Page 88 - 1965-02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNIŢI-VAl
n
C A R I E I O R Â E

.. ^ JHîndiie iailiţiealâ
Cetâ/m#

Candidatul F.D.P. pentru alegeri­ vut loc unele prefaceri. Astfel, co­
le de deputaţi în Marea Adunare muna «i fost electrificată, au fost
Naţională, iov. Ghcorghe Crăciun, construite localuri pentru şcoala ge­
preşedintele cooperativei agricole de nerală de 8 ani, magazin universal,
producţie din Girbova, a participat s-a deschis un cinematograf, pc ruta
la mai m ulte adunări cetăţeneşti. El Ungurei-Sebeş circulă autobuze şi
a fost de curînd în m ijlocul cetăţe­ altele.
n ilor din comuna Ungurci, raionul
O adunare entuziastă a avut loc
Sebeş. Cu acesi prilej a vorbit ale­ şi la Ludos. După ce tov. Gh. Cră*
gătorilor despre realizări te obţinute (Iun a vo rb it celor prezenţi despre
de întregul nostru popor, sub con­ unele realizări obţinute pe plan na­
ducerea înţeleaptă a partidului, în ţional şi regional, alegătorii Ion Ni-
cei 20 de ani (are au trecut dc la coară, Ion Dragomir, Aurel M uţiu şi
eliberarea patriei. a lţii s-au referit la realizările din
După cum rezultă din M anifestul comuna Ludaş. Ei au arătat că în
LU C R Ă R I DE SEZO N dustria şi agricultura ţă rii noastre ultim ul tim p comuna a fast radiofi-
Consiliului Naţional al F.D.P., in­
au făcut mari paşi înainte. In peri­ caiâ, că s-a construit un magazin
FWWiaiUIOfMÎIIlfWIUBI oada 1960-1964 producţia agricolă de desfacere, iar acum se află în
construcţie un im punător local de
medie a ţâ rii a fost cu 12 la sută
cămin cultural.
mai mare decît media celor 5 ani
IN A G R IC U LT U R Ă anteriori. Sporul mediu anual a fost tov. Gh. Crăciun si de cetăţenii co­
Cu multă bucurie a fast p rim it
Propunerile in această perioadă: la cereale de munei Spi’ing. Nicolae Coiîrlea, N i­
peste 1.000.000 tone, la floarca-soa-
colae Barbu, M aria Suciu şi a lţii,
relui de J80.000 tone, iar la sfecla
FerWSzează terenul prind viată de zahăr de 800.000 tone. De aseme­ prezenţi la adunarea cetăţenească,
au prezentat realizările din comună.
nea tov. Gh. Crăciun a scos in evi­
— Satul nastru a fost electrificat,
denţă o serie dc obiective realizate
în regiunea noastră, precum şi în avem şcoală nouă, s-a construit un
Fertilizarea terenului constituie bune rc/.ullate pină în prezent le-au raionul Sebeş. magazin universal modern — au a*
una din arţiunile căreia m em brii înregistrat brigăzile a IV-a şi a Il-a La în lîln ii ile dintre candidaţii de ratat ci.
cooperativei agricole de producţie conduse de 11ie Hopa şi respectiv deputaţi şi alegătorii din raionul M ai m ulţi cetăţeni din Ungurci,
din Apoldul de Jos ii acordă o a- Ioan Drago:. Brad au participat peste 35.000 de prezenţi la adunarea cetăţenească, P articipanţii la adunările cetăţe­
tenţie deosebită. Folosind judicios Pe lingă aceasta, în scopul creş­ cetăţeni. Cu această ocazie ei «nu fă­ printre care tov. Samoilă Tileaga, neşti şi-au manifestat hotârîrea ca
cele 70 atelaje, pînă acum ei au terii producţiei la ha. consiliul dc cut 750 de propuneri menite să con­ Jlie Roşianu, M atei Ru.su şi a lţii au la 7 martie să voteze cu toată în ­
transportai în cîmp peste 400 tone conducere al cooperativei agricole tribuie la înfrumuseţarea localităţi­ arătat că şi în localitatea lo r au a- crederea candidaţii F.D.P.
îngrăşăminte organice. Această ac­ s-a în g rijit dc procurarea a 28 tone lor.
ţiune se află în plină desfăşurare; azotat de amoniu, care va fi folo­ Pe măsură ce zilele troc, o parte
circa 2000 tone gunoi de grajd se sit ca îngrâşămint fazial pentru cul­ din cele 750 de propuneri au incc-
vor transporta in cîmp. Cele mai tura griului. pul să fie traduse în viaţă cu s p ri­
jin u l candidaţilor de deputaţi şi cu
a ele legume participarea cetăţenilor. Este demn
de menţionai faptul că pînă acum G0
E a g p ’ ă d â s f i
dintre ele au şi fost rezolvate. O se­
In acest an, cooperativa agricolă de alţi ani. acum se va folosi şi ne de propuneri se refereau Ia rc-
de producţie din Leşnic, raionul I- aici procedeul cu ltu rilo r succesive, p.nrarea drum urilor. In urma măsu­
lia, v;i cultiv*: cu legume şi 'zarza­ ceea ce va duce la o creştere sim ­ rilo r luate s-a reuşit ca pe drum ul
vaturi o suprafaţă dc 12 hectare. ţitoare a ven iturilor pe unitate de comunal Tîrnava-Tome.şti să se
Pentru a obţine o producţie sporită suprafaţă. De altfel. în acest an transporte 30 tone de piatră. Dc a-
şi eşalonată de legume pe tot tim pul am planificat să obţinem cu <îtc semenea, pe drum urile B ăiţa-V ăli-
«inului, m em brii cooperatori de aici 2000 lei mai m ult faţă de anul şoara, Băiţa-Hărţăgani, Crişan-Dum-
fac intense pregătiri. A.silel, pina trecut de pe fiecare hectar cultivat. brava şi altele s-au transportat zeci
acum s-au amenajat 120 m p dc In toate aceste acţiuni s-au evi­ de tone de pietriş. Cetăţenii din Bul-
răsadniţe. De asemenea, pe tere­ denţiat tovarăşele Mica Ciişan. zeşti şi-au propus ca prin contribu­
nurile destinate grădinii dc legume V ictoria Şlci', Zălica Petrescu şi ţie voluntară să adauge la localul
au fost transportate peste 100 tone altele. scolii de 8 ani încă două săli de cla­
de gunoi de grajd. VICTOR BUŞTEA să, cei din salul Grohot şi-au pro­
Trebuie spus că spre deosebire corespondent pus să termine construcţia căm inu­
lui cultural. Si aceste propuneri vor
Re ce se neglijează fi înfăptuite în curînd.
U rm ărind îndeplinirea propuneri­
asigurarea seminţelor? torii de la S M T. M iercurea in ca mpania dc reparare şi revizuire a lor, lucrările la spaţiile comerciale
Unul din- obiectivele principale pe care le-au urmărit m ecaniza­
clin Căinel şi Dealul Mare vor fi con­
tractoarelor şi maşinilor agricole a iost reducerea preţului de cost al tinuate p iin procurarea m ateriale­
După cum se slie. în complexul Bnmpolor. B urjuc ş.a. care pină a- lucrărilor respective prin rccondiţio narea unui număr cit mai m arc lor necesare etc.
de măsuri agrotehnice ce se aplică cum au neglijat complet procura­ de piese. In raionul Brad au fost rezolvat?
în vederea sporirii continue a pro­ rea seminţelor de la Agroscm. In In JotograJie : Mecanicii P atriche Olteanu şi Simian Mihăescn con- şi alte cerinţe. Astfel, pentru apro­
ducţiei la ha. un loc de mare în­ aceeaşi situaţie se află şi cooperati­ Irolind starea şi jocul unor piese după recondiţionate. vizionarea mai judicioasă a centre­
semnătate îl ocupă folosirea unor vele agricole din Sînrrai. Rac«işl:c, lor muncitoreşti şi a guri lor de m i­
seminţe valoroase, cu capacitate Peştişui Marc. Nădâşlie ele, de pe nă, fondul de m ărfuri s-a defalcat
mare de producţie. raza oraşului regional Hunedoara. pe zile, urm ărindu-se cu mai multă
Ţinînd seama de acest lucru con­ Dc asemenea, din cele 11 cooperati­ Un nou preparat an ti-ger atenţie livrarea acestuia.
ducerile a numeroase unităţi agri­ ve agricole de producţie de pe La în liln iiile cu candidaţii, oame­
cole se interesează Îndeaproape de raza oraşului regional Deva doar La Fabrica „Apolo" clin . Galaţi, probele de laborator efectuate la nii muncii din raionul Brad au fă­
asigurarea din tim p prin interm e­ 3 — cele clin llapolt. C ristur şi Sin- tem peraturi de pînă la minus 53 cut o serie dc propuneri privind e-
diul Agroscm a seminţelor necesa­ landrci — şi-au ridicat seminţele specializată în producţia dc săpu­
re de porumb, plante tehnice, le­ necesare de la Agroscm. Cooperati­ nuri, s-a realizat recent un lichid grade, noul preparat a dat rezultate lectrificarea unei’ sate, îm bunătăţi­
gume etc. Ca exemple pozitive in vele agricole dc producţie din raio­ anti-ger compus dintr-un amestec bune. rea sistemului de aprovizionare cu
această direcţie pot li am intite co­ nul llia şi de pe raza oraşului re­ de glicerina şi apă distilată. El se Lichidul se găseşte îm buteliat în lemn de construcţie, extinderea re-
operativele agricole de producţie gional Deva şi-au asigurat prin A- foloseşte o singură dată pe tot tim ­ bidoane' din. materia) plastic cu o ca­
din Daia. Aurel Vlaicu. Cirbova, grosem mai puţin de 45 la sută din pacitate dr» fi litri.'4 Pwla-V.c.Vhr “ ai.:' 'ţ'efeh telefonice' ctc.' $i afeeste proble­
M ârtineşli, Apoldul dc Jos. Bără- cantitatea de seminţe planificată. pul iernii în radiatoarele autovehi­ fost l+vrate com erţului primele 700 I me vor fi studiate şi, în măsura po­
in ţi, Lancrăm şi altele, «are au Faptul că a mai rămas puţin tim p culelor, eviiînd îngheţarea apei. La bidoane cu lichid anti-ger. sib ilită ţilo r, rezolvate.
procurat de la Agroscm Orâşlie can­ pînă la începerea campaniei agri­
tită ţile de seminţe planificate, cole dc prim ăvară trebuie să de­
pină acum. din totalul de seminţe termine consiliile agricole raionale O A /î, în sala „A rta " din Deva,
prevăzut, cooperativele agricole de şi orăşeneşti şi conducerile coopera­ orchestra dc muzică populară a Fi­
producţie din raioanele Alba. ţi velor agricole să ia măsuri pen­
larm onicii de stal din C luj va pre­
Sebeş şi Orâşlie au ridicai circa 80 ii u asigurarea în cel mai scurt tim p zenta un concert spectacol in titu ­
la sută. a cantităţilor de seminţe planificate lat „iVI-am suit în dealul C lujului".
Cu totul ncsntisfăcălor se pre­ a se procura prin Agrosem Orâ-
zintă situaţia în oraşul regional De­ şl'e Arest fapt va permite ca în- La realizarea spectacolului îşi vor
va şi raionul Itia. In raionul Hia sămintăriile să se efectueze la timp. © 7,a gospodăria agricolă dc festivă a Sfatului popular raional da concursul Fclician Fărcaşiu,
sint conduceri ale cooperativ clor cu sămînţâ dc calitate corespunză­ stal din Alba Itilîa sc desfăşoară Brad. biblioteca raională prc/.inlâ Ana Pop-Coroodan. iMaria Marcu.
agricole de producţie, ca de pilda toare. fapt ce va asigura realizarea un instructaj privind cunoaşterea montajul lite ra r in titu la t „Dc la M aria Petre. Momentele vesele vor
cele din $oimuş, Lăpugiu, Bejan, dc* producţii sporite la ha. maşinii pneumatice de semănat trecui (a prezent". Acelaşi montaj fi prezentate dc Zeno Turdcanu. I
S.IVC.f*. La instructaj participă d i­ literar va ti prezentat lot astăzi şi
rectorii, inginerii şefi, mecanicii la căminul cultural din Vata. © In întrecerea patriotică cc s-a
şefi şi brigadierii din gospodării)': © Astăzi, brigada artistică dc desfăşurat intre oraşele de subordo­
nare raionala cele mai hune re­
CU PLANUL LURA9 ÎNDEPLINIT agricole de stal cultivatoare de po­ .agitaţie a căm inului cultural din zultate pe linia gospodăririi şi în­ >*
rumb.
Bretea Komînă prezintă pe scena frum useţării oraşului au fost rea­
0 La căminele culturale din sa­ căm inului din satul Covragi, pro­ lizate de cetăţenii din Simcrio.
HUNEDOARA (prin Iclclon de la corespondentul noslrn voluntar Romînia socialista înaintează cu paşi fermi pe calea progresului eco­
NICOLAE AVRAMESCU) — In ziua de 2G februarie ac. colectivul dc tele Bucurcşrî, Vălişoata, Maia dc gram ul: „Ie ri şi azi la vot", iar for­ Pentru rezultatele obţinute, ieri nomic. Realizăm în prezent înlr-o singură zi 9.200 tone de oţel, 8 000
muncă de la oţelăria c lc tlriră a C S Hunedoara şi-a realizat sarcinile Criş, Criscîor, Zdrapţî, Kibiţa şi maţia dc teatru piesa: „O să fie dupâ-amiază a fost înm uiată Co­ tone de laminate şi 5.300 tone de fontă, aproape 50.000000 kWh
nuntă marc", dc Lucia Demelrius.
de plan pe luna in curs. Printre echipele care au contribuit mai mult Ţcbca a fast expusă ieri conferinţa La reuşita spectacolului îşi mai dau m itetului executiv al Sfatului energie electrică, 50 de tractoare, 60 de autocamioane şi autobuze,
la realizarea înainte dc termen a sarcinilor lunare se numără cele con­ „Cc a dat fem eilor regimul dc- concursul form aţiile dc dansuri populat al oraşului Simeria diplo­
duse dc prim -topilorii Ioan Doica. Mristos Cocnaris, Yiorcl Daba şi mocrat-populai populare şi soliştii vocali. (V. DO- ma dc oraş fruntaş pe regiune in peste 1 400.000 m p. diferite ţesături şi 130000 perechi încălfăi.-ide.
Constantin Vălcanu. Dintre acestea, echipa condusă de Ioan Doica a O Aslăzi după-amiază, în sala ItE L, corespondent) întrecerea patriotică pe anul 19G4 (Din M anifestul C onsiliului Naţional al Frontului Dcr...ocra­
realizat şi cea mai mică ciîră de re b u t: 1,GG, iaţă de 2,20 la sulă admis. ţiei Populare).

DIALOG DESPRE CALITATEA OTELULU

m n n H D

Combinatul siderurgic Hunedoara — cetatea de metal întîlnim in 14 ţâri ale lumii, unde se bucură de o bine­ rebutul a scăzut de ei re «o 10 ori. Si-- ing. M arin Decu. adjunct al şefu­
sjisifi a ţârii — a cunoscut o puternică dezvoltare. Numai în meritată apreciere. tările. tului regional Braşov al P.M R ,
lui comisiei economice a Comite­
derurgiştii merită ( .ci toate fe lici­
ultimii ani au fost puse in funcţiune furnalul de
Cu toate acestea, hunedorenii sînt preocupaţi de obţi­
1.000
M arţian Fuciu, director al Uzinei
— Anul trecut am o., iwmt din o-
nerea unui oţel de cit mai bună calitate, care să se ri­
m c., noi cuptoare Martin de 400 tone pe şarjă, lamînoa-
de strunguri din Arad. îng. V asii o
rele de semifabricate, profile fine, benzi şi alte numeroa­ dice la nivelul celor mai bune oţeluri de pe piaţa mondi­ ţelul de la Hunedoara 86 la şută Jerca, şeful secţiei lo rjâ a Uzinelor
ţevi rle calitatea I; cu cîţiva ani
ală. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, in secţiile în urmă obţineam circa 05 Ja sulă ,,23 August1' Bucureşti. Ion Fărcă-
se agregate moderne, de mare productivitate. Conduse
şi sectoarele combinatului se desfăşoară o intensă acti­ — spunea ing. Nicolae Matei, di­ şan. inginer şef la Industria sîrmci
b e n e fic ia r ii siderurgişti folosesc deplin agregatele, perfecţionează vitate in această direcţie. rectorul Uzinei „R epublica14 din cieri. Ele sint rodul preocupării de
cu competenţă de organizaţiile de partid, colectivele de
Cîmpia Turzii şi alţii.
Bucureşti. E în prim ul rînd m eri­
E plăcut să auzi asemenea apre­
Principalul criteriu de apreciere a calitâţii oţelului îl
tul siderurgişlilor de la Hunedoara,
continuu procesele tehnologice şi asimilează cu succes
constructoare de maşini, pe marile şantiere de construc­
noi mărci de oţeluri şi tipodimensiuni de laminate. De­ constituie comportarea iui la beneficiar — in industria pentru care îi felicităm cu căldură. zi cu zi a întregului colectiv de si­
Felicitări pentru progresele
pe
derurgişti, condus de organizaţia de
osebit de important este faptul că oţelul produs la Hu­ ţii. Ce părere au beneficiarii Hunedoarei despre calita­ care le-au făcut siderurgiştii pe ca­ partid pentru a face din calitate
Hunedoarei nedoara este de la an la an mai bun şi mai ieftin. am vizitat 14 uzine din ţară — dintre cei mai importanţi au ţinut să transmită şi tovarăşii problema nr. 1 a întregii activităţi.
lea îm bunătăţirii ca lităţii oţelului
întrebare,
tea oţelului ? Pentru a răspunde la această
In acest fel, necesităţile de metal ale industriei cons­
tructoare de maşini din ţara noastră sint satisfâcule tot beneficiari ai combinatului — cu care prilej am cerut
părerea a peste 100 de specialişti. In materialul de faţă
mol deplin. Bcj mai mult, oţelul produs la Hunedoara îl prezentăm concluziile desprinse. In faţa probelor
Industria noastră constructoare lă în procesul de forjare si deci duc
„Transmiteţi de maşini se afirm ă de la an la an la rebut.
atît pe piaţa internă, cit şi externă.
Pentru a argumenta, ne-a condus
Maşini şi utilaje romîneşti se în- în secţia forjă. Aici am văzut cum
la prim a lovitură de ciocan se ob­
mulţumirile noastre" tîlnesc în tot mai multe ţări «ale servă defecte de suprafaţă.
lum ii, unde se bucură de o înaltă
apreciere. E firesc aşadar ca be­ Şi în alte uzine am fost duşi în
neficiarii oţelului fabricat la Hu­ faţa probelor. La Uzina „Progre­
Ne-a bucurat faptul că fiecare inginerul Vasile Abrudan, director nedoara să sc dovedească din ce în sul" Brăila am fost conduşi în fata
dintre cei cu care am stat de vorbă tehnic al Uzinei de vagoane din ce mai exigenţi. Aşa se face că în bancului de pi'obare cu ajuto-rul
au ţinut să transmită colectivului Arad. Se înţelege că în funcţie de discuţiile purtate ci au venit cu o ultrasunetelor. Oţelul pentru osii de
de siderurgişti de la Hunedoara fe­ metalul p rim it de aici ne realizăm serie de observaţii p liv in d calita­ vagoane examinat atunci a cores­
licită ri pentru reuşita noilor mărci sarcinile de plan. Fireşte, avem şi tea oţelului, cu propuneri şi suges­ puns cerinţelor. Dar, asa cum ne
de oţeluri, ridicarea caracteristici­ noi unele greutăţi. Dar cum la Hu­ tii. Pentru a-şi argumenta mai bine spunea tovarăşul Ştefan Panglici,
lor m ărcilor care se fabrică de mai nedoara am găsit totdeauna sp ri­ «afirmaţiile. beneficiarii ne-au con­ metalurgii,I şef al uzinei, există si
multă vreme, pentru prom ptitudi­ jin, am reuşit să ne realizăm ritm ic chis în faţa oţelului p rim it de la probe care nu corespund. Uneori,
nea cu care se achită de obligaţi­ planul.. O ţelarii ne-au trim is metal Hunedoara arălîndu-ne pe viu de­ în oţel se găsesc incluziuni neme­
ile contractuale. chiar şi atunci cind nu eram pro­ fectele. talice. fisuri, retasuri. care fac ca
— Noi avem de spus numai lu ­ gramaţi, . dar aveam mare nevoie. La Uzina de vagoane din Arad in tim pul prelucrării să ducă la
cruri bune despre oţelul de la C.S. — Acum doi ani am participat la tocmai in dimineaţa aceea sosise rebut. In prim ele 10 luni ale anu­
Hunedoara. Dorini să transmitem o consfătuire pe tema calită ţii oţe­ un lot de laminate. Tovarăşul O- lui trecut, de pildă. 10 )a sută din
pe această cale m ulţum iri şi fe li­ lului ce a avut loc la C.S. Hunedoa­ prea Teodor, controlor de calitate rebut s-a datorat acestor cauze.
citări colectivului de siderurgişti ra — ne spunea ing. V alter Geor-' Un materia primă, a ţin u t să exa­ Tov. ing. Gheorghe Oproiu. şe­
pentru sp rijinul pe caic ni-1 acordă gesou, metalurg la Uzina ..Steagul minăm împreună oţelul sosit. Am ful serviciului C.T.C. de la Uzina
trim iţîndu-ne oţel pentiu rulm enţi roşu" Braşov. Atunci aveam neca­ c itit pe capetele lam inatelor nu­ ,.Republica" Bucureşti, a ţin u t să
de o calitate tot mai bună şi livra t zuri cu oţelul p rim it de la Hune­ mărul şarjelor de oţel din care e- ne arate v itrin a re b u tu rilo r expuse
ritm ic — spunea tov. ing. Ghcorghe doara. Dar, am observat că există rau fabric ate : 87.546 şi 88 054.
Dogarii, directorul Fabricii „R ul­ preocupare la combinatul siderur­ — P liv iţi, spunea tovarăşul Oprea. Ing. N. AN'DRONACHE
mentul “ din Braşov. gic pentru calitate. Astăzi pot să Se observă vizibil crăpături lon­ Ing. GH, COMŞUTA .
— Hunedoara este principalul spun că preocuparea a dat roade : gitudinale Dar sînt altele rare nu
nostru furnizor dc metal — spunea p rim im de la Hunedoara oţel bun ; se observă, în schimb ies la ivea­ (Continuare in pag. 3-a)