Page 89 - 1965-02

Pag. 2
Dramul Socia Nr. 3161

INTERVIU EXPRIMAREA ORALĂ FABRICA DE RADIATOARE Şl CABLURI BRAŞOV
COLECTIV vinde fără repartiţie;

CU CADRELE — BENZI CUPRU T 0.07X105 MM;
— COLOFONIU;
D I D A C T I C E U SCRISA A ELEVILOR — GLOBURI OPALE 160 M M ;
y
— BECURI ELECTRICE NORMALE; 220 V DE 100, 150, 200 W;
— VOPSEA KAKY IN ULEI;
— PALMARE DE PIELE;
construiri ele. Aceste forme mor­ — MÎNECUJE CAUCIUCATE PENTRU PROTECŢIA CONTRA A-
Răspunsul Iov. VALENTIN OPREA, profesor la Institutul pedagogic fologice s-au lăm urit prin discuţii CIZILOR ;
de 2 ani — Deva însoţite uneori şi de planşe cu teme — ŞURUBURI MECANICE 8X 80;
ortografice. — ŞURUBURI MECANICE 8X90.
Cu p rile ju l repetării verbului am Materialele se eliberează pe bază de comenzi ferme expediate
RĂSPUNDEREA fie, cum sin i scrierea corectă a per­ pe adresa; Fabrica de radiatoare şi cabluri Braşov, strada Cristia­
lăm urit unele probleme de ortogra­
nului nr. 3, telefon 4722.
soanei I a perfectului sim plu al ver­
belor de conjugarea a IV-a, a ter­
NE REVINE TUTUROR Elevii adaugă adesea in mod greşit ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA
m inaţiei mai m ult ca perfectului etc.
un „i" la forma de in fin itiv a ver­
belor de conjugarea a IV-a. Acelaşi RE61ORALA DE STAT HONEDOARA
fenomen apare la persoana a II-a Localul căminului cultural din Răhău, raionul Sebeş.
Am urm ărit cu interes discuţia p rinderilor de exprim are clară şi co­ singular a indica tivului prezent, la
dusă în „D rum ul socialism ului" cu rectă a elevilor. îndeosebi este nece­ conjunctivul prezent al verbelor de cu sediul în Deva strada A, lancu nr. 10
p rivire la cultivarea deprinderilor sar să se realizeze acest lucru la lec­ conjugarea I cu rădăcina in „i", la A N G A J E A Z A IM E D IA T
de exprim are corectă orală şi scrisă ţiile de literatură cu prilejul lectu­ im perativul savi conjunctivul prezent TOT EŞTI DE LA CORESPONDENŢI
a elevilor. rii şi al analizei operelor literare. al verbului „a fi". - UN ŞEF SERVICIU TEHNIC, IN SPECIALITATEA INGINER
Problema mi se pare deosebit de Lucrările scrise trebuie să fie pen­ O atenţie deosebită am acordat re­ NOŞTRI VOLUNTARI ELECTRO-MECANIC, ELECTRO-TEHNIC, SAU IN ALTĂ SPECIALITATE
im portantă pentru toate cadrele d i­ tru profesori şi prilej de a urm ări capitulării fo r je lo r atone ale pro­ ÎNRUDITĂ.
dactice. nu numai pentru profesorii nivelul cunoştinţelor dc gramatică numelui personal, cinci e rostit îm ­
de limba rominâ. A rticolul tovarăşei ale elevilor şi deprinderile lor oi lo- preună cu verbul sau cu conjuncţia fata" şi „Precupeaţa". In cadrul că­ SE CERE O VECHIME DE CINCI ANI IN FUNCJII TEHNICE DE
luali-o, Asigurâm o furajare
Ttafila Păi iasca nu, profesoară la grafice. Dc aceea, caietele cu teme la subjonctiv (de exemplu : m inului mai activează o form aţie de SPECIALITATE.
Şcoala generală de 8 ani nr. 1 din trebuie corectate regulat, cu atenţie l-am văzut, să-i întrebăm), efecluînd dansuri, compusă din G perechi, şi ÎNCADRAREA 1.G00 LEI LUNAR.
Alba lulia, a pus în lum ină deschis şi simţ de răspundere. In acelaşi în acest scop numeroase exerciţii raţională a animalelor 4 solişti vocali.
unele aspecte ale problemei şi în timp, vele constatate în lucrări tre­ pentru ca elevii să-şi însuşească te­ Brigăzile artistice de agitaţie, fo r­ INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII, TE­
p rim ul rînd necesitatea de a ne con­ buie să fie punctul de plecare pen­ meinic ortografia lor. Dc aseme­ Obţinerea unor producţii anima­ maţia de teatru şi dansatorii au pre­ LEFON 1819, 1655, 2057.
centra in mai mare măsură efortu­ tru măsuri menite să înlăture gre­ nea, a trebuit să lupt pentru înlă­ liere sporite depinde în prim ul lînd zentat numai in perioada 1-13 fe-
rile înspre dezvoltarea deprinderilor şelile elevilor, să le consolideze cu­ turarea unor confuzii ortografice — de modul în care se face furajarea buarie, spectacole în satele Silvaşul
noştinţele mai slab însuşite. Se pot
de exprim are corectă la elevi care provin din confuzii m orfolo­ anim alelor, de cantitatea şi calita­ Superior, Sarmisegeluza, Sălaş, Clo-
face. în acest scop, analize gram ati­ gice — între unele forme cn : „cel potiva. Unirea, Reia, Cirneşti, Baiu
Un fapt nu lipsit de sem nificaţii cale, exerciţii aplicative, dictări etc. tea furajelor. In cooperativa noastră
ne surprinde adesea. Sc observă că mare" şi „ce-l aşteaptă", „Ccu mică' agricolă s-au sta b ilit ra ţii şi un pro­ Mare, Toteşti. La buna reuşită a
unii elevi se exprim ă mai corect in In clasele cursului mediu, unde nu şi „ec-a făcut", „al meu" şi „a l che­ gram de grajd care se respectă cu spectacolelor şi-au adus contribuţia
oreie şi în lucrările de lim ba romînă se mai predau cunoştinţe teoretice ma", „ai mei" şi „a-i vedea" etc. stricteţe de către în g rijito ri. Pentru tov. M aria Floroni, Nonu Prejban,
şi mai puţin corect In celelalte o- de gramatică, m-am străduit ca ore­ Pentru a-m i da mai bine scama de vacile de lapte raţiile cuprind:*3 kg. Tcreza Cozac, Dorica Munteanu,
bieete. Faptul acesta oglindeşte de­ le acordate pentru recapitularea felul cum se exprim ă elevii şi pen­ fin natural, JO leg. siloz, J leg. lărî- Ileana Albulescu, Clara Muşa, Mn-
zinteresul pe care-l manifestă unele principalelor capitole ale acestei dis­ tru a urm ări progresul realizat de ţe, 0,5 kg. uruială ele porumb, 0,05 rioara Lăzăroni, din brigăzile a rtis­
cadre didactice de alte specialităţi cipline, pentru consolidarea deprin­ ei, modul cum îşi lichidează lipsu­ leg. cretă furajeră, 0,03 leg. sare, 2 tice de agitaţie. D răgliin Băiuţ, Lau-
pentru felul cum vorbesc şi scriu derilor de exprim are să le folosesc rile din scriere, mă foiosesse de o kg. paie şi 2 kg. coceni. La vacile şi ra Floroni, Tiberiw Muşa, Elvira
cu cea mai mare eficacitate. Am cău­ Giu-rcă, din form aţia de teatru, loan
elevii. fişă individuală. Cînd corectez lu ­ junin cile gestante se administrează m m m
tat să liu intransigent faţă de gre­ aceleaşi raţii, mai puţin însă cu 3 Cozac, Elena Drumeţ*, solişti vocali
Aşa cum amintea şi tov. Pa ras- şelile de ortografie, de punctuaţie crările scrise, trec in această fişă şi m u lţi alţii.
chivoiu şi a lţi tovarăşi, In însuşirea şi stilistice ale elevilor, folosind toate greşelile constatate, grupate pe ca­ leg. siloz. La fermele de animale Pină la 1 martie vom mai farc
munca se desfăşoară pe baza pro­
corectă a lim b ii romîne o deosebită mijloacele pentru a-i învăţa să apli­ tegorii : greşeli de ortografie, de gram ului de grajd. Furajele, cîr,ţă­ deplasări cu form aţiile căm inului în
im portanţă are studiul gram aticii. ci) în mod conştient cunoştinţele de punctuaţie, dc stil ctc. Notînd gre­ satele Boşorod, Băicşti, Bretea Strei,
N-om predat în ultim ul tim p gra­ gramatică in exprim area lor orală şelile pe fişa fiecărui elev, am o evi­ rile, se administrează dimineaţa şi L i vadea şi altele
matica Ia closele V —V Iff, dar cred si scrisă. Am organizat, în acest scop, denţă clară a lacunelor din cunoş­ seara la aceleaşi ore, iar adăpatul OKU.VIER HENRI IC
se face de asemenea la ore fixe. Cu­
că-mi pot permite să intervin în dis­ lecţii cu caracter variat care să se tinţele lor, ceea ee mă ajută să le directorul căm inului cultural SID.POOUIUI Nr
cuţie, pentru că nu sint lipsit de refere la capitolele sau problemele combat şi să urmăresc mai bine răţenia corporală — ţesălatul şi spă­
experienţă. In clasele V —V III, ele­ progresul realizat de elevi în form a­ latul cozilor — se face de două ori
mai slab însuşite. Observind că unii pc zi, conform program ului stabilit. Din activitateo
v ii îşi însuşesc principalele cunoş­ elevi nu ştiu să deosebească anum iţi rea deprinderilor de exprim ate co­
tinţe de gramatică, menite să le asi­ rectă. Mulsul se face în fiecare zi la ace­
diftongi şi triflo n g i de cuvintele care leaşi ore. VINDE DlNSTOCUpI supftANOQMATiv/EUNiTÂţiLOB socialiste:
gure o vorbire corectă, o scriere or­ se pronunţă la lei, dar se scriu deo­ Aşa cum just menţiona unul din Datorită acestor măsuri de hrăni- bibliotecii
tografică. Este nevoie insă de exer­ sebit (mic, mi-c, i-.i, ia, cn, î-au, tovarăşii care au participat la aceas­ re şi în g rijire a anim alelor, noi am ©OŢELURI ALIATE PENTRUSCULE ;
c iţii continui, care să consolideze a- iau etc.), sau greşesc la despărţirea tă discuţie, procedeele folosite în reuşit ca planul de 2.000 litri, la pro­ In cadrul bibliotecii comunale se
ceste cunoştinţe Se mai intilnesc în silabe a cuvintelor legale prin predarea gram aticii — considerată ducţia de lapte-m arfă, pe luna ia­ desfăşoară periodic diferite acţiuni
profesori care consideră că le pot liriioară (ducîndusc, chcm indul, în ca principalul factor care asigură nuarie, să-l depăşim cu 1 875 litri. de popularizare a că rţii cum sînt: ©DIVERSE MATERIALE ELECTROTEHNICE ;
forma elevilor deprinderi de scriere loc de : ducîiidti-sc, clicm îndu-l), la însuşirea unei exprim ări corecte — Procentul de grăsime a ajuns la 3.7 recenzii, prezentări de că iţi, sim po­
corectă numai prin predarea izolată despărţirea cuvintelor term inate în diferă de la un profesor la altul şi la sulă. De asemenea, faţă de cele zioane şi altele. In perioada care a ® METALE DURE PLACI;
a unor reguli de ortografie şi punc­ semivocală (călărc-li, po-mi ctc.), de la o clasă la alta. De aceea, în 3,5 tone carne total, pe trim estrul I, trecut de ia începutul anului s-au
tuaţie, exclusiv in lecţiile rezervate mi am ales pentru fiecare situaţie vederea lă rg irii schim bului de ex­ am livra t pină acum in baza con­ organizat serile literare „20 de ani
acestui scop. Procedeul nu dă roade, cele mai indicate orlogram e — cu­ perienţă. aştept să-şi spună cuvîntul tractului 2.G10 leg. . de măreţe realizări în regiunea H u­ ©PIETRE OE POLIZOR SI PRAFURI ABRAZIVE;
pentru că în acest caz nu sînt înţe­ vinte şi expresii a căror ortografie şi a lţi colegi, chiar de alte specia­ ION COZAC nedoara", „C întarc eroilor din fe­
lese legăturile ce se stabilesc in fra ­ prezintă d ificu ltă ţi şj le-am anali­ lităţi. Discuţia s-ar putea, eventual, brigadier zootehnic bruarie 1933", recenziile romanelor
ză şi care cer, după cum ştim, o zat în clasă. extinde şi asupra ailor probleme „C ordovanii" şi „Descoperirea focu­ ® RULMENŢI,
anume ortografie şi o anume punc­ Cu altă ocazie am făcut o lecţie ca : studiul vocabularului, înfrum u­ lui" şa., lecturi în grup cu lucră­
tuaţie, înlesnind exprimarea cît mai seţarea exprim ării elevilor, proble­ Formaţiile artistice to rii din sectorul zootehnic al coo­ © DIVEQSE MATERIALE (FITlHCURt,ŞUQUBUQl.CURELE TRAPEZ.)
exactă a ceea ce elevul doreşte să specială pentru recapitularea plura­ me de stil etc. perativei agricole de producţie şi
lului substantivelor şi adjectivelor,
expună, să transm ită. Dacă ne ba­ Consider, de asemenea, că n-ar fi ale căminului cursanţii de la învăţăm înlul agrozo­
zăm pc însuşirea mecanică dc către deoarece am constatai că elevii îl lipsit de interes un schimb de păreri otehnic, cit si lecturi cu a legă lor» i
folosesc adesea greşit. De exemplu,
elevi a norm elor de ortografie şi de ei notează adesea cu un singur semn in privinţa conţinutului şi a organi­ privind alegerile din trecut şi azi.
punctuaţie, va trebui să luptăm după zării lecţiilor de limbă la şcoala me­ In cadrul căm inului cultural din La aceste a ctivităţi au participat
aceea, necontenit cu greşelile pe grafic desinenţa pluralului şi vocala dic. lecţii care impun metode şi pro­ Toteşti se desfăşoară o activitate ar­ peste 250 de cetăţeni dîn sat. Nu­ combihatul smuBfiic hunedoara
tistică bogată. Cele două brigăzi ar­
finală a rădăcinii substantivelor cînd
care le vor face la tot pasul. Elevii această vocală este „i", scriind: poezi, cedee variate, care să compenseze tistice de agitaţie au pregătit pro­ m ărul că rţilo r citite în perioada 1
vor scrie însă întotdeauna corect ianuarie — 15 februarie se ridică la
copi, Iccţi etc., sau articolul enclitic numărul restrîns de orc afectat şi gramele: „A legerile in trecut şi azi" peste 1.500, iar al c itito rilo r la pes­
dacă vor învăţa regulile înţelegînclu- la nom inativ — acuzativ plural mas­ care. totodată, să suscite interesul ş i‘„V iaţă nouă in satul nou", iar fo r­ te 200. ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
Je deplin. Aplicarea lo r repetată în culin şi desinenţa pluralului la a- elevilor pentru studiul problemelor maţia de teatru piesele: „L a nţu l ma­ M A R IA FLORONI
practică, în exerciţii cit mai dese ceste cazuri, scriind : membri cer­ de limbă. nevrelor". „Nea Zahnrie îşi mărită bibliotecară
şi mai variate, ne va scuti de relua­ cului şa. m u n c i t o r i c a l i f i c a ţ i î n u r m ă t o a r e l e m e s e r i i ;
rea lor de la început.
Am mai constatat că unii elevi — CINCIZECI ELECTRICIENI;
Faptul că se mai întilnesc încă înlîm pină greutăţi şj in scrierea co­ E u g e n e O ’ N e i l l
m ulte greşeli in exprim area unor — OPTZECI STRUNGARI;
rectă a genitiv-dalivului singular şi
elevi ai şcolilor medii şi pedagogice plural a| substantivelor fem inine a r­ — CINCIZECI LĂCĂTUŞI;
ce se prezintă la concursuri literare, ticulate şi nearticulate (a ţârei, a — ZECE SUDORI ELECTRICI;
la examene de m aturitate şi de stat, apii, a vulpii, scricrci), sau notează dexm om — ZECE FREZORI;
cu un singur semn grafic desinenţa
arată că este necesar să se acorde
genitiv-dativului fem inin singular şi ~ ZECE RAEOTEORI;
mai multă grijă pentru consolidarea vocala finala a rădăcinii, cînd aceas­ — ZECE MECANICI AUTO — LA CARiERA DE CALCAR
cunoştinţelor de gramatică şi a de­ tă vocală este „i" scriind ; comedi — Teatrul de stai Brăila la Deva CRÂCIUNEŞTI;
— TREIZECI ŞOFERI — LA CARIERA DE CALCAR CRA-
In dramaturgia am erican ă Eugene dernă a Amcricii. în ca ic năzuin­ In rolul bâtrinului llogan, Naie
O'Neill a răm as ca unul dintre cei ţele, visurile se lovesc crunt de re­ Nicolac a reuşit să transmită căl­ CIUNEŞTI;
P E S C U R T lui său Pentru piesele sale de o alitate, prăbuşindu-ie — ocupă un frăm intarea sa in dorinţa unei alte tru Hunedoara.
mai valoroşi dram aturgi oi tim pu­
Combinatul mai angajează un număr de şaizeci paznici pen­
dura sufZeiească a omului simplu,
loc dom inant în piesa lui Eugene
sensibilitate şi o puternică
m arc
analiză psihologică — recunoscute O'Neill — „Luna dezmoşteniţilor". vieţi, mai fericite. Umurul sănă­ Cei care solicită angajarea se pot adresa Ia serviciul perso­
Viata sărăcăcioasă, plină de griji
tos, lim bajul dur dar plin dc sin­
Pe adresa redacţiei sosesc zilnic doara se numără Toan Linder, Sabin ca valori universale — în 1936, scri­ a fam iliei Hoganilor de la ferm a ceritate, d escoperă in el o caldă o- nal C.S.H.
numeroase scrisori in care cores­ Ta m iţă, Gheorghe Duma, Elena itorul a primit Premiul Nobcl. închiriată, frum useţea sufletească, menie.
pondenţii noştri voluntari ne vor­ Crestei, ing. Ştefan D um itru şi m ulţi Sursa de inspiraţie a m ajorită­ sinceritatea şi dem nitatea acestor Dumitru Pislaru, in rolul lui J a ­
besc despre succesele obţinute de nîţiî, care în tot cursul anului tre ­ ţii pieselor sale o constituie viafa oam eni care trăiesc cu spaim a zilei mes Tyrone, a fost sobru, suficient
colectivele de muncă în producţie, plină dc contradicţii Şi frămintări, de miine şi viata ratată a lui Jam es, de bine gradat. El a izbutit în m are
despre fruntaşii întrecerii socialiste. cui au fost în fruntea întrecerii so­ dram ele sociale prin care însuşi slăpinul ferm ei, reprezintă de fapt m ăsură să prezinte spectatorilor,
cialiste". scriitorul a trecut sau la care a prin personajul interpretat, m odul
De la Uzina „V icto ria " Călan, tova­ jost martor, tie in fam ilia din care de viaţă în care trăia, dominat dc
răşul Dionisie Muntcanu ne scrie Aproape zilnic biblioteca din s a ridicat, fie In îndelungata sa N o t e beţie şi desfriu. S-ar fi impus insă
despre festivitatea care a avut loc Cricâu — ne scrie corespondenta pribegie prin lum e o mai clară delim itare a stărilor
cu p rile ju l m m înării insignelor de noastră, iov. Felicia Cădan, cunoaşte Pe fondul m arilor frăm intări şi de s p e c t a t o r sufleteşti prin care a trecut.
fruntaşi in întrecerea socialistă. 0 mare afluenţă. C olectiviştii au în­ contradicţii generate dc societatea Valentin Uriţescu a realizat un
rol bun. Pentru Nicolae Ciocoiu —
Corespondenţa subliniază faptul că drăgit cartea. In tovărăşia ei găsesc timpului săli — o societate v răjm a­ interpretul lui S ledm an llardcr se
cei mai harnici lăcătuşi, şefi de echi- clipe minunate de destindere. Pen­ şă in care oam enii se zbat zadarnic cerc însă un studiu mai aprofundat
pă, distinşi cu insigna de „Fruntaş tru a veni in sp rijin u l c itito rilo r, la pentru a găsi drum ul spre o viată cele două lumi opuse — lum ea cin­ al rolului, o reacţie mai firească
în întrecerea socialistă" au obţinut biblio:erâ se organizează prezentări fericită — stăruie lotuşi o licărire stei şi lum ea descom punerii morale. fafă de situaţiile iu care este pus.
rezultate frumoase în producţie. dc cărţi, recenzii, seri literare etc. de speranţă, dom ină dragostea, în­ Jo s ie este o fată corectă şi cins­ Regia, sem nată dc D Dinulescu,
Prin buna întreţinere a agregatelor, Aşa de exemplu, recenzia rom anului ţelegerea şi în crederea scriitorului tită, cu o m are frum useţe su fleteas­ im binind reuşit elem en tele d ram a­
in oam eni
o p ririle accidentale au fost sim ­ „Bărăgan", seara literară „Eminescu, că şi care, sub jocul aparentelor dc tice ale piesei, a subliniat cu d es­
ţito r reduse. viaţa şi opera" si alte acţiuni cu car­ Antiteza Intre um anitate, d em ­ fată cu o proastă reputaţie, nu face tulă pregnanţă umanismul care
tea, au atras un mare număr de c i­ nitate, pe care o întilneşti in sfera altceva decit să se răfuiască cu străbate piesa
Cu justificată m îndrie ne scrie şi tito ri la bibliotecă. Numai în acest oam enilor de rînd — ca fam i­ viata. Ea cucereşte nu numai prin Scenografia, prinlr-un decor odec-
corespondentul Gheorghc Constan­ an, au fost înregistraţi peste 2G0 de lia Hoganilor — şi strălucirea falsă, sim plitatea şi sinceritatea com p or­ vot — sărăcăcios, dar intim — a
tin din Hunedoara, despre tovarăşii citito ri. viafa plină de Coşmaruri a Rroad- tării, ci mai ales prin felul sănă­ sugerat bine cadrul desfăşurării ac­
tos de a privi viaţa, prin caracte­
lui de muncă declaraţi fruntaşi in Din rinclul lor, cei maî activi se ivay-ului, uf criţă de Ja m es ’Tyrone, rul ci ales, prin sensibilitatea ci ţiunii.
întrecerea socialistă. „P rin tre cei dovedesc a i i : Valeria Dordean, Ma- com plexitatea suferinţelor, durita­ Se poale afirm a că pentru colec­
mai harnici m uncitori din secţia de 1 ia Groza, Gheorghe Crişan, Ştefan tea şi vitregia condiţiilor de viată cuceritoare. tivul Teatrului de stat din Brăila
Drumul eroinei spre fericire este
producţie industrială a J.C.S. Hune­ Dcnedec şi Auruţa Lirica. ale oam enilor simpli din epoca m o­ „Luna dezm oşteniţilor“ este o rea­
dramatic, h c c în d printr-o gamă va-,
riată de stări sufleteşti, lucru ce a lizare ce m erită aprecieri pozitive,
im pus interpretei — Ileana Pop lucru ce a jost de altfel evidenţiat
Radu — folosirea tuturor resurse­ prin aplauzele spectatorilor deveni
lor sale actoriceşti Şi trebuie să care aşteaptă cu bucurie şi inte­
rem arcăm că ea a reuşit cu mult res noi spectacole din partea bră-
succes să reliefeze acest personaj ilenilor.
in care se întruchipează un m are
tezaur de umanitate. ION CIOBOTÂ
I «
’ £ Cîntece pioniereşti ; 10.15 „Acua­ hă rţii ; 19,55 Carnet plastic ; 20,15
relă muzicală" — piese de estradă; Cercul magic. Spectacol de circ ;
11.00 Muzică populată; 12,03 L ie ­ 21,15 Teatru în Studio. Conul Leo-
duri de compozitori rom îni ; 12,30 nidn faţă cu rencţiunca ; 21,55 Emi­
M elodii populare din Muntenia ; siune muzica l-coregrafică. In în­
14,10 Cîntă form aţia Cornel Popes- cheiere: Buletin de ştiri. Sport.
St MB AIA 27 FEBRUARIE 1965 cu — muzică uşoară ; 15,00 Con­ Buletin meteorologic.
cert din opere ; 15,45 Orchestre
■ i» * ale sfa tu rilo r populare: orchestra [luletin meteorologic
s CINEMA tului — cinematograful „Flacăra"; „Doina Banatului" din Caransebeş ; PENTRU 24 OKE
HAŢEG: Omul din fotografie — JG.30 Emisiune muzicală de la Mos­
DEVA: Cîntind In ploaie — ci­ cinem atograful „P opular": BRAD ; cova ; 17,30 Pagini alese din ope­ Vremea spre încălzire in prima
« * A parte a in te rva lu lu i, iar apoi în
•.. t nematograful „P atria"; Cu m iinile Străinul seriile f şi lf — cinemato­ rete : 10,00 Din cele mai îndrăgite
pe oraş — cinematograful „A rta "; graful „St. roşie"; LO N EA: Moral melodii populare ; 19,30 Interpreţi răcire. Cerul va li variabil, mai
Si PETROŞANI: Judecătorul de m i­ G3 — cinematograful „M in e ru l"; de muzică uşoară ; 20,30 Cîntă Nana m ult noros. Vor cădea precipitaţii
nori; Ciucurenko — cinematogra­ IL IA : A notim puri — cinematogra­ Mouskouri — muzică uşoară ; 21,40 locale mai ales sub formă de nin­
ful „Republica";- Umbrelele din soare V în lu l va sufla p o triv it pre-
-■ ful „Lum ina", Muzică uşoară italiană ; 22,20 M u­
V Cherbourg — cinematograful „7 zică de dans. dom inind din sectorul nordic. Tem­
N oiem brie"; LU P E N I: La patru RADIO Buletine dc stîri si radiojurnale; peratura — in creştere la început,
paşi de in fin it — cinematograful apoi in scădere. M inim ele vor fi
„C u ltu ra l"; SI MERI A: H ataii — Programul I : 5,OG Cîntece clin 5.00 : G,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; cuprinse între — 10 şi 0 grade, iar
seriile I şi II — cinematograful folclorul nou şi jocuri populare ; 14.00 ; 1G,00 ; 22,00 ; 23.52 (progra­ maximele in tre — 7 şi -r 3 grade.
„M ureşul"; A LB A IU L IA : Veselie 5,40 Muzică uşoară ; 0,10 Piese in ­ mul I) ; 7,30; 9,00; 11.00; 13.00; Local ceaţă.
la Acapulco — cinematograful strumentale : G.45 Duete vocale de 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00;
„V icto ria "; SEBEŞ; Ghepardul — muzică uşoară ; 7.13 M ici piese de 1,52 (program ul 11). PENÎRU URMĂTOARELE
seriile I şi 11 — cinematograful estradă ; 7,30 Sfatul m edicului ; TELEVIZIUNE 3 ZIIE
„P rogresul"; Omul tu ricşa — ci­ „D iabetul" ; 7,45 „C întaţi cu noi" —
nematograful „Sebeşul"; ORĂŞ- muzică uşoară ; 8,OG M elodii popu­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Vreme relativ rece, cu cerul mai
T IE : Cei 7 m agnifici — cinemato­ lare ; 8,30 Muzică din operete ; 9,30 Pentru copii ; N ăzdrăvăniile vu lp ii m ult noros şi cu precipitaţii lo­
graful „P a tria "; Cucerirea Everes- Orchestre de muzică uşoară ; 10,03 — „V u lp o iu l P îndai" ; 19,45 In faţa cale.
PEISAJ DE IARNA, F oto: N. M O LDO VEANU
\