Page 86 - 1965-02

Nr: 3160 Pag. 3
Dramul socialismului
ta

PENTRU CREŞTEREA RESPECT FATA DE BENEFICIAR

NIVELULUI CALITATIV Pentru anul 10G5 colectivul de Succesele dobîndite pînă acum care a îm bunătăţit calitatea gateri-
funcţiune un nou puţ de apă. fapt
muncă de la întreprinderea ..M ar­
mura" din Simeria s-a angajat, p rin ­ sînt rodul aplicării in producţie a sirii marmurei.
unui întreg şir de măsuri. Accen­
AL ÎNVATĂMINTULUI DE PARTID tre altele să livreze beneficiarilor derea introducerii tehnicii noi, îm ­ pentru calificarea şi ridicarea cali­
tul principal a fost pus pe extin­
A existat o continuă preocupare
numai produse de bună calitate.
In
Au trecut din acest
aproape
an
luna decembrie, la Ruşchiţa,
trecut la întreprinderea „M arm ura"
două luni. îşi respectă m uncitorii, bunătăţirea organizării muncii. s-a fic ă rii m uncitorilor. In anul care a
Nagy K olom an inginerii şi tehnicienii de aici anga­ montat şi pus în funcţiune o staţie clin Simeria au fost calificaţi 12
La Uzina „V icto ria" Călan, în a- gandistul acestui cerc reiese că o a- este umil din de fabricat dale mozaicate. La Si­
gaterişti, 12 tăietori. 10 şlefuitori
cest an de studiu al învăţăm intului semenea organizare este bună. Prin maiştrii apreciaţi jam entul luat? meria au fost instalate 4 gatere pen­ şi 27 mecanici de întreţinere. Lunar
C ifrele şi faptele dovedesc că da.
de partid, aproape 100 de mem bri, gruparea cercurilor de economie con­ la A t e l i e r e l e Pînă în prezent ei au depăşit sar­ tru tăiat marmura. S-au verificat au fost ţinute în faţa m uncitorii!or
candidaţi de partid şi tovarăşi din cretă s-a reuşit să se dezbată cu mai R M. R. Simeria cinile producţiei globale şi marfă şi reglat în mod corespunzător ma­ referate tehnice, care au fost legate
cadrul activului fără de partid din mulră eficacitate problemele prevă­ pentru calitatea cu 14.75 la sulă şi respectiv 1G,27 şinile de şlefuit, tăiat şi gaterisit, strîns de specificul producţiei fie­
secţiile electrică, mecanică, montaj, zute în programul cercului, să se produselor pe ca ­ la sută, au îm bunătăţit calitatea iar la 3 maşini de extracţie a m ar­ cărei secţii.
desfacere şi-au exprim at dorinţa să acţioneze operativ in rezolvarea unor re le execută co ­ produselor. Acest lucru a permis murei de la Ruşchiţa s-a m ărit vi­ S-a îm bunătăţit m ult o rg a n iza ta
studieze Statutul P.M.R. In această probleme. Realizarea unor sarcini lectivul cu cote colectivului de muncă sâ livreze be­ teza de înaintare de la 0,75 ml, cît muncii. La secţiile de extracţie s-a
s ru a ţie trebuiau asiguraţi propa- practice se sprijină acum mai m ult lucrează. Fotogra­ neficiarilor cantităţile de produse era in prim ul trim estru al anului introdus şi extins organizarea mun­
< îdişti pentru G cercuri de învă- pe cele învăţate din punct de vedere fia ni-l reprezin­ planificate pentru perioada 1 ia­ trecut, la 1.10 ml pe oră. Acest lu­ cii în brigăzi complexe. Rezultatul?
ţâm înt, săli corespunzătoare pentru teoretic, există o mai mare unitate tă verijicînd un nuarie — I martie, ele fiind de cru a dus pe lingă sporirea produc­ Maşinile sînt exploatate mai raţio­
predarea lecţiilo r şi ţinerea semina- înlre propagandă şi viaţă. robinet m ecanic bună calitate. De menţionat că tiv ită ţii muncii si la îm bunătăţirea nal. tim pul de lucru este folosit din
rjilo r etc. Dezbătând teoretic unele sarcini ce reparat de cu- toate blocurile de marmură livrate calităţii produselor. plin. cointeresarea în sporirea pro­
Tinîndu-se seama de „Recoman­ izvorăsc din documentele partidului rînd. au avut o formă perfect paralelipi­ Au fost luate şi alte măsuri. De ducţiei şi îm bunătăţirea calităţii
dările cu p rivire la desfăşurarea in- nostru cu p rivire la calitatea produ­ pedică. ca urmare a fasonării prin pildă, pînă nu demult la gara V oi- ptoduselor a crescut. Unele brigăzi
vâţăm întului de partid", adoptate selor, ne-a spus tov. D um itru Abru- cioplire. Placajele au fost dimen­ slova blocurile de marmura emu au fost organizate şi întărite cu
In cursul anului trecut, aceste cer­ dan, întregul efectiv al cercului şi-a sionate conform stasurilor în vigoa­ depozitate unul peste altul în cute m uncitori calificaţi. Brigada de la
curi, care aveau tematică şi p ro fil îndreptat atenţia spre îm bunătăţirea re. ele au fost şlefuite uniform , în 4-5 rînduri. Depozitul dc aici avea gatere a fost mărită cu încă 4 mun­
asemănător, au fost in mod experi­ d u ra b ilită ţii c ilin d rilo r de lam inor. aşa fel in cit pe feţele lor să nu o suprafaţă mică. Din această cau­ citori.
mental grupate. In această direcţie am şi trecut îm ­ ză blocurile se spărgeau. Deficienţa Realizările frumoase constituie
Cum s-a procedat pentru a se asi­ preună cu ceilalţi cursanţi la expe­ existe asperităţi, fisuri vizibile, a fost elim inată prin mărirea de­ pentru colectivul de muncă de La
gura un sistem mai eficace de în- rimentarea tu rn ă rii c ilin d rilo r de la­ ştirbi tu ri. La mozaicuri s-a respec­ pozitului si amenajarea lui în mod întreprinderea „M arm ura" Simeria
văţâm int, pentru a se asigura cei mai m inor din fontă nodulară. Prin acest tat întocmai granulaţia. Beneficiarii corespunzător. un îndemn spre obţinerea unor suc­
buni propagandişti ? Cu aprobarea procedeu se vor putea înlocui fero­ au fost m ulţum iţi de calitatea sor­ Tot pentru îm bunătăţirea calită­ cese mai de seamă. Pentru aceasta,
com itetului orăşenesc de partid, din aliajele prin inoculare cu magneziu timentelor. ţii marmurei, la Ruşchiţa s-a repa­ lucrătorii de aici îşi voi îm bunătă­
aceste şase cercuri de studiere a Sta­ care va contribui la creşterea dura- rat planul înclinat. Ca urmare, va- ţii continuu organizarea muncii, vor
tu tu lu i P.M.R, s-a form at un singur b ililâ ţii c ilin d rilo r şi la obţinerea u- goneţii cu blocuri de marmură nu folosi mai raţional maşinile şi u ti­
curs. S-a desemnat apoi un respon­ nor însemnate economii. lajele. îşi vor îmbogăţi nivelul pro­
sabil — tov. Cornel M oraru. Comi­ In secţia semicocs au fost de ase­ maî cad de pe linie, blocurile nu fesional.
tetul de partid din uzină a analizat menea grupate cele două cercuri de IN J U R U L U N U I IN D IC A T O R se mai sparg, ele nu mai prezintă
posibilităţile de desfăşurare a semi­ economie concretă formîndu-se unul atîtea fisuri. La Simeria s-a pus în L. DEM ETER
narelor, form îndu-se în cadrul aces­ singur. Propagandist a fost desem­
tui curs trei grupe. Grupa I de se­ nat ing. Adrian Sioicoi, şeful secţiei.
tierelor. Ele vor trebui să organize­
m inar cuprinde 32 cursanţi din sec­ Rezultate bune s-au obţinut şi în ze astfel munca in cit in fiecare zi Prin muncă patriotică
ţiile electrică şi C.E.T, grupa II — organizarea şi desfăşurarea învâţă-
32 cursanţi din secţiile mecanică şi m întului de partid din sectorul trans­ N E R E A L I Z A T sâ se realizeze un randament supe­ M obilizaţi de către organizaţiile această perioadă să strîngă peste
montaj, iar grupa IU — 34 cursanţi porturi. A id au fost organizate in i­ rior, o productivitate fizică la nive­ U.T.M.. tin e rii de la Fabrica chimică 30.000 kg fie r vechi. S-au evidenţiat,
oin secţiile desfacere, aproviziona­ ţial două cercurî de studiere a Sta­ lul capacităţii nominale. Se impune din Orăştie au participat cu entu­ mai ales, tinerii din organizaţiile
re, adm inistraţie şi C.T C. tutului P.M.R., două cercuri dc stu­ Cu cîteva zile in urmă am avut In loiu, vrînd cu orice preţ să se trans­ o atenţie sporită şi din partea l.P.l.P. ziasm la acţiunile de muncă patrio­ U.T.M. nr. 5 şi G,
care deserveşte şantierele trustului.
Ca responsabili ai grupelor de .se­ diere a Istoriei P.M.R. si altele. In faţă situaţia realizării planului de fere de la T.R.C.H., a plecat în cele Există încă obiceiul, necurmat de m ul- tică întreprinse în lunile ianuarie sî
m inar au fost selecţionaţi cu multă desfăşurarea lor s-au iv it greutăţi, producţie pe luna ianuarie la Trus­ din urmă la o altă întreprindere din lă vreme, ca autobasculantele şi caro- februarie a.c. C. D U M BR AVA
g rijă trei d intre cei mai pregătiţi frecvenţa cursanţilor la predări si tul regional dc construcţii. In drep­ Valea Jiului, lâsînd şantierul din satele să vină dimineaţa pe şaniiere Drept rezultat, ei au reuşit ca in corespondent
propagandişti din cadrul uzinei. sem inalii fiind de circa G0 la sută. tul indicatorului producţie era în­ Vulcan total nepregătit. Aici, nu cu întîrzîeri de 1-2 ore. De cele mai
Lecţiile întocm ite în lumina pre­ Acum însă, pe baza recom andărilor, scrisă o cifră demnă de consem­ s-au luat măsuri de organizare adec­ multe ori conducerile u n ită ţilor de
vederilor planului de studiere a nu mai există organizate asemenea nat: planul de producţie a fost rea­ vate sarcinilor de construcţie pe construcţie sesizează acest lucru, dar Cursuri de ridicare a calificării
Statutului P.M.R. se ţin o dată la cercuri şi cursuri, învăţăm întul des- lizat în proporţie de 109,8 la sulă. 19G5, nu s-a asigurat un front de lu ­ măsuri nu se iau. Venirea m aşinilor Pentru ridicarea calităţii se rvicii­ Durata acestor cursuri este de trei
2-3 săptăm îni pentru toţi cei 90 fâsurîndu-se sub forma ciclului de Cu numai un rînd mai jos o altă ciu corespunzător. In această situa­ cu întîrziere la şantiere produce per­ lor prestate către populaţie de câtic luni, fără scoatere din producţie şi la
cursanţi. Sem inariile, la unele lec­ conferinţe pe diferite teme politico- cifră, înscrisă în dreptul producti­ ţie. conducerea grupului de şantie­ turbaţii în procesul de producţie, m em brii cooperativei meşteşugăreşti, ele participă peste 50 de m uncitori.
ţii, se desfăşoară apoi pe grupe sub ideologice. Tematica acestor confe­ vităţii muncii, releva o situaţie ne- re din Petroşani (actualmente toate conduce la nefolosirea judicioasă a conducerea cooperativei M oţul din Lecţiile teoretice sint predate de
directa îndrum are şi conducere a rinţe a fost elaborată pe baza ne­ satisfâcătoare: sarcina de plan la şantierele din Valea Jiu lu i sint reu­ fondului de tim p afectat pentru mun­ Brad a organizat pe ram uri de me­ cei mai buni m aiştri din cadrul coo­
com itetului de partid din cadrul u- cesităţilor muncii educaliv-politice acest indicator realizată in proporţie nite înlr-un singur grup) s-a văzut că. De asemenea, l.P.l.P. nu este serii cursuri de ridicare a calificării. perativei.
zinei, cu s p rijin u l cabinetului oră­ şi a fost aprobată de către Comite­ de numai 92 la sută. silită să transfere o parte dintre promptă în a servi şantierele la da­
şenesc de partid Hunedoara. tul orăşenesc Hunedoara al P.M.R. Ca să explicăm nerea Uzarea sar­ m uncitori la şantierul din Aeroport. tele solicitate. Ne referim la faptul
Iată un exemplu. Lecţia „C entra­ Conferinţele nu loc o dată pe lună şi cinii de productivitate va trebui să Ni s-a spus că acest transfer s-a că utilajele nu se montează întot­
sînt urmate de întrebări şi răspun­
lism ul democratic — principiu că­ pornim de la anumite deficienţe ma­ făcut pe m otivul necesităţii demară­ deauna la data stabilită în grafice.
lăuzitor al stru c tu rii organizatorice sul i. nifestate în anul trecut... Pînă la ri] lucrărilor, pentru.că sarcinile la La Orăştie şi Petroşani, în cartierul
Frecvenţa, aşa cum ne-a declarat
a partidului'* a fost predată de tov. sfîrsitul lupii noiembrie a anului Aeroport sînt m ari. Numai câ fiin d Aeroport, două macarale au fost
Ion Popa, secretar al com itetului de tov. Gheorghe Andrea, responsabil I9G4 s-au predat abia 1 400 aparta­ aduşi la Petroşani, marea m ajo rita ­ montate cu o întîrziere de mai bine
cu învăţăm întul de partid, a fost Ia
partid din uzină. La circa o lună mente. In luna decembrie, s-au pte- te a m uncitorilor din Vulcan deşi de o suptămînă.
după predare s-a ţinut Ia această ultim ele expuneri în proporţie de J00 dat însă, peste 1 200 apartamente. sînt calificaţi, au fost repartizaţi să Nedesehideren fron tului de lucru
la sută.
lecţie şi un seminar. Responsabilul Dacă ar fi să ilustrăm grafic dina­ efectueze săpături la fundaţii ! în proporţii suficiente, nefolosirea
cercului, ajutat de responsabilii de O mai mare atenţie s-a acordat, mica predării de apartamente se ob­ Cu m ult sub posibilităţile exisien- judicioasă a mecanismelor, irosirea
seminar, s-a ocupat de pregătirea asa cum se subliniază în „Recoman­ servă că în primele 11 luni curba te s-a m uncit si la şantierul din Cu- tim pului de lucru, cît şi condiţiile
tor de plan : productivitatea m un­ B O ŞO R O D -1965
cursanţilor pentru discuţia ce urina dările cu p rivire la desfăşurarea în- predării apartam entelor prezintă va­ g ir deşi aici existau condiţii m ult neprielnice de lucru au determ inat
să aibă loc la această temă. S-au dat văţăm întuluî de partid" si îmbunătă­ ria ţii cind mai mari, cînd mai scă­ mai favorabile pentru începerea ac­ nerealizarea unui im portant indica­
.acest. scop cursanţilor consulta­ ţirii compoziţiei şi pregătirii corpu­ zute, pentru ca în luna a 12-a a tiv ită ţii în 19G5. Nerealizarea planu­
ţii individuale, s-3u făcut recoman­ lui de propagandişti. In corpul de anului să ci'ească brusc, aproape la lui de producţie decît în proporţie de cii.
dări, s-ău alcătuit planuri de semi­ propagandişti, mai ales ca urmare a 90 de grade. 50 la sută şi a produ ctivită ţii mun­ Neregulile semnalate vor trebui
Im aginea de odinioară a B oşoro-
nar. grupării unor cercuri, au fost selec­ Dinamica necorespunzătoare din cii în proporţie de G1 la sută, îşi să fie grabnic lichidate. Un rol im ­ dnlui a dispăm t. Cetăţenii de aici a creşterii nivelului de trai al cetă­
ţenilor sint cele 385 aparate de ra­
Din aprecierile m em brilor comi­ ţiona |i tovarăşi bine pregătiţi din anul trecut a avut repercusiuni si găseşte explicaţia in delăsarea în portant în remedierea acestei situa­ i-au m odificat / i2to»iomi'a, făcindu-l dio şi 3 televizoare existente in co­
tetului de partid, a propagandişti­ rîndul cadrelor conducătoare din or­ asupra a ctivită ţii dc producţie din muncă. Felul cum s-a lucrat în luna ţii î] au organizaţiile de partid de mai plin de vigoare mună. cele 215 case noi ridicate In
lor şi cursanţilor reiese că proce- ganele si organizaţiile de partid, ca­ cursul lunii ianuarie 19G5. Conduce­ ianuarie pe şantier a lăsat impresia la şaniiere. Ele vor trebui sâ ana­ In trecut, sărăcia şi bolile erau ultimii ani şi sum a dc 60.000 lei
dîndu-se în acest fel s-au obţinut re ­ dre de ingineri şi tehnicieni, mem­ rile şantierelor, vrînd să salveze si­ unei relaxări, a unei moleşeli inex­ lizeze cauzele care grevează asupra elem en te la ordinea zilei. Dar toa­ cit valorează desfacerile lunare prin
zultate bune. S-a apreciat mai ales bri ^ e. Pai ,*d cu un înalt nivel po­ tuaţia în u ltim ul moment, au îngră­ plicabile. La punctul de lucru din ritm ic ită ţii producţiei, sâ ia măsuri te acestea au răm as de domeniul magazinul universal m ixt.
conţinutul, “discuţiile purtate in se­ litic şi ideologic, cu experienţă în mădit m uncitorii pe obiective. S-a Orăştie, la unul din cele două b lo ­ corespunzătoare, sâ repartizeze co­ trecutului. Pentru a ilustra prezen­ Electrificarea com unei a deschis
minal-, participarea activă a m ajori­ munca de propagandă. La buna- lor uitat insă un lucru esenţial: asigu­ curi începute, s-au executat lucrări m uniştii cu experienţă la locurile tul am apelat la citeva cifre care noi porţi spre dezvoltarea acestei a-
tă ţii cursanţilor la dezbaterea pro­ pregătire participă m em brii Comite­ rarea frontului de lucru pentru tim p care nu reprezintă nici măcar 50 la cheie ale producţiei, sâ desfăşoare cuprind realizările social-culturale şezări.
blemelor. tului orăşenesc Hunedoara al P.M.R. friguros. Aşa stind lucrurile, în luna sută din ceea ce s-a planificat pen­ o astfel de muncă politică de masă din Boşorod. Cită diferenţă intre trecut şi pre­
O situaţie asemănătoare era şi în ai Cabinetului orăşenesc de partid ianuarie pe şantiere s-a m uncit sub tru acest obiectiv în luna ianuarie. care să asigure realizarea tuturor Pe raza comunei, in anul 1938, nu zent !
ceea ce priveşte cercurile dc econo­ Hunedoara, ai com itetului de partid productivitatea scontată. Unul din factorii oare au determ inat indicatorilor de plan. Sub îndrum a­ exista nici o şcoală prim ară de 7 In anul 1961, un număr de 425
din cadru! uzinei şi din conducerea fam ilii din com una Boşorod s-au
mie concretă. In iţia l, în secţia tu r­ Pentru a arăta de ce pe ansamblul nerealizarea sarcinii de p roductivi­ rea organizaţiilor P.M.R., conduce­ ani. Azi sint 6 şcoli elem en tare de
nătoria nr. 1 se organizaseră două tehnico-adm inistralivă. grupului de şantiere din Petroşani tate a fost slaba folosire a utilaje­ rile şantierelor voi1 trebui sâ ia cele 4 ani şi o şcoală generală de 8 ani. unit in cadrul cooperativei agricole
cercuri. Ambele aveau insă aceeaşi îm bunătăţirea calitativă a învăţâ- s-a realizat doar 73 la sută din pro­ lor de construcţii. Această afirm a­ mai eficiente măsuri de organizare Prin contribuţia cetăţenilor s-a ri­ de producţie. L a înfiinţare, averea
tematică si acelaşi profil. Si aici m întului de partid, creşterea conti­ ductivitatea planificată, vom da un ţie este argumentată tocmai de ci­ a producţiei, să repartizeze judicios dicat noua clădire a Şcolii gen era­ obştească a cooperativei era dc
1.281.833 lei. astăzi ea ajungind la
s-a constituit în mod experim ental nuă a eficienţei sale va trebui să exemplu. La Vulcan s-a început ac­ frele care reprezintă modul de rea­ forţele de muncă pe obiectivele a- le de 8 ani din satul Chitid şi şco­ 2 763.480 lei. C ooperativa agricolă de
un singur cerc. Ca propagandist a stea şi pe viito r In centrul atenţiei tivitatea in luna ianuarie cu stîn- lizare a in d icilor de utilizare inten­ flate în consti ucţie, astfel incit să se lile elem en tare de 4 ani din Ursici, producţie a obţinut fru m oase reali­
fost selecţionat ing. D um itru A bru- oiga.nelor şi organizaţiilor de partid gul — cum s-ar zice. De ce? Pentru sivă prevăzuţi pe categorii dc u ti­ asigure o demarare a lucrărilor, o Cioclovina, Luncani Vale, iar »u zări. S-au construit 4 grajduri a
dan, directorul adjunct al uzinei. de ia Uzina „V icto ria " Cula.n. că fostul director al grupului de laje. Cele mai slabe .realizări au fast realizare ritm ică a sarcinilor de plan. etos de construcţie este localul Şcolii 100 capete, 2 magazii a 60 tone, 3
generale de 8 ani din Boşorod. Pre­
Din ceea ce ne-a declarat propa­ G ÎI. CĂLINESCU şantiere din Lupenî, ing. Nicolae Be- consemnate tocmai la şantierele cu Să nu se uite nici un moment că pătulc de porum b a 50 tone, o cres­
pondere in planul de apartamente ritm icitatea producţiei este factorul gătirea şcolară a celor peste 300 de
pe trust. Valoarea scăzută a in d ici­ in măsură să asigure realizarea tu­ elevi înscrişi in anul şcolar 1964- cătorie de păsări, 4 gropi siloz a
300 tone.
lor de exploatare intensivă realizaţi turor indicatorilor de plan şi in fi­ *965 este asigurată de 15 cadre di­ O intensă activitate au depus-o
trebuie să constituie un semnal de nal o bună calitate a apartamentelor. dactice cu pregătire m edie şi supe­ cetăţenii de aici la înfrum useţarea
alarmă pentru toate conducerile san- A. OARGĂ rioară. comunei. Prin acţiunile patriotice
Ca o expresie a grijii statului nos­
tru pentru ocrotirea sănătăţii oa­ întreprinse s-au construit dispen sa­
menilor muncii, la Boşorod s-a con­ rul m edical, magazinul universal,
U tilajul agricol — folosit raţionai struit un dispensar m edical dotat şcolile elem en tare dc 4 ani şi şcoa­
la generală de 8 ani. In anul 1964,
cu aparatură modernă. Aici lucrea­
ză personal calificat. valoarea m uncilor patriotice s-a ri­
Căminul cultural este locul de dicat la 292 283 lei. Romulus Perţa,
(U rmare din pag 1) In cadrul unei alte lecţii cu carac­ Intilnire în vederea organizării di­ Lazăr Tămăsoi, loan N andu, R o­
ter practic s-a vorbit despre în tre ţi­ verselor activităţi cultural-artistfce. mulus Birceanu, Lazăr Stoicoi, iată
îngrijirea c u ltu rilo r prin montarea nerea si exploatarea raţională a Form aţiile de teatru, brigada artis­ numai ciţiva dintre cetăţenii care
secţiilor de prăşit în locul celor dc tractoarelor. Participanţii mi asistat tică de agitaţie şi echipa de dansuri, s-an evidenţiat in acţiunile patrio­
semănat apoi la efectuarea schim bării uleiu­ în care sint angrenaţi numeroşi ce­ tice.
P articipanţii la instructaje nu a- lui şi a filtre lo r la un tractor, pe tăţeni, au participat la concursuri Ca o replică dată trecutului, ce­
vut p rile ju l să se convingă de toate baza orelor de funcţionare. artistice piuă la faza raională. S-au tăţenii Boşorodului, prin voinţa şi
aceste caracteristici în truc ît in u r­ In vederea însuşirii mai temeinice obişnuit oamenii, ca in timpul liber prin hărnicia mlinilor lor au f ă ­
ma expunerilor teoretice au urm at a cunoştinţelor predate, cei pre­ să frecven teze si biblioteca com u ­ cut ca biografia com unei să expri­
lecţii practice, cu care ocazie maşi­ zenţi la instructaj au vizionat film e nală. A nalfabeţii de ieri. pătrund m e in chip elocvent sfera dc preo­
nile au fost puse în stare de func­ cu privire la încercarea compara­ acum trăitele slovelor. Cei 705 citi­ cupări a unor oam en i noi. dem ni de
ţionare. O allâ problemă dezbătută tivă a dife rite lo r tipuri de maşini tori ai bibliotecii com unale, dotate înnoirile vrem urilor noastre.
se referă la folosirea maşinii S.U.-29 de semănat plante prăsitoare, des­ cu. un num ăr de 5.126 volum e de li­ L a Boşorod, printre oam enii cu
pentru semănatul trifolienelor. In pre protecţia muncii etc. Cu acest teratură beletristică, au citit in ul­ care am stat dc vorbă l-am intilnit
cadrul unoi lecţii speciale s-au ară­ prilej inginerii, tehnicienii şi alte timul timp un număr dc 7.123 cărţi. şi pc Eronim Grecu, preşedintele
tat metodele de adaptare a maşinii cadre de conducere din staţiunile Setea de cultură se face simţită comitetului executiv al sfatului
SU-29 p rintre care: reducerea tura­ dc mnsini şi tractoare şi-au însuşit şi aici in locurile ineînlătoare de popular com unal Eronim Grecu
ţiei axului distribu ito r prin folosirea modul de exploatare raţională a pe culm ile munţilor l-am cunoscut deţine această funcţie dc 5 ani şi
unor pinioane pentru dem ultiplk a- tractoarelor si a m aşinilor dc semă­ pe oam enii aceştia, familiarizindu-se a luat parte la multe din prefacerile
rea vitezei, reducerea suprafeţei ac­ nat ce se vor folosi în campania a- cu aparatul de radio, cu teatrul, ci­ care s-au înfăptuit aici.
tive a d is trib u ito rilo r etc. gricolă de primăvară. nem atograful, televizorul. Mărturie GEORGE CIORANU
Aspect interior de la Combinatul de industrializare a cărnii din Haţeg.
Foto: A. VOTS
C onsiliului agricol regional s-au luat
o serie de măsuri în legătură cu a-
S ă e x tin d e m în c u ltu r ă sigurarea sem inţelor necesare. în a-
respunzătoare va trebui să fie rezol­ cest scop, cooperativele agricole de
întreprinderilor prelucrătoare, vată. Acest lucru se impune cu atît producţie au fost sp rijin ite să se a-
mai m ult cu cît serviciile respective
nu pot rezolva cu suficientă opera­ s o iu rile valoroase de cartofi provizioneze cu peste 800 tone car­
tofi din soiurile Sirtema, Ora, B in tjc,
tivitate toate problemele tehnice ce
oţel de buna calitate! le ridică activitatea de producţie. Kennebek, Urgenta elită sau alic în­
m u lţiri. Dc asemenea, cantităţi în­
Trebuie sâ se reactualizeze şi îm bu­
nătăţească permanent procesul teh­ semnate de sămînţă din soiuri va­
(U rm ate din pag 1) gularitate. De asemenea trebuie pus nologic şi instrucţiunile de lucru şi In anul trecut unităţile agricole ceea ce înseamnă o p rod u ri ie mai 11-15 la sută comparativ cu soiul loroase s-au asigurat şi în cadrul
accent pe nivelul tehnic al lecţiilor sâ se urmărească eficacitatea a p li­ socialiste din regiune au cultivat cu m ult decît dublă comparativ cu me­ m artor s-au înregistrat şi la soiu­ gospodăriilor de stat
torii, întreg colectivul de sidei’ur- predate. Intr-o măsură m ult mai cării unor operaţiuni tehnologice în cartofi o suprafaţă do aproape 5 000 dia obţinută la soiurile din popu­ rile tim p u rii şi sem itim purii B in lje Se constată insă câ nu ţoale uni­
şi Urgenta. De asemenea, o produc­
ha. Paralel cu extinderea suprafeţei
laţie locală. Demn de subliniat este
gişti, chemaţi să dea viaţă sarcinilor mare va trebui să se preocupe con­ creştere.? productivităţii muncii şi destinate c u ltu rii au sporit sim ţitor si ţie ridicata s-a realizat la solul ex- tăţile şi-nu procurat întreaga canti­
stabilite de partid. Gradul lor de ducerea com binatului de felul în îmbunătăţirea calităţii. şi faptul câ la cooperativele agri­ iVa tim puriu Sirtema, care are o pe- tate de sămînţă necesară. Faptul că
pregătire profesională, conştiinciozi­ care se desfăşoară procesul de in ­ In atenţia com itetului de partid, producţiile medii obţinute la hectar. cole din C ilnic şi Gîrbova care au ricadâ de vegetaţie de numai GG-75 a mai rămas puţin tim p pînă la în­
tatea în aplicarea tehnologiei dc struire teoretică şi practică a elevi­ a conducerii com binatului trebuie să In gospodăriile do stat, comparativ folosit la plantare cartofi de ca lita­ ceperea lu crărilor de prim ăvară tre ­
fabricaţie, sp iritu l de iniţiativă, in ­ lor grupului şcolar C.STI. Nu trebuie sfea atragerea de cît mai multe ca­ cu anul I9G3 producţia realizată s-a te corespunzătoare, din soiuri valo­ zile, ceea ce creează posibilitatea ca buie să determine consiliile coope­
fluenţează calitatea muncii fiecărui sâ ne fie indiferent acest lucru de­ dre cu înaltă calificare spre o m un­ m ărit cu peste 2500 kg. la ha., iar în roase, s-au înregistrat producţii de producţia să fie livra tă m ult mai rativelor agricole şi conducerile
m uncitor, tehnician şi inginer în oarece munca de instruire în şcoală că de concepţie. Inginerii să fie o- cadrul cooperativelor agricole s-u 17.700-23.500 kg. la ha. Avantajele devreme faţă de celelalte soiuri. T re ­ G A S. să se preocupe cu toată răs­
parte. In această direcţie pot li dale se va răsfiînge în procesul de pro­ rientaţi spre urm ărirea şi studierea înregistrat un spor la producţia glo­ obţinute prin folosirea unor soiuri buie subliniat şi faptul că folosirea punderea de procurarea cartofilor
multe exemple bune. La secţiile o- ducţie. lite ra tu rii de specialitate, pentru a bală de aproape 2.800 tone. valoroase de cartofi, în urma rezul­ seminţelor de cartofi valoroase, cu pentru sămînţă. In scopul rezolvării
ţelâ rii se discută tot mai m ult in In îndeplinirea acestei sarcini im ­ fi la curent cu cele mai noi cuce­ La G.A.S din Alba Iul ia. M iercu­ tatelor obţinute în mai m ulţi ani dc capacitate mare de producţie, oferă acestei probleme este indicat ca în
cadrul adunărilor generale ale or­ portante o contribuţie de seamă riri ale tehnicii şi ştiinţei din dome­ rea, Apold şi M intia, de pe ta rla ­ pe loturile comparative organizate în şi alte avantaje. Pe lingă recoltele cel mai scurt tim p să se ia mă­
ganizaţiilor de partid, în consfătui­ trebuie sâ aducă tehnicienii şi in­ niul siderurgiei In acelaşi tim p să lele plantate cu cartofi din soiuri cadrul u n ită ţilor lor, î-n convins pe sporite ce se realizează, aceste so­ suri de asigurare a seminţelor,
rile de producţie, probleme legate ginerii din cadrul serviciilor tehni- fie îndrum aţi sâ analizeze posibili­ valoroase elită tim p u rii, ‘ seinitim pu- m em brii cooperativelor agricole din iuri au calităţi culinare mai bune, unde este posibil, consiliile agricole
de calitatea producţiei. Cu eîtva co-func ţionale. Serviciul C T.C. a tăţile de aplicare a cuceririlor ştii­ rii, sem itîrzii şi tîrzii s-au recoltat Pianul de Jos, Pricaz, Boi ili ş.a sâ sint destul de rezistente la boli, se raionale şi orăşeneşti trebuind să
tim p în urmă s-a luat măsura ca fost încadrat în ultim ul tim p cu nţei şi tehnicii in condiţiile specifi­ producţii cu 20-45 la sută mai mari extindă sim ţito r suprafeţele cu ltiva ­ păstrează uşor. Totodată, au un con­ organizeze schim buri de seminţe in ­
orice abatere de la disciplina tehno­ cadre corespunzătoare. Totuşi, sînt ce com binatului hunedorean. faţă de media realizată pe trust. De te cu seminţe superioare. ţin u t mat mare de amidon, de pe tre unităţi. Asigurarea folosirii în
logică să fie analizată operativ. O dese cazurile cînd, datorită pregă-ti- Calita.tea metalului este o pro­ pe suprafeţele repartizate soiurilor In privinţa necesităţii introducerii fiecare ha. putîndu-se obţine cu fiecare cooperativă agricolă şi gos­
măsură bună este şi aceea a specia­ rii insufic iente şi a lipsei de exigen­ blema deosebit de im portanţii pen­ tim p u rii şi som iliir.purii B inlje si U r­ peste 400 kg. amidon mai m ult faţă podărie de stat a unor soiuri de
liză rii unor echipe de oţelari. în ţă din partea unor tehnicieni, por­ tru economia naţională. în cultură şi extinderii pe supra­ de soiurile din populaţie locala. Da­ cartofi valoroase, de bună calitate,
nesc spre întreprinderile prelucră­ genta elită la gospodăriile dc stat feţe cît mai mari a soiurilor valoroa­
elaborarea unor mărci de oţeluri De aceea, aşa cum a recomandat din Apoldul de Sus sî Alba s-au ob­ torită acestui fapt, cartofii din soiu­ cu rapacitate de producţie ridicată,
superioare. Pe secţii si schimburi toare laminate necorespunzâlonre. biroul Com itetului regional de ţinut cu citeva m ii kg. cartofi la ha. se este concludent şi exemplul ofe­ rile cu productivitate ridicată sînt constituie una din măsurile cele mai
s-au organizat cursuri de calificare D-2 aceea se impune ca o necesitate partid, fiecare siderurgist trebuie să rit de rezultatele înregistrate la m ult apreciaţi pentru industria a li­ Im portante ce trebuie luate pentru
şi ridicare a calificării m uncitorilor. creşterea exigenţei controlului pe fie preocupat de îm bunătăţirea ca­ mai m ult faţă de media înregistrată Centrul pentru încercarea soiurilor nte n tară. obţinerea unor cantităţi tot mai m ari
Ceea ce trebuie avut în vedere fluxul de fabricaţie cît şi întărirea lită ţii oţelului pentru ca el să sa­ de unităţile am intite la cultura res­ de cartofi pe unitatea de suprafaţă,
este însă numea de perspectivă. autorităţii lui Este necesar să exis­ tisfacă pretenţiile actuale. Trebuie pectivă. Un asemenea exemplu ne o- din Galda. Faţă de soiul Viola luat Pentru obţinerea unor rezultate
Realizarea unor produse de cali­ ta o legătură mal strînsă cu bene­ sâ se muncească în aşa fel incit ferâ şi cooperativa agricolă de pro­ ca martor, soiurile Braşovean şi lot mai bune la cultura cartofilor, in vederea unei bune aprovizionări
tate e direct influenţată de gradul ficiarii pentru a cunoaşte modul de oţelul produs la Hunedoara să se ri­ ducţie din Berîu, raionul Orâştiu. Carpatin au avut cea nv.ii bună com­ pe baza experienţei acumulate şi a a oamenilor m uncii cu acest produs
cunoştinţelor profesionale ale m un­ comportare a oţelului la prelucrare. dice din punct de vedere al calită­ unde de pe o tarla de G ha. planta­ realizărilor înregistrate in producţie, şi realizării de către fiecare unitate
citorilor. In cadrul C.S.T-T. unele încadrarea serviciilor tehnic, la­ ţii la nivelul celor maî bune pro­ tă cu cartofi din soiul Kennebek portare, dind producţii cu 7.000-9.000 încă din toamna anului trecut prin a unor venituri tot mai sporite de
.cursuri de calificate nu se ţin cu re­ borator şi de cercetare cu cadre co­ duse sim ilare de pe piaţa mondială. s au recoltat cîie 22,000 kg. In ha., kg. îm i ridicale la ha. D apaşi ri de grija întreprinderii Agrcxsein şi a la cultura respectiva.