Page 90 - 1965-02

Nr. 3161 Pag. 3
Drumul socialismului

— Sxamemila ioit 8HIFORMAÎ1I

P E P A B Ţ 1 T O
c

tcerni u sucea —
Cicluri
De numele colectivului de mun­ ceastă gînd-ire colectivă s-a năs­
cut o altă variantă, ce avea
să
In faţa probelor citori, tehnicieni şi ingineri de la culce coşul la pămînt, în poziţia de conferinţe
l.C.S. Hunedoara Se leagă reali­
deosebită.
zări de o im portanţă
tate a fost asemănător cu cel
al
M arile obiective industriale şi so­ dorită. P rincipiul metodei adop­
(U rmare din pag t) A bateri de la prescriptive call- In circum scripţiile sanilare din co­
cial -culturale „din cetatea otelu­ doborîrii prin tăiere a oricărui
tative ale oţelului reclamă unii be­ munele raionului Sebeş işi desfăşoa­
în cadrul secţiei. Ea cuprinde atit neficiari şi în ce priveşte compozi­ lu i" sînt m ărturie grăitoare a hăr­ trunchi de con. ră activitatea numeroase cadre me­
şi competenţei
niciei,
priceperii
Dar. soluţia adoptată comporta
probe metalice, cît şi fotografii fă­ ţia chimică şi caracteristicile meca­ constructorilor. In munca lor de o serie întreagă de greutăţi. Am ­ dicale. Cu p rile ju l convocării lunare
cute cu ocazia analizelor meta-logra- nice ale oţelului. La „Industria sir- fiecare zi. constructorii au acumu­ plasarea coşului în centrul com­ la instructajul pe probleme profe­
fice. mei" Cîmpia T urzii a sosit in 2 fe­ lat o experienţă bogată. Au învins binatului (avînd \\\ dreapta luiJa sionale, in faţa acestor cadre sînt
— Iată, aici se pot vedea probe bruarie un lot de oţel O.L.C. 35, A- greutăţi ce la început păreau de lam inorului de C00 mm., iar în prezentate şi unele conferinţe p ri­
cu fisuri, aici cu Incluziuni neme- cest oţel trebuie să aibă maximum netrecut stînga o linie ferată pe care se vind politica partidului nostru, pro­
*;2Îice — ne spunea dînsul. Ce efect 0.38 la sută carbon. Or, din 16 pro­ „scurgea" o mare parte din pro­ bleme de filozofie legale de ştiinţei a
au ele ? Ajunge cred numai dacă be analizate. 14 au avut carbonul de Recent, făurarii Hunedoarei au ducţia de fontă a com binatului, medicale şi biologie, probleme ale
vă spun că anul trecut 12,8 la sută peste 0,38 la sută. La Uzina „T rac­ făcut din nou dovada priceperii, ambele la circa 11 metri de baza situaţiei internaţionale.
din rebut se datoreşte acestor cauze. to ru l" Braşov, într-o perioadă a a- îndrăznelii, curajului, dar mai a- coşului) cerca ca prăbuşirea coşu­ Iii cursul acestui an an fost ţi­
Despre asemenea defecte ne-au nului trecut, au fost respinse 10 Io­ les a preciziei şi exactităţii calcu­ lui să se facă într-o anumită di­ nute conferinţe pe teme ca: „Des­
v o rb it şi tovarăşii de la Uzina ,.Trac­ turi, fiin d de altă calitate decît cea lelor ce stau Ia baza muncii lor. recţie dinainte stabilită. Or. gre­ făşurarea revoluţiei populare în ţara
to ru l" Braşov, Uzina de construc­ prescrisă pe certificatul ce le în­ Despre ce este vorba ? utatea consta tocmai in dirijarea noastră", „Lupta ideologică în ca­
ţii de maşini Reşiţa, „23 August" soţea. din punct de vedere al com­ Extinderea halei lam inorului de precisă a celor 43.000.000 kg. A- drul geneticii contemporane" etc.
Bucureşti şi altele. poziţiei chimice şi omogenităţii. 800 mm. era condiţionată de de­ tîta tim p cît mai existau unele In faţa cadrelor medicale din me­
Vorbind despre abaterile de la molarea unui coş din beton armat incertitudini sau îndoieli in efi­ diul ruta) se vor prezenta de ase­
compoziţia chimică, ing. Gheorghe înalt de 50 m cu o greutate esti­ cacitatea noii metode, ta nu pu­ menea conferinţe axate pe teme ca:
Eduard, directorul Uzinei „Lam ino­ mată la 45 000 tone. Conform de­ tea fi aplicată. Demolarea coşu­
ru l" din Brăila. a accentuat îndeo­ vizului întocm it, urma ca această lui prin prăbuşirea lui nu adm i­ „Probleme ale cauzalităţii în m edi­
sebi pe segregaţia puternică a car­ operaţiune să se facă după meto­ tea nici o eroare. cină”, „Curente şi tendinţe în bio-
bonului, mai cu seamă Ia oţelul be­ da nlasîcă. Adică cu pichamere, ..Cînd toate calculele au fost logic“ , „P ro filu l spiritual şi moral
ton torsionat. Segregaţii în oţelul l i ­ începind din vîrf spre bază. T im ­ verificate şi confruntate, s-a tre­ al intelectualului în socialism" şi
vrat de Hunedoara au fost sesizate pul nu aştepta. Trebuia deschis cut la aplicarea lor în practică. altele.
şi Ia Uzina constructoai'e de maşini cim p liber lucrărilor de prelun­ Operaţiunea de demolare a înce­ TÎr
din Reşiţa. gire a halei. Coşul mai funcţiona, put prin tăierea şi rebetonarca Pentru cei aproape 200 de lucră­
Un alt aspect n-l calităţii Ia care cind Ia baza lui s-au făcut sonda­ succesivă a bazei coşului pe în­ tori din comerţul socialist din ora­
unii beneficiari îşi manifestă ne­ je pentru determinarea consisten­ treaga sa circum ferinţă. Partea din şul Sebeş a fost organizat în acest
m ulţum irea îl Constituie nerespec- ţei betonului în scopul sta b ilirii faţă a coşului a fost sp rijin ită pe an un ciclu de conferinţe pe dife ­
tarea dim ensiunilor cerute. La Uzina celei mai eficiente metode dc de­ aparatele de reazem cu rotire li­ rite teme politico-ideologice.
de vagoane din Arad profi-lale p ri­ molare. mitată. In v irlu l coşului s-a mon­ In faja acestora s-au tin u t confe­
mi te nu au re ctilin ii ta tea cerută, Atenţia conducerii tehnico-admi- tat un inel de care s-au legat 5 rinţe despre „R egulile generale de
înălţim ea a rip ilo r la p ro filu l U nu nistrative. a celor mai bune ca­ ancore. Trei din ele, avînd rolul
este constantă de asemenea încli­ Se încarcă un nou lot de laminate pentru a fi trimise beneficiarilor dre tehn-ico-inginereşti. a zeci şi de susţinere, ia r alte două anco­ comerţ", „Organizarea com erţului de
naţia. Creşte m ult consumul de sute de constructori era concen­ re fiin d legate de tro lii electrice, stat şi cooperatist în R.P.R.”. Confe­
metal pe produsul fin it din cauza trată asupra acestei probleme. P ri­ trebuiau să încline coşul in pozi- rinţele elaborate pe baza necesită­
oţelului supradimensionat, trim is de Relaţia mele încercări făcute cu pieha mc- ţi a dorită. ţilo r muncii politico-educativc din
siderurgiştii din Hunedoara la U- rul n-au dus la nici un rezultat. acest sector de activitate sînt pre­
Aşa cum a fost enunţată, solu­
zina „Steagul roşu" din Braşov. Betonul armat fiin d deosebit de ţia părea destul de simplă. Pre­ zentate de lectori de pe lingă Ca­
Aşa după cum ne spuneau spe­ dur, sfida pichamerul. S-nu făcut gătirea coşului pentru răsturnare binetul raional de partid Sebeş şi
cialiştii pe care i-am consultat, a- producător — beneficiar alte măsurători şi calcule. de cadre cu munci de răspundere
ceste deficienţe nu caracterizează S-a experim entat altă metodă. a necesitat însă nu mai puţin de din comerţ.
32 de operaţiuni. Fiecare opera­
4 . • ~ activitatea siderurgiştilor din H u­ Străpungerea cu perforatorul cu ţiune a trebuit sincronizată cu ☆
nedoara. Dar pentru faptul că to­
Pentru m em brii şi candidaţii de
Incluziuni n em etalice prezente în tuşi se întilnesc, hunedorenii vor şi reflexia ei capete armate cu plăcuţe de metal ansamblul lucrărilor de demola­ partid din transporturi, din exploa­
dur (in ipoteza că s-ar putea de­
oţelul livrat Uzinei „ R epu blica" din trebui să-şi îndrepte efortul spic mola cu exploziv, soluţie ce im- re. $i lucrul acesta s-a făcut cu
Bucureşti. lichidarea lor. precizie. tările forestiere, acolo unde prin na­
In toate unităţile pe care le-am către C.S. Hunedoara, adesea avem plică o serie întreagă de riscuri) >V tura specifică o a ctivită ţii acestora
vizitat ni s-a spus că anul 1965 este greutăţi şi cu furnizo rii indirecţi n-a fost insă nici ea mai bună. Cind totul a fost pus la punct nu s-au putut organiza cercuri de
declarat anul calităţii. Iar pentru De pildă, nu p rim im la tim p pro­ A rm ătura metalică fiin d prea den­ s-a dat comanda de prăbuşire a studiu, învăţăm întul de partid se
PROPUNERI, SUGESTII a obţine rezultatele cele mai bune file pabrate şi bare de la „Lam ino­ să, îm piedica pătrunderea bur­ coşului. In tim pul acesta doi te- desfăşoară sub forma ciclu rilo r de
ghiului. Intr-un schimb nu s-au
conferinţe.
ru l" Brăila, profile hexagonale şi
la acest indicator este necesar
in
lemetri.şti, instalaţi cu aparatele
p rim ii] rind ca planul de producţie rotunduri trefilate de la Cîmpia putut face decit două găuri utile pe platform a de sus a cocseriei, Pe baza unui plan, pentru aceştia
$ In vederea reducerii in clu ­ un asemenea sistem de marcare şi sâ fie realizat ritm ic, la toate sor­ T urzii. ceea ce face ca lo tu ri în­ din II încercări. urmăreau unghiul de înclinaţie a au fost ţinute unele conferinţe cum
tregi de autocamioane să nu poată
Cum va fi totuşi demolat co­
ziu nilor ncm clalicc la unele mărci urm ărire a şarjelor dc la elaborare timentele. Or. acest lucru, este po­ fi livrate la tim p. Aceasta pentru şul ? Tată întrebarea la care cons­ coşului şi comunicau telefonic sint: „R ealizările obţinute de poporul
de oteluri mai pretenţioase cum şi pinâ la ajustajul lam inoarctor sibil numai atunci cînd materia p ri­ că la rîndui! lor uzinele respective tructorii au cum pănit m ult pină centrului de comandă rezultatele. nostru în anii puterii populare",
sint OLC50S, 40G2, OLC55S şi a l­ incit spre beneficiari să nu mai fie mă soseşte la timp, conform grafi­ nu primesc otelul necesar de la să dea un răspuns. Mai în tii, pen­ In baza unor tabele dinainte în­ „P olitica externă a P a rtidului M un­
aceea,
cului dinainte stabilit. De
tele se recomandă îm bunătăţirea Irim isc şarje marcate greşii, sau mai m ulţi specialişti s-au referit în C.S. Hunedoara. tru că oricare din metodele în­ tocmite se comandau electric cele citoresc Romîn şi a guvernului Re­
in continuare a co n d iţiilo r de ela­ cu alte caracteristici decit cele pre­ cuvintul lo r la felul în care C.S. Ing. Gheorghe Eduard. directorul cercate necesita m ult tim p şi un două tro lii. Moment de încordare. publicii Populare Romîne”, „Dezvol­
tarea continuă a democraţiei socia­
Cîteva secunde tim pul s-a
oprit
borare, turnare şi laminare. văzute in certificatele pe care le Hunedoara aprovizionează între­ uzinei „Lam in o ru l", arăta că din mare volum de muncă fizică. A- parcă in Ioc. P riv irile a sute de liste în R P.R." şi altele.
G Pentru a se asigura evitarea însoţesc. prinderile respective cu oţel şi con­ lipsa lam inatelor de la C.S. Hune­ poi. operaţia de demolare ar fi constructori şi siderurgişti, a flaţi
segregaţiilor de carbon la oţelurile © La laminarea p ro filclo r să sc secinţele care rezidă. doara, uzina nu şi-a realizat planul durat mai multe luni şi costa pe în afara oricărui pericol, sint a- Asemenea conferinţe au fost pre­
ce se elaborează Ia C. S. Hunedoa­ respecte întocmai lim itele STAS. — Pe noi ne-au s p rijin it m ult si­ pe luna ianuarie a anului în curs puţin 120.000 lei. In tot acest răs­ ţin tite asupra coşului. Puţin, cit zentate şi în fata unor membri şi
ra este necesar să se efectueze un Să nu se admită ieşirea pe poarta derurgiştii — arăta tov. Colos En- la trei sortimente de bază. Din tim p, lucrările de înaintare a ha­ de puţin, impresionanta cantitate candidaţi de partid din satele raio­
studiu am ănunţit asupra acestui com binatului a nici unul profil cu rich, director adjunct la Fabrica 1.000 tone O.E.L. X 52, ce urm au să lei ar fi stagnat. de beton arm at a început să se nului Sebeş. teme au
C onferinţele pe aceste
fenomen şi să se întocmească pro­ abateri in afara toleranţelor. ,.R ulm entul" din Braşov. Prin fap­ sosească în luna respectivă, au so­ ..R iglele de calcul şi maşinile desprindă de la locul ei. O secun­ fost ţinute de către tov. Gyalay Si-
cese de elaborare menite să con­ O Pentru îm bunătăţirea calită­ tul că ne-au liv ra t ritm ic, conform sit abia 100 tone. S-a liv ra t in de calculat au in tra t din nou in dă, două, zece, patruzeci... şi deo­
ducă Ia asigurarea lim ite lo r de ţii lam inatelor fin ite mai m ulţi be­ contractului, oţel de bună calitate, schimb o altă calitate, OJC.L. 00, în funcţiune. Au început din nou că­ dată un şuierat scurt a spintecat gismund, D um itru Oprinescu, Gheor­
carbon in jurul a 5 sutimi. neficiari p rin tre care „Industria ne-au ajutat să ne îndeplinim pla­ afara prevederilor contractuale. Din utările. Specialiştii gindeau. O ri­ aerul. Coşul s-a prăbuşit într-un ghe Ţinea, Edmund Ratz, Ion Ocne-
riu, Cornel Vlad, Vasile Teşa, Flo­
0 Studierea posibilităţilor de Nim ici" Cîmpia T urzii, Uzina „L a ­ nul de producţie de fiecare dată şi cauza lipsei oţelului calmat nu ce ipoteză şi propunere era pre­ zgomot înfundat, exact pe axa
omogenizare şl micşorare a grăun­ m inorul" Brăila, „Republica" Bu­ să trim item uzinelor constructoare s-au putut livra către „Progresai" cedată de calcule, schiţe, desene. stabilită. C onstructorii trecuseră rin Păcurar şi a lţi lucrători din a-
paralul de partid şi de stat.
telui austcnilic ereditar la oţelurile cureşti şi altele propun ca ţaglelc de maşini numai rulm enţi cu ca­ Brăila, „T ra cto ru l" şi „Steagul ro­ In toată munca era nevoie de cu bine un nou examen. Reuşise­
predestinate construcţiilor de ma­ să fie curăţate. racteristici superioare. şu" cantităţi însemnate de p ro file perseverenţă, curaj, de m ultă pre­ ră. Cei prezenţi şi-au strîns m ii-
şini în vederea creşterii rezisten­ © La toate profilcic care soli­ — In u ltim ii ani s-a făcut m ult pătrate şi rotunde. Situaţia nu se cizie matematică în efectuarea mă­ nile şi s-au felicitat cu căldură.
ţei la solicitări dinamice. cită proba de refulare, aceasta să sim ţită preocuparea colectivelor de arată mai bună nici în luna febru­ surătorilor şi calculelor...D in a- SEBASTIAN TRUŢA Realizarea
® Pentru evitarea golurilo r în fie executată în flu x şl cu m axi­ siderurgişti de la Hunedoara şi pen­ arie.
aprovizionarea beneficiarilor mai mum dc răspundere. tru aprovizionarea uzinei „Tracto­ La Uzina „S trungul" din Arad ni
m ici este bine să fie create stocuri © Să fie luate măsuri de întă­ ru l" — spunea ing. Radu Pascu, d i­ s-a arătat că în anul trecut a rămas planului de producţie
sau baze de aprovizionare din care rire a răspunderii personalului caic rector comercial. A nul trecut s-au nelivrat de către combinat oţelul
liv ră rile să se facă ritm ic, conform se ocupă de întocmirea documen­ semnalat în tîrzieri doar la cinci po­ necesar construirii a 100 de strun­
prevederilor contractuale. telor, încărcarea şi expedierea la­ z iţii contractuale: O.L.C. 50 S 0 guri. „L a m in o ru l" Brăila, „23 A u ­ în discuţia
Q Să se studieze şi să se aplice m inatelor către beneficiari. 142 pentru arbori motor, O L.C. 55 gust". „R epublica" Bucureşti, şi a lţi
S 0 150 pentru coroana mare, pro­ beneficiari au semnalat că sînt frec­
fil U.N.P. 16 pentru longeroanele vente cazurile de amestecuri de şar­ comuniştilor
tractorului şi profile speciale pentru je şi calităţi in aceleaşi vagoane. *
talpa destinată tractorului 630. In Ne-au fost prezentate exemple de
general la fiecare trim estru restan­ vagoane cuprinzînd peste 50-60 şarje In adunarea generală a orga­
ţele erau de 16-12 Ia sută şi se re­ diferite din peste 10 mărci de oţe­ nizaţiei de bază de la cooperati­
cuperau în prim ele luni ale trim es­ luri. cu lungim i de ţagle variind in ­ va meşteşugărească „Retezatul" din
tru lu i urm ător. O situaţie mai grea tre hm ile foarte largi. Toate a- Haţeg care a avut loc zilele trecute,
a existat în trim estrul IV, cînd am cestea îngreunează sortarea şi de­ com uniştii au dezbătut felul în care
p rim it doar 51 la sută din preve­ pozitarea lam inatelor, conduc la a- se realizează sarcinile planului de
derile contractuale, şi care a peri7 mestecu-l de mărci de oţeluri la ma­ producţie. Din referatul prezentat de
clita t planul pieselor de schimb pen­ nipulare mai ales pe tim p de noap­ tov. Constantin Ştefoni a reieşit fap­
tru anul 1965. C it priveşte anul în te. şi adesea, la introducerea lor tul că de la începutul anului şi pină
curs. sîntem la 15 februarie şi abia greşită în fabricaţie, fără a mai în prezent, planul de producţie pe
au început liv ră rile de otel calmat vorbi de cheltuielile suplimentare, cooperaiivă a fost realizat în propor­
(profile fine şi m ijlocii) pentru fa­ scăderea productivităţii muncii, în­ ţie de 135 la sulă. Depăşiri frumoase
bricarea curentă a tractoarelor. răutăţirea calităţii producţiei dato­ au o b ţinut secţiile confecţii pentru
Despre asemenea deficienţe au rită încălzirilor neuniforme in cup­ bărbaţi categoria I, împărăţii încăl­
vorbit şi tov. ing. loan Crăciun, di­ toare ş.a m.d. ţăm inte, blănărie şi cojocărie. In a-
rector comercial al uzinei „Steagul Aceste deficienţe, după cîte se ceste secţii, paralel cu g rija m ani­
roşu". Nieolae lorga, director gene­ vede, au fost mai des în tîln ile în festată pentru îndeplinirea sarcini­
lo r de plan există o continuă preo­
ral al uzinelor „Progresul" şl ing activitatea siderurgiştilor de la C.S. cupare pentru calitatea producţiei,
Gheorghe Eduard, directorul uzinei Hunedoara. Luptind pentru îm bu­ îm bunătăţirea deservirii populaţiei.
„Lam inorul". nătăţirea ca lităţii oţelului, ele tiu Com uniştii înscrişi la cuvînt, p rin ­
— Eu aş vrea să remarc şi un trebuie nicidecum neglijate. Si­ tre care tov. Dom iţian Prejboni, Ion
alt aspect al acestei probleme — derurgiştii vor trebui să se strădu­ Radu, V iorel Marcu, M aria Stancu,
D um itru B alintoni, au arătat p rin ­
spunea ing loan Crăciun. Pc lingă iască pentru a livra beneficiarilor tre altele că deşi pe aasamblul coo­
greutăţile ce le avem cu produsele otel de bună calitate, dar, şi con­ perativei s-au obţinut rezultate bune,
form prevederilor contractuale.
Hală de lam inor de la H unedoara. ce ni se livrează neritm ic direct de mai sînt unele secţii ca : tinichîgerie,
lenjerie şi reparaţii ceasuri unde nu
Aşa cum spuneam mai sus, în există o preocupare susţinută faţă de
fiecare uzină vizitată am găsit aprovizionarea cu materiale, faţă de
aprecieri la adresa oţelului livrat mne complex executarea în cele mai bune condi-
de la
ţiu n i a tu tu ro r comenzilor
de Combinatul siderurgic Hune­ populaţie.
doara. Desigur, aceasta este cea
Pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii de
mai importantă reflectare a efor­
v iito r s-a adoptat un plan de m ăsuri
turilor depuse de siderurgişti pentru continua îmbunătăţire a activi­ renţiat, de la caz la caz". Aşa stînd lucrurile, e necesar ca la Hu­ care prevede prin tre altele, îm bună­
tăţii productive: este un valoros mesaj de muncă avîntată pe dru­ nedoara să se vadă noţiunea de calitate mai larg. Chiar şi livrarea tăţirea m uncii politice de masă, a-
mul înfăptuirii sarcinilor încredinţate de partid. ritmică a tuturor laminatelor cerute prin contracte este un aspect provizionarea în mod ritm ic cu ma­
Dar, alături de felicitări şi mulţumiri, pentru siderurgiştii hune- al calităţii. La Uzina „Strungul" din Arad s-a demonstrat concret terialele necesare, reamenajarea şi
doreni s-au transmis şî unele observaţii, propuneri şi sugestii. A- cum influenţează livrările asupra calităţii produsului finit: dacă se extinderea spaţiului frizeriei nr. 2,
ceasta denotă că uneori, e drept din ce în ce mai rar, în procesul primeşte materia primă în ultimul moment se grăbeşte procesul de Pentru a cunoaşte mai bine cerin­
de producţie işi mai fac loc unele neajunsuri. Trecînd în revistă ob­ fabricaţie, ceea ce in unele cazuri dăunează asupra calităţii pro­ Şi aşa se învaţă m eseria: lingă strung, de la cei care au mai ţele consum atorilor, în luna m artie
servaţiile beneficiarilor de oţel, observăm că acestea se opresc la u- dusului finit. m ulte cunoştinţe, m ai multă experienţă. a.c., va avea loc o consfătuire cu
populaţia. Cu acest p rile j se vor pre­
In fotografie: maistrul Danciu Dionisie de la atelierul m ecan ic al
nele abateri de la instrucţiunile tehnologice, la neatenţie, la indisci­ Şi mai e o problemă care se desprinde din această analiză. zenta şi noi modele de confecţii şi
plină. Aşadar nu sint ridicate probleme tehnice care să depăşea­ Cum de apare totuşi oţel rebutat la beneficiari, de vreme ce in com­ Uzinei „Victoriau Călan explică tinărului strungar Carol loan cum tre­ încălţăm inte.
scă posibilităţile de rezolvare ale colectivului de (a Combinatul si­ binat se pune un deosebit accent pe calitate? Credem că e vorba buie executată o aad pentru maşina de frezat radiatoare. NZCU SIHJCIIEA
derurgic Hunedoara. de insuficientă exigenţă atit din partea celor care produc oţelul, Foto: V. O N O ia corespondent
cît şi din partea celor care-l laminează. Şi, fireşte, e vorba de
La cei mai mulţi beneficiari s-au făcut reclamaţii privind unele
defecte de suprafaţă la laminate. Cele mai multe d:n acestea, şi în lipsă de exigenţă din partea celor care controlează calitatea oţelului.
special crăpăturile, sint uşor vizibile chiar şi pentru un neiniţiat. Multe din aceste deficienţe puteau fi evitate dacă ar fi existat Aprovizionare bună,
o colaborare mai strînsă între C.S. Hunedoara şi beneficiari, dacă Posta redacţiei
Atunci cum de au ajuns la beneficiar? Explicaţia nu poate fi decit
una singură: lipsa de exigenţă a controlorilor de calitate de la C.S. ar fi căutat împreună soluţiile tehnice cele mai bune pentru îmbu­ servire civilizată 3
Hunedoara. Dar de ce s-au produs crăpături pe laminate? Aceasta nătăţirea calităţii metalului.
Pentru a-i sprijini pe beneficiari în ridicarea continuă a carac­ i
este o problemă ceva mai complicată şi sperăm că specialiştii, din L u crătorii cooperativei de consum CORN EA D U M B R A V A — Oră- M1RCEA EUG EN IA — Laz, raio­
combinat ne vor explica în răspunsul dat sesizărilor făcute de bene­ teristicilor tehnice ale maşinilor, siderurgiştii din Hunedoara vor din Zam, raionul (lia, obţin im por­ ştie. Ne-aţi trim is o inform aţie p ri­ nul Sebeş. Inform aţia dumneavoa­
ficiari prin intermediul ziarului. trebui să depună mai mult efort în direcţia îmbunătăţirii caracte­ tante succese in realizarea sarcinilor vind organizarea sem inarului raio­ stră care — aşa după cum ne-aţi
risticilor- fizîco-mecanice ale oţelului. Mai mulţi beneficiari printre nal cu activiştii culturali care a a- scris — aţi fi dorit să apară in ziar,
Şi cam la fel s-ar putea vorbi şi despre alte categorii de de­ care Uzina „Republica" Bucureşti, „Tractorul" Braşov, „1 Mai" Plo­ de plan. Buna aprovizionate a uni­ vut ioc la Geoagiu-Bâi. Ea nu a nu a putut fi publicată. M otivul este
tă ţilo r cu m ă rfu rile solicitate de con­
fecte găsite în oţelul livrat de Combinatul siderurgic Hunedoara. sumatori, atitudinea atentă şi cuviin­ putut fi publicată deoarece in ziarul unul singur: nu are date concrete,
Pornind aşadar de la defectele sesizate, ajungem la cauze (de ieşti şi alţii solicită mărirea rezistenţei de rupere a oţelului de ţevi, cioasă de care dau dovadă lucrătorii nostru nr 3145 din 9 februarie a a- este scrisă la general. A ctivitatea că­
fapt o parte din cauze au fost sesizate chiar de beneficiar). Despre ridicarea proprietăţilor de plasticitate (rezilienţă şi stricţiune) a oţe­ părut o asemenea inform aţie, iar în m inului cultural din Laz — despre
magazinelor de pe raza comunei, au numărul 3J47 din 11 februarie a a- care aţi scris — putea fi oglindită
ce este vorba? lului de sape cu role, îmbunătăţirea omogenităţii structurii metalo- determ inat ca unitatea am intită părut un m aterial mai amplu asupra prin: programele artistice care au
La Hunedoara s-a făcut în anii trecuţi o problemă din redu­ grafice şi a călibilitoţii oţelului pentru arbori cotiţi, prăjini şî mufe să-şi depăşească planul la desfacere desfăşurării sem inarului. Dumnea­ loc (cîte. în ce perioadă, care a fost
voastră aţi trin rs inform aţia după
repertoriu) şi cine l-a pregătit), ex­
cerea rebuturilor atit la oţelăriî, cît şi la laminoare. Fireşte, e pentru foraj şi altele. Nu încape îndoială că printr-un studiu minu­ pe lunile ianuarie şi februarie a.c., apariţia celor două materiale. Vă punerile ce se fac, diferitele con­
foarte bine. De altfel de la an la an s-au înregistrat rebuturi ţios, prin frămîntorile întregului colectiv de siderurgişti, se vor găsi cu 10.500 lei. Tot în această perioa­ rugăm pe viito r să fiţi cît mai ope­ cursuri gen „C ine ştie. eîştigă", ac­
tot mai mici, cu toate că au in trat în producţie noi mărci de soluţiile cele mai bune. dă, au fost achiziţionate peste sar­ rativ în inform area ziarului. ţiunile educative in ju ru l film e lo r
M IRON ŢIC — U;a. Ne-ar bucura etc. Vă rugăm să ţin e ţi seama de
oţeluri, din ce in ce mai pretenţioase. Dar calitatea nu trebuie re­ Desigur, în jurul problemelor ridicate de beneficiari se pot cinile planificate 4.000 bucăţi ouă şi dacă inform aţiile dumneavoastră r r indicaţiile de mai sus şi să ne scrieţi
dusă doar la rebuturi. Aşa cum se arăta în Darea de seamă pre­ purta discuţii ample, care sâ ducă la rezolvare. Redacţia ziaru­ 1.300 kg seminţe de dovleac. fi mai detaliate. Nu vă rezumaţi in continuare.
A N D ItlO N I IU LIU S _ Deva. P ri­
zentată de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer la Sesiunea Marii Adu­ lui „Drumul socialismului" oferă coloanele sale acestui scop. Cele mai frumoase realizări le-au doar la cîteva nume de oameni sau ma şi ultim a strofă din poezia dum­
date calendaristice. Aceasta se cere
nări Naţionale din decembrie anul trecut, „Problema calităţii are Piin urmare, invităm specialîşlii, tc-i muncitorii, inginerii şi tehni­ obţinut lucrătorii Irim îe Sima, V ir- deoarece in fo rm a ţiile dumneavoa­ neavoastră sînt reuşite. Celelalte
un caracter deosebit de complex, întrucît este legată de specificul cienii de la C.S. Hunedoara să mediteze asupra problemelor ri­ gil Neag, Teofil Sirb şi Ana Pălcău. stră, sosind cu două-trei zile după două nu au darul de a transmite i-
eveniment, nu mai pot fî publicate deca de bază a poeziei. Ele se pot
fiecărui produs, al fiecărei întreprinderi şi loc de muncă. Din acest dicate de beneficiari şi să-şi spună părerea prin intermediul zia­ VIRGIL DIÎUPERITJ la rubrica „A ctu a lită ţi", cate apare lucra în sensul în lă tu ră rii sentimen­
motiv ea poate fi soluţionată în mod concret, numai tratind-o dife­ rului. inspector U.R.C.C, llia zilnic în ziarul nostru. talism ului dulceag care le dom ina»