Page 9 - 1965-02

Tovarăşului LEONID ILICI BREJNEV
Prim-secretar ai Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Tovarăşului ALEXEI NICOLAEVICI KOSlGHIN
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.RS.S.
Tovarăşului ANASTAS IVANOVICI MIKOIAN
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.5.
M O S C O V A

Dragi tovarăşi, In această zl de sărbăloare a prieteniei (Unire ţările
In numele Comitelulul Central al Partidului M unci­ noaslre socialiste, vă urăm, dragi tovarăşi, dumnea­
toresc Romin, al Consiliului dc Stat, al Consiliului dc voastră personal şi inlregului popor sovielic, noi şi
M iniştri al Republicii Populare Rotnînc şi al poporu­ mari succese in conslruîrca comunismului, în lupta no­
lui rouiîn, vă transmitem dumneavoastră şi prin dum­ bilă pentru trium ful cauzei socialismului şi a păcii in
neavoastră întregului popor sovietic Iclicilările noastre lumea întreagă.
cordiale cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a sem­
GHEORGHE GHEORGHIU DEJ
nării Tralalului de prietenie, colaborare şi asistentă
prim-socrelar al Coinilelului Central
mutuală dintre Republica Populară Romînă şi Uniunea al Partidului Muncitoresc Romin
Realizări ale cadrelor didactice Republicilor Sovietice Socialiste preşedintele Consiliului dc Stat
In cei 17 ani, care au trecut de la semnarea Irat.i-
al Republicii Populare Rontine
din învătămîntul superior lului, relaţiile dc priclenic halească şl colaborare nuil- ION GHEORGHE MAURER
lilalerală dintre ţările noastre s au dezvoltat şi întărit
continuu pe baza principiilor leniniste ale internaţio­ preşedintele Consiliului dc M iniştri
Concomitent cu activitatea de pre­ duclive în vederea obţinerii de mari nalismului socialist slujind năzuinţelor şl idealurilor
gătire a v iito rilo r specialişti, cele producţii de masă verde. Di au or­ popoarelor noaslre, în tăririi unităţii ţărilor socialiste, al Republicii Populare Roinine
peste 12.000 cadre didactice din în- ganizat terenuri experimentale In li­ Bucuroşii, 3 februarie 1965
văţănvîntul superior al t^ tii noastre nele cooperative agricole de produc­ cauzei socialismului şi păcii.
desfăşoară o susţinută muncă ş tiin ­ ţie din regiunile Argeş si Braşov,
ţifică, aducindu-şi contribuţia la unde aplică noi îngrăşăminte chim i­
promovarea tehnicii noi in diferite ce, pe baza analizei agrochimice a ★ *
sectoare ale economici naţionale. In fiecărei parcele în parte.
anul şcolar precedent, un grup de Pe lingă lucrările îndreptate spre Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,
profesori de la Universitatea „Ba- sprijinirea a c tiv ită ţi industriale şi Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin,
beş-Bolyai" din C luj au realizat T)0 agricole, cadrele didactice din cele
aparate şi dispozitive care se expe­ 13 centre universitare ale ţă rii ela­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine
rimentează în prezent în diferite borează numeroase cursuri pentru Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER,
întreprinderi clujene P rintre cete studenţi Unele dintre ele, cum sînt Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine,
mai însemnate se numără o insta­ „T ra ta t de matematici speciale" de
laţie pentru •cultivarea intensivă a prof. univ. N. Ciorănescu, „Analiză
algelor, un releu electronic de tim p, matematică" de un colectiv condus B U C U R E Ş T I
un comutator electronic cu 400 ca­ de acad. ivii con Nicolescu, „Teoria
nale etc. Iţeai izuri sim ilare au obţi­ p ro b a b ilită ţilo r” de prof. univ. O. Dragi tovarăşi, întăririi unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei
nut in aceeaşi perioadă cadrele di­ Onicesc'u, „Lingvistica matematică" construirii cu succes a socialismului şt comunismului.
dactice la Institutul Politehnic din de I. Marcus, „Llecti oc him ie genera­ In numele Comitetului Central al Partidului Comu­
Timişoara. Astfel, colectivul catedrei lă" de prof. univ. 1. Alanasiu, „M i­ nist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem Poporul sovielic se bucură sincer de marile succese
de maşini electrice a conceput un mo­ neralogie" dc acad. Al. Codarcea, al U R S.S., Consiliului dc M iniştri al U.R S S. si al in- ale harnicului popor romin in conslruîrca socialismului,
dificator de frecvenţă care osie im­ „Iladiologic" de prof. univ! Gh. Ircqului popor sovielic vă adresăm dv. şi întregului obtinulc sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­
plicat la reglarea turaţiei motoare­ Sclinti izcr, „Planificarea economiei popor roinin Iralc felicitări sincere cu prilejul celei de-a min, şi urează din loată inima oamenilor muncii ro-
lor asincrone. Itecenî, coi pul profe­ naţionale a It P It.“ de un colectiv XVII-a aniversări a semnării Tratalului dc priclenic, mîni noi victorii in opera dc desavirşirc a construcţiei
soral al Facultăţii de agricultură de conclus de conf. univ. St. Arsenc şi colaborare şi asistenţă mutuală intre Uniunea Repu­ socialiste in R-P Romi na, in lupta pentru o pace trai­
la in stitu tu l agronomic „Nicolae altele, au fast solicitate pentru tra­ nică intre popoare.
Bălrescu" (iin Bucureşti a efectuat ducere şi tipărire de edituri din A r­ blicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Ro-
mină.
studii asupra posibilităţilor dc a- gentina, Cehoslovacia, Ungaria. L. BREJNEV
meliorare a unor terenuri slab pro- (Agerpres). Acest Iralat, care se întemeiază pe principiile de
neclintit ale marxism-lcninismului şi internaţionalismului A. MIKOIAN
socialist, ale întrajutorării tovărăşeşti, corespunde inte­
A. KOSlGHIN
reselor popoarelor celor două ţări, serveşte ţelurilor
Pianul Îndeplinit la foţi indicatorii nobile ale dezvoltării continue a relaţiilor dintre ele, Moscova, Kremlin, 3 februarie 1965
Colectivul Uzinei de preparare a nălătită cu 0,5—4.37 la sută.
tovarăşii Petru Podeleanu, loan Că­ LA CASA ALEGATORULUI
m inereurilor din Deva, deşi a in tim - La obţinerea acestor realizări o
pinat unele greutăţi din cauza apro­ contribuţie însemnată şi-au adus-o
vizionării neritm ice cu minereu, da­
torită m ăsurilor luate şi a strădanii ni ia, Alexandru Birgoz, Petru Hăn-
lor depuse a reuşit să îndeplinească d ia , de la flotaţie. Aurel Vlad, de
planul lunii ianuarie la toţi in di­ la atelierul mecanic, şi m ulţi a lţii.
catorii
Planul la metal, spre exemplu, a M AG LR IOAN
fost depăşit eu 0,26—3,67 la sulă, iar inginer
randamentele de extracţie au crescut (din postul de corespondenţi
cu 0,34—2,11 la sută. De asemenea, voluntari de la Uzina dc pre-
calitatea concentratului a fast îmbu- ' parare a m inereurilor Deva)

FRUNTAŞII, DESPRE METODELE LOR DE MUNCA

y T D M I B T I A
E X P LO A T A R E A R A Ţ IO N A L A

A Tim p dc două zile A-a des-
faşurât ta Vâţa, raionul llrad,
încărcare a furnalelor a fost respec­ seminarul raional cu activul cu l­
A A G R E G A T E LO R tat. In furnale s-au introdus mine­ tural. La seminar au participat
reu, cocs, aglomerat autofondant de
calitate tot mai bună Toate materia­ directorii căminelor culturale, b i­
bliotecarii salariaţi şi in vita ţi din
lele au fost dozate conform reţetei.
Anul 1064 a fost încheiat de colec­ tora. folosirea celor mai bune siste­ In cele 12 luni ale anului cocsarii cadrul organizaţiilor de masă şi
tiv u l secţiei noastre cu un bilanţ me de încărcare a furnalelor etc. ne-au liv ra t cocs a cărui rezistenţă ai secţiei raionale dc invăţăm int
rodnic. Planul de producţie a fost Pentru rezolvarea acestor probleme la toba Micum a fost de 71—72, cu Cu acest p rile j s-a prezentat lec­
depăşit Ia toţi indicatorii. S-au dat au fost luate o serie de măsuri. De o granulaţie corespunzătoare. Acest ţia politică „Sistemul mondial
peste plan 40 032 tone fontă şi s-au pildă, cu m ult tim p înainte de veni­ lucru n făcut să existe la amîndouâ socialist, factor determ inant al
realizat 20 751.000 lei economii la rea iernii au fost executate luc rări furnalele o bună perm eabilitate, dezvoltării sociale", iar în cadrul
preţul de cost. Toată fonta dală pes­ care să asigure buna funcţionare a ceea ce a influenţat pozitiv procesul lucrărilor practice pe secţii au
te plan a fost elaborată cu cocs eco­ agi egalelor şi a tuturor i asta la ţii lor tehnologic de elaborare a fontei. fost susţinute lecţii profesionale
nom isit. şi pe perionda cinci temperatura ae­ Catipctele au fost irtireţinnre şi ca : „Sarcinile activităţii cu ltii-
Succese asemănătoare au fost ob­ rului esle scăzută. A existat o preo­ reparate bine. Lle au fost deservite ral-educative dc masă în perioa­
da actuală", consultaţia m etodi­
ţinute şi la ceilalţi indicatori. C ali­ cupare pentru pregătirea si organi­ de m uncitori cu experienţă ca : Co- că: „Cum se organizează un pro­
tatea fentei s a îm bunătăţit. Procen­ zarea temeinică a reparaţiilor, care valciuc Haralambie, Şina Gheorghe gram săptăminal de activitate la IN KOTOGKAKIL: Aspect dc la casa alegătorului din comuna A poldul de Sus
tu l de declasate a fost redus sim ­ au fost executate la cele două fu r­ si alţii. Ca urmare, temperatura ae­ căminul cultural" etc. S-a ţin ui
ţitor. Au crescut indicii de utilizare nale. Ca urmare, lucrările dc repa­ rului insuflat a crescut la s fiiş itu l şi un concurs „Cine citeşte, cu­ In maî multe localităţi ale re­ ...Acum cîteva zile casa alegăto­ Lasner. Pînă în prezent la casa ale-
a agregatelor. ra ţii au fost execuiale înainte de anului trecut, faţă de prim ele luni, noaşte", iar in inc hei ere s-a pre­ giunii noastre s-au deschis :n aceste rului din Geoagiu devenise neîncă-
termen, ele fiind de bună calitate. gătoruh'i s-a organizat o călătorie
Realizările frumoase dobîndite de cu Jo.l la sulă la furnalul nr. 5 şi zentat un bogat program artis­ zile casele alegătorului. Acestea au păloatv pentru numărul mare de ce­ pe hartă în scopul cunoaşterii mai
m uncitori:, ing inerii şi tehnicienii La reparaţiile planificate in lunile cu 12,4 la sută la furnalul nr. (*. tic. (M AR IN STAN — corespon­ devenii locuri îndrăgite In orele di- tăţeni care veniseră aici. loan Pă- bine a centrelor industriale din ţara
din secţia noastră ne-au adus mari februarie şi aprilie, bunăoară, tim ­ A existat o preocupare permanen­ dent) m ln^ţii, dar mai ales seara, casele curnru, Sabina Mermczon. Itaveca noastră, s-a vorbit despre alegerile
satisfacţii Tn anul trecut ne-am s i­ pul de oprire a furnalului nr. 5 a tă pentru respectarea întocmai a alegătorului sînt populate dc nume­ Itusu, M aria Meda. membri ai coo­ din trecut şi de azi etc. Vreau să
tuat Jună de lună în fruntea în tre­ fost redus cu 7 şi respectiv 12 ore, graficului de descărcare a furnale­ Ieri, la clubul I.C .S II. (cli­ roşi oameni ai muncii care au posi­ perativei agricole de producţie din amintesc faptul că atunci cinci am
realizîndu-sc prin aceasta un spor lor. Jurn a liştii şi-au organizat bine bilitatea să asiste aici la diferite localitate şi toţi ceilalţi au ascultat organizat călătoria pe hartă s-a vor­
cerii socialiste. Ca urmare, acum cî- de 1 500 tone fonlă. La reparaţii'».' munca. Şefii de echipe au repartizat nicianul T. Lines! a prezentat în manifestări cultm al-arlislicc, să c i­ expunerea făcută de învăţătoarea bit am ănunţit despre dezvoltarea c-
teva zile, ni s-a Snminat „diplom a | faţa constructorilor un referat pe
planificate în luna mai tim pul de judicios m uncitorii pe operaţii de lu ­ tema „O m ul societăţii noastre — tească ziare, cărţi şi reviste, să p ri­ Lleonnra Dan. despre creşterea ni­ ronomică pe care a cunoscut-o cen­
de secţie fruntaşă în întrecerea so­ oprire a fost redus cu 13 orc la ciei. i-au controlat şi le-au arătat mească anumife lăm uriri în legătură velului de trai al oamenilor muncii trul industrial respectiv sau oraşul
cialistă" pe anul 1064, pe combinat. furnalul nr. 5 şî cu 7 ore la furna­ concret ce trebuie să facă pentru a m ultilateral dezvoltat". Astăzi, eu alegerile dc deputaţi în Marea din ţara noastră. Apoi, cei prezenţi la care ne opream. Vom mai orga­
pentru iu b ito rii dc literatură se
La obţinerea rezultatelor am intite lul nr. 6. Acest lucru a fost posibil executa lucrări de calitate, în tim ­ organizează aici un recital din Adunarea Naţională si sfaturile au vizionat programul dat la tele­ niza de asemenea discuţii cu tin e rii
au co n trib u it mal m u lţi factori. O r­ datorită unei bune organizări a re­ pul planificat. Li au urm ărit cu a- poezia rominească. populare, care vot avea ioc la 7 mar­ vizor. Aceasta a fost doar una din care votează pentru prima data, lec­
tie a.e.
m anifestările organizate la casa a-
turi din broşuri şi cărţi, vizionări
ganele şi organizaţiile de partid au paraţiilor, asamblării din tim p a pie­ tenţie mersul furnalelor, felul cum . La Deva au fost deschise două Icgătoruliii din Geoagiu. A ici s-au colective la televizor etc.
selor ce urmau să înlocuiască pe se comportă m ateriile încălcate. Toţi O La revizia dc vagoane Si-
îndrum at îndeaproape întregul co­ case ale alegatorului : una in localul mai ţinut expuneri pe teme cum sînt ...Casa alegătorului clin Alba Julîa.
cele necorespunzătoare, aprovizio­ furnnlistij şi-au ridicat nivelul pro­ m e ria -lria j s-a deschis o şcoală
lectiv de muncă pentru sporirea pro­ clubului U.R.C.M.. iar cealaltă in „Deputatul in sfatul popular, acti­ este vizitată in fiecare zi de un
nării ritm ice a locurilor de muncă fesional de calificare gradul II, caic pre­
ducţiei de fontă, îm bunătăţirea ca­ cu m ateriile şi materialele necesare. In secţia noastră a existat o bună găteşte lăcătuşi dc revizie. Cei noul centru ol oraşului. V izilînd vist obştesc", „S faturile populare, marc număr de cetăţeni. Eî au po­
lită ţii acesteia. Com uniştii cu ex­ asistentă tehnică. Inginerii si tehni­ casa alegătorului de la clubul organe loca-le ale puterii de stat" si sibilitatea sâ facă cunoştinţă cu o
La reparaţiile de calitate efectuate 34 de cursanţi vor audia lecţii U .IIC .M , râm îi cu o impresie plă­ altele. Cu m ultă atenţie a fost as­ scrie de realizări din raion şi re­
perienţă în muncă, repartizaţi ia şi-au adus din plin contribuţia to­ cienii au fost repartizaţi judicios pe predate dc tehnicieni şi ingineri cută. Pe tisa de Ja intrare este a fi­ cultată expunerea profesoarei Stela giune. deoarece aici s-a organizat
locurile cheie ale producţiei, le-au varăşii Lupu Remus, Nicolae C.heor- schim buri. Li au s p rijin it concret cu înaltă calificare profesională şat program ul m anifestărilor ce au Cîxu. dc către tinerii care votează o expoziţie atrăgătoare. Tn progra­
furn a liştii la locurile de muncă, au
explicat şi ară la t concret furnaliştî- ghe, Popescu loan, Birlad Vasile, rezolvat bine, la un nivel tehnic şi o bogată experienţă acumulată loc pe tim p de o săptârDînă. Tn inte­ pentru intiia dată. Tov. Stela Cizu a mul casei alegătorului clin Alba h i­
rio r u atmosferă îmbietoare. Cetă­
lo r căile care duc la obţinerea unor Nagy Franci.sc, Puica losii şi a lţii corespunzător, toate problemele care în producţie. (PUIU SOCACIU — ţenii pot consulta aici colecţii dc c itit din broşuri anumite frag­ ba sint prevăzute a se mai organi­
care au reuşit să-si depăşească sar­ mente cu privire la dreptul cetă­ za o serie de manifestări cultural-
realizări tot mai frumoase. Condu­ s au ivit. corespondent). ziare şi reviste, pot să asculte mu­ ţenilor din It.P.lt. dc a vota. Pentru arlistice atrăgătoare.
cinile de plan. Lăcătuşii din echipa
cerea tehnico-adm inistrativâ a fost condusă de Nagy Fiancisc au redus Colectivul secţiei noastre este ho- zică. să vizioneze program ul la tele­ v iito r sînt prevăzute alte expuneri ★
s p rijin ită de organele şt organiza­ tărît să obţină succese maî frum oa­ vizor etc. Casa alegătorului este do­ pe teme ca : „P M It , conducătorul La toate casele alegătorului din
durata de schimbare a unui şubăi se, să sporească producţia de fontă, ® In cadrul clubului sindica­ tată de asemenea cu un picup. De nostru iubit", „M arile drepturi şi li­
ţiile de partid în luarea şi aplicarea de aer cald de la G—8 ore la mai să îmbunătăţească mai m ult călită lelor din oraşul Deva, s-a des­ multă popularitate se bucură ma­ bertăţi ale poporului nostru", „A le ­ regiune lac de serviciu în fiecare
zi oameni competenţi, in măsură
unor măsuri bine gîndile. A ctivita ­ puţin de 2 ore. tea eî. Conducerea secţiei. îndrum a­ chis ieri după-a miază un cerc dc nifestările organizate la această casă gerile din trecut şi azi" şa. să dea lăm uriri tuturor celor care
tea noastră a fost orientată înspre In cursul anului trecut, atenţia tă de organele şi organizaţiile de acordeonişti pentru începători şi a alegătorului Ptnă acum aici s-au ..Deosebit de atractivă este şi pun anumite întrebări. Dc remarcat
realizarea unor probleme majore, principală ».*_-a fost îndreptată în­ partid, 3 întocm it in acest scop un avansaţi Cercul, la care din p ri­ ţin u t expunerile „Oraşul Deva in casa alegătorului din Apoldul de grijă care se manifestă pentru încăl­
deosebit de im portante, cum ar fi : spic reducerea mersului încetinit şi plan în care au fast prevăzute mă­ anii regim ului democrat-popular" şi Sus. Sala a fost aranjată cu multă zirea si pavoazarea sălilor, dotarea
Ridicarea in d icilo r de utilizare a asigurarea la cele două furnal-* a suri cate aplicate în producţie vor ma zi a participat un niarc nu- „Democratismul o rînd u irii noaslre grijă. Pe pereţi au lost aranjate cu m ajorităţii lor cu televizoare, apa­
gust covoare şi obiec te de ceramică.
agregatelor, respectarea şi îmbună­ unui mers continuu şi uniform . In duce la creşterea indicilor de u tili­ mă.- dc amatori, va funcţion:-: dc sociale", s-a organizat o convorbire rate de radio, ziare, reviste, broşuri,
acest scop au fost luate, de aseme­ zare a agregatelor, la îm bunătăţirea două ori pe săplămină — m ier­ cu tin e rii care votează pentru prima Dc aici nu lipsesc colecţiile de ziare, cărţi etc. Dîn aceste motive, cilia r
tăţirea procesului tehnologic, m ări­ dată. Lor li s-ou c itit articole din de­ broşuri interesante, cărţi etc. de la deschidere, casele alegătorului
nea, măsuri eficace. La furnalul nr. procesului de elaborare a fontei.
rea tem peraturii serului insuflat în 5 s-a îm bunătăţit sistemul de încăr­ Ing. OPKIŞ PLTRU curi (după-amiază) şi duminică cretul şi legea cu p rivite la alegerile — Vine multă lume aici. spunea sînt frecventate zilnic de numeroşi
jurna le , îm bunătăţirea ca lită ţii re­ care prin m odificările constructive adjunct al şefului secţiei a 11-a (înainte de masă). de deputaţi în M A N. şi sfaturile responsabila casei alegătorului din oameni ai muncii.
p a ra ţiilo r şi scurtarea duratei aces­ aduse vechiului sistem. G raficul de furnale de la C S. Hunedoara populare. Apoldul dc Sus. tovarăşa Terezia V. ALBU
iestria cînlccuhii local şi a jocului Festivalul dc la Helsinki sau sp ic
S O L II „ P E R IN IŢ E I" popular sala arhiplină apus in oraşul valsului nem uritor.
Cc-a plăcut mai mult ? Toiul Pen­
„Melodii din Transilvania. La vi­
oară Armând Sachclaric". Prezenta­
din
ziasmat publicul, d n d jocul
rea e lapidară. Dar, peste o clipă, tru că şi cintecul şi jocul un entu­
acordul porneşte lin, unduindu-sc Oaş şi-a făcut apariţia prin cele p a­
Sala „Arta* din Deva a găzduit un „ Periniţci" spectacolul C e a urmat brici noi / D intre oameni cresc e- domol, purlind spectatorul „Pe Mu­ tru perechi dc dansatori, de pc s<e-
spectacol mnzical-coregrafic. susţi­ apoi, timp de o oră şi jumătate, a roi..." / uă a fost transmis in sală dinam is­
nut dc un grup al Ansam blului „Pe- fost numai dinamism şi tinereţe, nu­ Da, dintre oam eni cresc croi ! Sini reş şi pc T irnavc". Apoi un acord ju­ mul şi optimismul caracteristic zi­
titiiţa" al Sfatului popular al C api­ mai entuziasm şi t oic bună. Artiştii neîntrecuţii muncitori ai zilelor căuş transform ă m elodia in înfocata lelor noastre noi
talei. După ce, pc scenele căm inelor bucurcşleni au adus în Hunedoara noaslre. Mulţi dintre ei sc află aici, „Ţarină a Abrudului**.
culturale din 14 sate ale regiunii Hu­ cintecul şi jocul popular ardelenesc, in sală, pur tind la reverul hainei Nu numai acordurile viorii lui Că spectacolul a plăcut mult. că
nedoara au dus frum useţea eînteen- pustrindu-i frum useţea specificului, steluţa purpurie, dovadă netăgăduită cl a fost adevărată rcvela(ic, au cen-
lui şi jocului popular rotninesc. solii redîndtt-l cu meşteşugit talent a hărniciei L c saltă pieptul la nu­ Armând Sachclaric (conducătorul firmat-o aplauzele îndelungi care cu
„Periniţci“ au poposit şi in oraşul Ştefania llarcş, cu vocea-i fluidă ru l checului. Şi parcă întreaga sală orchestrei) au cucerii aplauzele spcc- rechemat la rampă, nu o dată, in­
Deva. Cu programul prezentat iu şi clară, cu timbru-i deosebit dc c cuprinsă dc un nestăvilit entu­ tati-rilor. Dc fapt nu s-ar puica terpreţii.
satele regiunii, program pe care l-au plăcut a cucerit publicul. Prin „Chi- ziasm. spune cc anum e a fost revelaţia
închinat candidaţilor Frontului De­ tă-mi, cintă-mi, ccteră" ea a dat glas Ştefania llarcş şi Aurel îoniţâ, cu­ Spectatorii deveni ca şi cei din
m ocraţiei Populare, ci au reuşit sâ bucuriei vieţii noi, tta fă ce s a sta­ noscuţi publicului dc la Itadiotelc- spectacolului C iujecelc la fluier şi alte centre ale regiunii Hunedoara,
ofere spectatorilor deveni, prinţr-o vizinnea llomină, au adus prin m ă ­ cim poi ale tinăuului Ion Lăccanu, vor avea prilejul ca in prima ju m ă­
tornicit din plin pe m eleagurile ţării laureat al Festivalurilor m ondiale tate a acestei luni să vizioneze un
înaltă timită artistică, un buchet din iestria vocii lor un numai cilecnl
noastre A cinlat munca entuziastă dc la Varşovia şi M oscova, sau cele nou spectacol. De asta dată, inter­
com orile artei romineşli. popular, ci însăşi cintecul popular
a acelora care ojl mintea, cu agre­ executate la fam bal de Nicolac Vi- preţii nu vor fi mimai solii „ Peri-
ir hu nedoreun. niţei", ci întregul ansam blu, cel care
gatele m oderne, cu miinîlc îşi fău ­ Sint mituiri spectatorii. Peisajul şan, laureat al Festivalului de la
Acordurile izvorlră sprinţare şi In ultimii doi ani, a dus com orile
resc traiul fericit. nou hunedot ean a inspirat com pozi­ Varşovia ? Nu s-ar puica spune dacă
jucăuşe, revărsind fu sală m elodia tori şi poeţi, a făcut să i sc ciule fru­ artei romîneşti prin ţările Europei
„D in ciocan şi secere '/ Porni t-a m revelaţia spectacolului a fost solistul
cunoscutei „Periniţe* romlneşti. Un museţea nouă, care com pletează atit şi ale Orientului Apropiat şi Mijlo­
întrecere / Creşte ţara ca o floare / la taragot ton Mila sau cel de la
Teoria se IntUneşle cu practica in faţa strungului. ropot de aplauze izbucniră, in timp de arm onios peisajul natural al re­ nat care a purtat trilul „ C iocirliei“ ciu.
IN F O T O G R A F IE : elevi ai Şcolii profesion ale din Lupenl la ora ce faldurile grele ale cortinei se re­ Spre lum ină şi spre soare / Cintă-m i, giunii. Şi iată aici, pe scenă, un m ă­
de atelier. Foto : N. Moldoveanu trăgeau uşor. Aşa şi-ou început solii ctaită-ml, ceteră. / Cresc uzini şi fa­ nunchi de artişti, domină prin m ă­ romlneşti piuă In ţara nordului, la LU C IA L IC IU