letay Lajos. U ori a Lo-
portă toi mai bine in procesul ele minare cît şi aspectul comercial al şedinte dc onoare al U niunii a fost vinescu. Alexandru Oprea, Titus
uzinnre şi în exploatare. Aceasta produselor. Nu rare sînt cazurile reales Tuclor Arghe/.i. Popovici. M arin Preda, Aurel Rău,
In prim a sa şedinţă plenară. Co­
ca urmare a respectării si îmbună­ cinci la lam inorul dc 000 mm. nu se mitetul de conducere a ales Biroul Suto Andras şi Tiberiu Utan. .
tă ţirii tehnologici dc fabricaţie. respectă tim pul dc încălzire şi ră­ (Agerpres).
In cadrul unei recente şedinţe a cire a lingourilor. Destul de frec­
biroului Com itetului regional de vent este amestecul dc laminate, nc-
partid s-an analizat măsurile luate maivnrea I o i corespunzătoare. De Se apropie sesiunea exam enelor pentru
în ultim ul tini]) dc către comitetul altfel, la lam inorul de 800 mm mar­
de partid şi conducerea com binatu­ catorul automat nu funcţionează. In
lui pentru îm bunătăţirea calităţii o- vederea ridicării continue a calităţii studenţii de la fă ră frecvenţă
ţelului. S-a apreciat că munca po­ oţelului este necesar ca alit comite­
litică de masă a fost axată pe îm ­ tul de partid cît si conducerea com­ In a doua jum ătate a Junii m ar­ cercuri dc studii îndrum ate de pro­
bunătăţirea in d icilor calitativi. De binatului să desfăşoare o asemenea tie. studenţii din invăţăm întul su­ fesori. conferenţiari şi lectori u n i­
asemenea conducerea tehnică. ca­ perior fără frecvenţă încep prim a versitari. In cadrul ceri u rilo r sint
drele de ingineri şi tehnicieni se muncă cu oamenii îneît să im prim e sesiune de examene din acest an prezentate lecţii de sinteză, se dau
preocupă mai organizat de îm bună­ in rîndul tuturor răspunderea faţă universitar. Ei sint eu aproape 4.G00 consultaţii individuale şi pe grupe,
tăţirea tehnologiei de fabricaţie. S-a de necesitatea respectării disciplinei mai m ulţi deeît în anul universitar au loc sem inalii şi aplicaţii prac­
scos in evidenţă faptul că cerinţele tehnologice. precedent Peniru ca pregătirea a- tice. Dc asemenea, bibliotecile stu­
mereu rrescîndc ale economici na­ rrsto r studenţi — oameni ai m un­ denţeşti din cele 15 centre univer­
ţionale. însuşirea tehnicii înaintate Un mare rol in ridicarea nivelului cii din diferite sectoare de activi­ sitare ale ţării au pus la dispoziţia
Ic către întreprinderile prelucră­ calitativ al m etalului îl au munci- tate — să se desfăşoare în condiţii celor interesaţi o bogată documen­
toare. pun în faţa siderui giştilnr cît mai bune, M inisterul Invăţă- tare ştiin ţifică şi noi volume de
sarcini sporite. Ei sînt chemaţi să (Conflnuaro Jn pug. 3-a) m întului a organizat numeroase specialitate, cursuri şl manuale li­
tografiate. variate materiale biblio­
grafice ete. La Clubul sindicatelor din Deva sc studiază cu a ic itţ Ic Manifestul C onsiliului Naţional al Frontului
■II Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară (Agerpres). Democraţiei Populare.

UTILAJUL AGRICOL — C A R N E T ELE

FOLOSIT RAŢIONAL

In staţiunile de maşini şi tractoa­ tere şi dezvoltare a lor, cu prile ju l
re clin regiunea noastră s-au făcut expunerilor făcute s-a arătat că
pregătiri intense în vederea cam­ este necesară o reglare corespunză­ In fata tinerilor care
paniei agricole de prim ăvară. In ma­ toare a maşinilor. Această problemă Perspective minunate
joritatea u n ită ţilo r u tila ju l agricol a ocupat locul principal în cadrul
a fost revizuit şi reparat, aflîndu-se instructajelor. votează prima dată
în stare de funcţionare. Dar pe lin ­ O atenţie deosebită în cadn.il in ­ Către sala căm inului cultma-l din fost electrificate. In anul 19G4 s-au
gă acest fapt, desfăşurarea in bune structajelor a fost acordată operati­ Rapoltu Mare se îndreptau zeci de vindut populaţiei de pe raza ora­
condiţiuni a lucrărilor clin cadrul vită ţii în remedierea defecţiunilor cetăţeni, m ajoritatea membri ni şului m ărfuri in valoare de peste Prin grija C om itetului orăşenesc 80 de tineri, a fost urrpată de o
campaniei agricole de prim ăvară ivite mai ales la sistemul de d is tri­ cooperativei agricole de producţie 270 000.000 Ici ; numărul abonaţilor U.T.M. Brad şi a com itetului exe­ frumoasă reuniune tovărăşească.
presupune şi exploatarea raţională buţie a boabelor. Tot cu p rile ju l in- din localitate. In această sala a la radio a ajuns la aproape 7.000, cutiv al sfatului popular orăşenesc, CORNEL LUPU
n u tila ju lu i agricol, lată pentru cc siructa jului a fost prezentată o nouă fost organizată adunarea cetăţeneas­ iar cel al abonaţilor la televiziune s-a organizat de cinând o in lîln ire corespondent
în vederea cunoaşterii temeinice şi maşină de semănat, S.PC.-G. In că în rare alegătorii din c iiru m - la peste 700.
a folosirii corecte a m aşinilor Con­ comparaţie cu 2-S.P.C.-2. aceasta are scripţin electorală nr. G sc întîlneau cu tin erii care la 7 martie votează "k
siliu') agricol regional, prin servi­ un domeniu de utilizare nelim itat cu candidatul pentru alegerile de Cetăţenii din comuna Rapolt se pentru prim a dată. Cu această oca­ Şi la Orăştic, din in iţia tiva Co­
ciul S.M .T, a organizat o serie de deoarece cu ca se poate semăna po­ deputaţi în M.A.N.. tovarăşa Maria mindresc cu înfăp tuirile cc au avui zie. in faţa tin e rilo r au fost prezen­ m itetului orăşenesc U.T.M,. a fost
instructaje cu mecanizatorii şi ca­ rumbul. floarca-soarelui, fasolea, Groza, vicepreşedinte al Consiliului loc aici. Satele Rapolt şi Rapolţel tate expunerile ,,Votăm pentru p ri­ organizată o in tîln ire la care au
drele dc conducere din staţiunile sfecla ctc., la distanţe de la 0.45 la Naţional al Femeiiloi*. Cu acest p ri­ au fost electrificate, s-a construit ma oară" şi ,,Alegerile din trecut participat 42 tin e ri care votează
dc maşini şi tractoare. Un astfel 1 m (din cm in fini, după necesitate). lej, tov. M aria Groza a vorbi,t celor un local dc cămin cultural, se află pentm prim a dată. Cu acest p ri­
de instructaj a avut loc cu cîtevn Lucrarea este efectuată ou precizie prezenţi despre realizările oameni­ în construcţie uri local pentru şcoa­ şi astăzi1' ţinute de Laurcnţiu Jorza, lej. tov. Octavian Moldovan a sus­
zile în urmă la S.M.T, Alba. De fiind necesară doar sortarea biologi­ lor muncii obţinute pe plan naţio­ la generală de 0 ani .şi altele. N i­ secretar al Com itetului orăşenesc ţinut în faţa color prezenţi confe­
aici ani reţinui străoanin participan­ că a seminţelor. Productivitatea in nal şi local în anii regim ului de velul de trai al cetăţenilor a cres­ U.T.M. Brad şi respectiv Nicolae rin ţa „C ondiţiile de viaţă create ti­
ţilo r pentru a-şi însuşi caracteristi­ 10 ore do lucru se ridică la 30 hec­ democraţie populară, despre m inu­ cut sim ţitor şi datorită faptului că ne rilor in R.P.R.".
cile tehnice ale m aşinilor şi modul tare tri tim p ce la 2-S.PC.-2 este veniturile cooperativei agricole de Stînen, judecător. C. D U M BR AVA
dc exploatare corespunzătoare a de numai G ha. Concomitent cu se­ natele perspective ce se deschid în producţie sint pe an ce trece tot Intîlnirca, la care au participat corespondent
lor. In cadrul instruc tajului accentul mănatul maşina poate aplica ierbi- faţa poporului nostru. mai mari.
a fost pus şi pe cunoaşterea agro­ cide in cadrul unei zone de protec­ Oraşul regional Deva s-a schim­ A legătorii prezenţi la adunarea
tehnicii porum bului, sfeclei de za­ ţie s.iu pe toată suprafaţa De ase­ bat radical Numai la Deva au fost cetăţenească clin Rapoltu Mare şi-au La casa alegătorului
hăr, a trifo iu lu i şi a altor plante. în menea. maşina se poate utiliza şi In date în folosinţă între anii 1959-
legătură cu aceasta fiind prezentate A. POTOPEA 19G4 peste 1 770 apartamente, la Si- exprim at holurîrca ca la 7 martie
lecţii speciale. Pornind de la cerin­ meria s-au asfaltat şi modernizat să-si dea cu toată încrederea votul din Sarm isegetuza
ţele plantelor, pentru o bună creş­ (Continuare In pag. 3-a) G străzi, toate comunele si satele au candidaţilor F.D.P.
Casa alegătorului din Sarmisege- nerelul nostru, factor activ în desă­
tuza, raionul Haţeg, este vizitată z il­ vârşirea consti-ucţici socialismului''.
nic de numeroşi cetăţeni care iau „R ealizările regim ului democrai-
Q După ce a prezentai mai mul­ batere a tuberculozei pe anul 1965“ parte la activitatea cc se desfăşoară popular în raionul Haţeg", „Votînd
te spectacole în regiune, ansam­
A C T U A L I T A T E A blu) „Asociaţia ncvăzătorilor" a şi altele. Şedinţa va începe la orele aici. A legătorii au la dispoziţie Le­ candidaţii F.D.P. — votăm pentru
9,30.
gea şi Decretul cu p riv ire la alege­
concertat la Simeria. pace şi socialism". In fiecare zi se
^ Inlr-un cadru fesliv a avui rea deputaţilor în Marea Adunare organizează audiţii coleelive la ra­
Spectacolul s-a bucurat dc apre­ loc (a Brad inrainarea insignei dc Naţională şi în sfaturile populare, dio, vizionarea program elor trans­
4) Comîlelul orăşenesc U.T.M. curs muzical „Cine cîntă mai fru ­ cierea publicului. „Fruntaş în întrecerea socialistă" broşura „Regiunea Hunedoara", mise la televizor şi a program elor
Deva. in colaborare cu Comîlelul mos" Au participat tineri din or­ pe anul 1964 unui număr de 8 lu­ pliantul „R aionul Haţeg în cifre şi artistice prezentate de form aţiile că­
pentru cullură şi arlă şi Clubul ganizaţiile U T.M dc la Uzina dc 0 In sala dc cullură a Spitalu­ crători dc la oficiul P.T.T.R. din lo­ fapte" şi alte m ateriale documentaro m inului cultural. La aceste manifes­
muncitoresc al sindicalelor din De­ lui unificat din Deva va avea loc calitate. Prinlrc cei distinşi se nu­ p liv in d realizările regim ului nostru
va, au organizat ieri in sala cine­ preparare a minereurilor, întreprin­ mîinc o şedinţă de comunicări şti­ mără Iosif Holtnic, Maxim Tod, tări participă zilnic in tre 80— 100 dc
matografului „A ria " un concurs derea poligrafică. cooperativa meş­ inţifice. La ordinea dc zi: ,,Darea Gheorghc Mateş, factori poştali şi democrat-popular. alegători. O contribuţie im portantă
dc scamă asupra activităţii desfă­ Z ilnic, la casa alegatorului au loc la organizarea a ctiv ită ţilo r ce au loc
„Cine şlie cişligă", pe tenia A le­ teşugărească „Solidaritatea", şi ue alţi tovarăşi care au contribuit la
şurate de unităţile de specialitate dife rite manifestări. Săptămîna tre­ la casa alegătorului şi-o aduc ca­
gerile in ţara noastră in trecut şi la alte întreprinderi şi instituţii din în cursul anului 1964“ , „Studiul e- o bună deservire a populaţiei. cută aici s-au făcut expuneri pe drele didactice şi a lţi intelectuali
azi". oraşul Deva. (C. PURCELEAN — ficîenţei chiraio-proliiaxiel la hl* CONST. VJCOL teme ca : „D repturile fem eii în din comună, colectivul de conferen­
In continuare a avut loc un con­ corespondent). pcrergici", „Planul complex tfe com­ corespondent R.P.R.", „Dezvoltarea c u ltu rii fizice ţia ri şi form aţiile artistice ale cămi­
Din noua arhitectură a Călanului. şi a sportului în patria noastră", „T i- nului cultural.