Page 93 - 1965-02

Pag 2 Drumul socialismului Nr. 3162

N0UTÂTI DIN LUMEA

Documentarul lui Poselski prezin­
tă şi galeria de interpreţi ai lui
FILMULUI filmul artistic cu acelaşi nume in
Ilamlet, inclusiv unele secvenţe din
care S m oklu n ovski a realizat o
Regizorul am erican G eorge Sea- m are creaţie.
Templul calendar Încetarea din viată ton a dat un sem nal de alarmă: ci­ secvenţe Infăţiştnd pe binecunos­
Sint prezentate, dc asem enea, şi
neaştii americani sint prea bălrini.
Virsta lor m edie, a spus el, este 54 cutul Solom on M ihoels iu rolul re­
de laSarmisegetuza a unui remarcabil de ani. Dacă Hollyw ood-ul nu-şi va gelui [.car, precum şi fragm en te din
baletul lui Serghei P rokoficv „Ro­
reînnoi in scurt timp cadrele, el va
In străv ech ea cefafe Sarm isegetu- fi sortit pieirii. m eo şi Ju lieta “ cu Calina Ulanova.
za există un bizar m on u m en t. El se dramaturg Sealon, îm preună cu un alt regi­ 'ie
c o m p u n e din cîteva şiruri d e blocuri zor am erican. Stanley K ram er, în­ In studioul din Riga. regizorul Ho*
Si d e stilpi d e piatră. Unul din şi­ tocm esc in prezent un plan pentru rin IJarnet turnează filmul „Complo­
tul am basadoriloru după un scen a­
ruri are calupurile slrîns lipite-, al­ La Delhi a încetat (lin viată d ra­ popularizarea cin em atografiei iu riu realizat de Mihail M akliaisht^şi
maturgul B hagavaram Vittal l'a rc r- şcoli, cu scopul de a-i convinge pc
tul dep ărtate la scurte intervale. In­ kar. unul din principalii în tem eie­ tineri să urm eze cariera cin em ato­ Gunar K urpnck Filmul prezintă e-
teresant este m ai ales un cerc d e vcn im en lele din aprilie 1918. cind
tori ai dram ei sociale in India. grafică.
stilpi din an dezit El este alcătuit din Piesele, rom anele şi nuvelele lui soldatul leton Eduard Lierzin a con ­
270 pietre înalte, aşezate in 30 d e Varcrkar, care înfăţişează cu m ij­ Studioul central de film e docu­ tribuit la dem ascarea corn plotului
grupuri egale. In fiecare grup, unul loacele specifice ariei, problem ele mentare din Moscova a realizat re­ organizat de diplomaţii anumitor
din stilpi este diferenţiat ca înălţi­ social-econom ice arzătoare ale In­ cent un film închinat lui S hakes- ţări capitaliste îm potriva tinerei Re­
publici Sovietice.
m e şi g rosim e d e ceilalţi şase. In diei contem porane, se bucură de o peare. Filmul prezintă creaţiile artiş­
m are popularitate■ Cîteva creaţii tilor sovietici care au interpretat 'fe
im ediata ap rop iere a tuturor a c es­ ale lui V arcrkar sint consacrate v ie­ diverse roluri in piesele lui Sha- Regizorul francez Rogcr Vădim
tor pietre m on tate simetric existau ţii clasei muncitoare, p roblem elor kesp eare Regizorul Joşii Posclslri a va pleca in curînd la Moscova, pen ­
dou a şiruri d e stilpi d e lem n — muncii şi capitalului. făcut apel in acest scop la fundul tru turnarea anum itor secvenţe diu
primul circular, al doilea în form ă V arerkar a fost unul din fon d a- cinematecilor, arhivelor foto şi m u­ filmul „Inimă vrăjitâ,t. El va co la ­
d e p otcoavă. torii Asociaţiei scriitorilor progre­ zeelor de artă teatrală Pe parcurs bora eu Sveiler. fostul asistent, ol
Multă vrem e, m on u m en tu l cu sişti care scriu in lim ba marathi. au trebuit învinse nenum ărate di­ lui Eisenstein, pentru a realiza sec­
venţele legate de Revoluţia din Oc­
stilpi d e la Sarm isegetuza a consti­ ,,Ţara noastră a pierdut itn mare ficultăţi. Astfel s-a constatat că in tom brie.
tuit o enigmă. In p rez en t, in urma scriitor, dram aturg şi om de ştiin­ arhivele de film nu s-a păstrat viei
studiilor efectu ate, oam en ii d e şti­ ţă“ — a declarut Zahir Uussein, vi­ m ăcar o singură secvenţă care să-l ■Ar
R F. GERMANĂ. — In fo to : Hus-ski, maşina d e transportat accid en tali p e gheată, produ cţie ca- înfăţişeze pe m arele a d o r rus A le- După cum s-a mai anunţat, cele­
inţă au ajuns la concluzia că b lo ­ cepreşedin tele Indiei. xandr Ostujev In rolul lui Othello. bra actriţă franceză Arletty se în­
curile d e piatră reprezintă relicvele nadiană, prezentată recent la Frankfurt. Folosind insă o înregistrare a m on o­ toarce in studiouri după o lungă iu­
unui tem plu dacic al timpului. logului lui Othello, rostit de Ostu- ti crupei e.
jev, şi cele cîteva fotografii care-l Ea va apare in filmul lui Gianni
(inspirat
HAPOLEON ÎN SEM N Ă R I D E R E P O R T E R înfăţişau pe actor lu acest rol, regi­ Vemucc.io „O dragnsteu Ruzzaci),
după romanul lui Dino
zorul a reuşit să aducă pe eciau şi
Pădurea împietrită interpretarea lui Ostujev. sonajului principal.
unde »»a interpreta rolul maniei per­
Filmul prezintă, bineînţeles,
nu
A F9ST... ASTROLOG numai actori ruşi c t şi din. celelalte Arletty va turna, de asem enea, a-
La 18 km de frumoasa staţiune republici sovietice. De pildă, m on o­ lătm'i de Francoisc Arnoul in fii7
Varna din Republica Populara B ul­ După cum se ştie, pam fletarii se­ LA V Î N Ă T O A R E logul lui Othello, rostit la început mul pentru televiziune „Viespea".
gară, se află o minunată creaţie a in lim ba rusă dc Ostujev, este con ­
naturii, unică in lelul ei. colului X IX , partizani ai Bourboni- tinuat in limba georgiană de A kaki Regizorul Peter G lenville inten­
Pe o imensă întindere de nisip se lor, au declanşat o erîncenă campa­ Korava, in arm ean ă de iVersesian, ţionează să turneze filmul „f.ndovic
înalţă enorme coloane de piatră, nie de denigrare a lui Napoleon, O ceremonie seni lă Se ream in­ încă cineva din celălalt flanc. Ce­ Bogăţia faunîstică situează Roml- in uzbecă de A brar ’\ido!atov. Ac­ al X llI-lea copil", o adaptare după
unele pînă la 4-5 m. creind impresia slrăduitidu-so să demonstreze că aces­ tesc regulile ce trebuie respectate lelalte două animale au făcut cale nia din acest punct de vedere p rin ­ tualmente, interpretul cel mai în­ piesa cu acelaşi num e a lui Jea u
unei veritabile păduri, denumită ta era lipsit atit de talent, cit şi de la vînăiorile colective, se trage la întoarsă. Cercul gonacilor se strin- tre cele mai înzestrate ţâri ale Eu­ drăgit de rublic al nefericii ului Anouilli.
„pădurea îm pietrită". caracter. sorţi ocuparea locurilor şi schim­ ge continuu şi spre noi se îndreap­ ropei. Cele 71 medalii de aur, ar­ maur este actorul oset Vladim ir Rolul tinârului Ludovic rn fi in­
In legenda acestor locuri se spu­ Juan Tulard a strîns aceste texte barea acestora, se alege o comisie tă în salturi sprintare zeci de că­ gint şi bronz, precum şi diploma TkapsuieV. terpretat de 13crnani Pisani,
ne că. în tim puri străvechi, la ma­ în volumul in titu la t „Anli-N apoleon". care să judece eventualele cazuri prioare — s-au speriat degeaba, de onoare pentru standul cel mai
lul m ării care se întindea pe aceste Cel mai interesant text, este cel ol nu-i sezonul — urmate de o ade­ bogat, obţinute la Expoziţia in te r­
locuri se afla o aşezare ele pescari. unui bibliotecar din Agcn, Pcres, de indisciplină. Grupul se desparte. naţională de vînătoare de la Flo­
Singura lor sursă de viaţă era ma­ care în 1827 încerca să demonstreze Cei cu puşti o iau spre pădurea în­ vărată turmă de iepuri. B ubuituri renţa, confirm ă pe deplin acest lu ­
rea. Bărbaţii plecau in larg, la pes­ că îm păratul nici măcar nu o exis­ cremenită in nemişcare şi linişte. înfundate, salturi spectaculoase şi cru. Numai în acest an vînătorii au Cămine în apa oceanului
cuit. iar la întoarcere erau aşteptaţi V înătorii se opresc la cîte un .ste­ în faţa vânătorilor se opresc pen­ recoltat şi predat, pentru export,
pe plajă de soţii, bătrini şi copii. Se tat. ja r si rămîn nemişcaţi la pindâ. tru totdeauna, unul cîte linul, zeci 350 000 kg. carne de vînat şi au
spune că odată au plecat şi nu s-au ICI pretindea că Napoleon a fost Mă aflu alături de ei. Ii privesc. de iepuri. Dat cum şi de tăişul Medicul navigator AI a in B om bard m ării a fost o treabă exlrem de
mai întors, iar cei rămaşi pe mal un astrolog din O rient şi că nume­ Prin faţa ochilor îm i trec, una după coasei tot mai scapă cîte un fir pus la dispoziţia industriei -uşoare a demonstrat că omul poate rezista grea: Intr-un litru de apă de mare
au tot aşteptat pină s-au transfor­ le său reprezintă anagrama Apo- alta, ca pe un ecran, imagini din de iarbă, m ulţi norocoşi au scăpat circa 600.000 piei şi blănuri. Dc m ult tim p pe mare lă iă hrană, nlî- se găsesc circa 0,000001 grame dc vi­
mat în blocuri de piatră. llon, denumire dată in antichitate istoria acestei îndeletniciri ce o- cu fuga. Probabil ei sînt autorii cîţiva ani Romînîa exportă iepuri, menlîndu-se doar cu plancton. A- tamine. Cînd oamenii de ştiinţă au
Realitatea este însă că. aceste for­ Soarelui. Mama sa Lactîtia purta un clihnesie mintea, oţeleşte trupul, proverbului........ruşinoasă, dar să­ fazani, potirnichi v ii în Franţa, Ita ­ ccstc mîcroalge transformă, ca şi constatat că nu pot dovedi nim ic
m aţiuni geologice s-au form at pe dezvoltă xpîritul de in iţia tivă si în­ nătoasă" A urm at o noua bălaie. lia, Elveţia, pentru repopularea te­ plantele de pe uscat, substanţele a- cu ajutorul aparatelor, ei au recurs
fundul m ării Sarmatice care se în­ nume caic era dat în mitologic A u­ drăzneala. Văd mai intîi, una cu Si aceasta a fost la fel de bogată. renurilor de vînătoare, precum si norgnnice in substanţe organice.
tindea pe aceste locuri în urmă cu rorei. Cete trei surori ale lui Napo­ natura, ca meni muşchiuloşi, cu îm ­ Tot să fii vînător. Ţara noastră urşi, rî.şî, pelicani pentru parcurile Planctonul repi'e/iniă hrana p rin ci­ la un vicleşug. In lr-o apă extrem dc
milioane de ani. leon nu erau dccit cele trei G raţii, brăcămintea sumară făcută din e dăruită şi din acest punct de ve­ zoologice. pală a vielă ţiior care populează o curată au pus nişte eiupercuţe care
Datorită va lu rilor apei şl a celor­ iar cei patru fra ţi ai săi — cele pa­ piei, înarm aţi ru ghioage sau su­ dere, fondul nostru de vînătoare V în ă to iii şi lucrătorii silvici se ceanele. .sc ştia cu precizie că nu se pot dez­
la lţi agenţi marini ca; vîrte.iurilc liţe cu v îrf ele piatră mereu la pîn- oferind celor pasionaţi aproape tot ocupă astăzi. în aceeaşi măsură, de Recent, a devenit cunoscut un nou volta fără vitam ine. A fost de ajuns
de nisip. ploi. îngheţuri si călduri, tru anotim puri. dă, gaia să lovească sau să se ape­ ce poate dărui natura. Fluierată şi ocrotirea si înm ulţirea vînatului. Ei să se adauge cîteva picături de apă
blocurile de piatră au fost erodate, Cele două soţii ale Iui Napoleon re. Apoi. ca în sculpturile green-ro- ploieri, nngiţi moţaţi, raţe, lişiţe, duc o luptă necruţătoare îm potri­ fapt uim itor, planctonul există nu­ dc mare si ciupereuţele au început
crăpate şi dislocate prim ind forma (Josepliîna şi IMaria Luiia) repre­ mane, ştatui armonioase ce trădea­ rorcodei, fundări, lereslraşi, fel de va răpitoarelor care aduc mari pa­ mai datorită vitam inelor. De îndată imediat să se dezvolte rapid.
unor copaci rupţi. fel de specii înaripate de la cu­ gube. Ei nu împuşcă oricînd şi tot ce vitam inele sînt îndepărtate din Cercetările continuă. Oceanele fu r­
zentau Luna şi Soarele, iar cei 12 ză iuţeală şi forţă, însuşiri hoiărî- apă, planctonul piere. După ci pici nizează om ului ntîtea m aterii p ri­
toaie în în fruntările cu animale. loarea de şoarece a cîrsteiului p i­ ce le iese în cale, ci urmăresc în
mareşali ai săi — cele 12 semne ale scoicile, răcuşorii, moluştele şî deci me de hrană, îneît trebuie să le cu­
ing. IG N A T VIOREL C ălăii mai tîrziu, în larma c lin i­ tic şi pînă la albul imaculat al le­ acţiunile lor scoaterea exemplare­ şi peştii care se hrănesc cu acestea.
Streisîngiorgiu zodiacului. lor repeziţi pe urma bourului fio ­ bedei dau viaţă păpurişurilor şi lor bâtrîne, degenerate. In faţa Descoperirea vitam inelor in apa noaştem la perfecţie. Si nu numai .*â
ros sau a cerbilor osteniţi. Parcă plau rilor Deltei. Sireag după şireag, speciilor rare, puştile se pleacă le cunoaştem, ci să le putem d irija .
ii văd mai pe urmă pe renum iţii popoarele de zburătoare transfor­ Terenurile lipsite de unele specii
vînăio ii de ursi N ichiia Biosu si mă Delta înir-un port european. sint colonizate. In fiecare an sint
mos Peirca Dascălii, pe calmul Moş S iîrn iţi de duduitul tractoarelor, eliberaţi din crescătorii circa 500
Creţu — vinătorul de cocoşi, to­ în cîinpie ne întîlnim cu iepurjj- iezi de căpriori şi 10.000 pul de la
varăşi de vînătoare si deseori sur­ poiîrnichi .<an dropiile înfoîate -gata zani. In apele de munte şi de şes
se de inspiraţie * pentru m arii con- de nuntă. S te je riş u rile 's rm n i'a p o r- au-fost-deve<v;aţi milioane de ale-
J M îlfL deeri si vină lori pasionaţi Odobes- lăgetele de pe poalele dealurilor vini de păstrăvi, clean şi mreonă,
W *$28 cu, Hi ătescu-Voîncşii, Sadovea.nu. ascund p riv irilo r noastre lunecarea sule de m ii de puieti de crap şi
4 *2% M & P f caras. In tim pul ie rn ii vînătorii a-
" • ■ ,-r Cei din marginea pădurii sînt 10 roşcată a căprioarei, penajul m ul­
« S il. « n a tW'k&rS 3 l GH cu toţii, oameni de cele mai d ife ri­ ticolor al fazanului, turturele sau sigurâ vînatului hrana pe care le-o
te profesii, o infim ă parte din cei porumbei sălbatici; Mal sus, spre pun în locuri special amenajate.
t o T-i i *v
127.000 de vînători şi pescari spor­ munte, hăţişurile sint stăpînite de R ezultatele: Cu toate cantităţile
tivi cîţi sint în ţară. Oameni de făptura masivă a ursului brun, mari de animale vînate in u ltim ii
toate vîrstcle dăruiţi naturii, ce gă­ poienile sint sfîsiate de colţii c iu r­ 10 anî, numărul cerbiceelor a spo­
sesc în vînătoare m ijlocul ideal de delor de m istreţi, iar în pîraiele rit de peste 4 o ii, al m istreţilor si
recreere şi distracţie. repezi îsi oglindesc podoabele cer­ iepurilor de 3 o ii, al inşilor de
Chiote, fluierătu ri şi alte semna­ bii veniţi să se adape. Sus, în mo- peste două Oii.
le ale gonacilor îm i întrerup film ul. lidişurilc bâtrîne, se strecoară p rin ­ ★
Pe covorul alb îşi fac apariţia pa­ tre cetini viersul tainic de dragos­ .-..Ziua de vînătoare s-a încheiat
tru umbre roşcate. De o parte o- te al cocoşilor, iar de aici, spre ce­ cu o masă vînutorea.scă bine stro­
mul dotat cu m ţiune şi mijloace ruri, în lumea păşunilor alpine, pită cu vin „puterea ursului" şi
;
| $ r r ' V '■ f P * batic înzestrat cu sim ţuri fine, re­ domneşte capra neagră. Deşi dis­ anecdote, povestiri. Dar nu le mai
presărată cu nenumărate glume,
tehnice de cealaltă anim alul săl­
părut la un moment dat, de cîţîva
flexe rapide si viteză maro de de­ ani, în pădurile noastre a fost rea­ redau: sînt vînăioreşti.
plasare. întreceri „echilibrate". Nu dus zimbru). Printre toate acestea, Comisia de disciplina a şomat.
v ' ' 7
totdeauna învingător iese omul din încîlceala stufărişu rilo r şi pină N-a avut decît să constate rezul­
t *1 (nici un yînălor mt-si doreşte să a i­ în umbra codrilor se furişează me­ tatele: o pisică sălbatică, două
bă de-a face cu un mistreţ sau un reu flăm înzi lupul, vulpea, pisica vulpi, 140 de iepuri. Şi totuşi a
urs uşor rănit). V ulpile se opresc, sălbatică, jderul, risul. Nu lipsesc fost un caz de gravă indisciplină.
* * cercetează, înaintează prudent. Nici nici beicile, nurcile, vidra. Pesca­ Cineva venise la vînătoare fără
o mişcare. O detunătură, apoi rii sportivi au la dispoziţie peste puşcă: subsemnatul.
y
Mi Q încă una B âlrinul vînător Mircea 13.500 km rîuri, 4.000 ha. lacuri şi CONSTANTIN ZLĂVO G
Gheorghiu, cu ochiul şi flinta lui
necruţătoare, si-a atins ţinta. Si iazuri cu numeroase specii de peşti. redactor la Agcrprcs U.R.S.S — C hirurgii Kirghîzîel operează inima. In K hgliizia In anii
puterii sovietice ştiinţele m edicale au luat o m are dezvoltare. Medicii
9 < locali sub conducerea profesorului Isa A hunbacv, şeful catedrei de ch i­
j / / rurgie generală a Institutului de m ed icin ă din Kirghizia operează pe
Geoboianica indicativa— o stiintă nană vedeşle existenţa unei păi uri de ape inimă. Chirurgul Isa A hunbacv este fiu de ţăran sărac. Puterea sov ie­
subterane. Dacă lemnul dulce creşte
superioare.
Acum el este
tică i-a dat posibilitatea să-şi facă studii
luxuriant înseamnă că sub pâmînt m em bru activ al A cadem iei de Ştiinţe a R.SS. Kirghize, m em bru co ­
Studierea plantelor a încetat să nemonele. rare sînt de obicei de cu­ se găseşte apă dulce; dacă plantele respondent al A cadem iei de ştiinţe m edicale a U.RS.S. El are peste
mai fie monopolul botaniştilor. In loare albast.râ-vuoletă, devin albe a- sînt plâpinde, iar frunzele lor aco­ 100 de lucrări ştiinţifice fu n dam en tale, este decorat cu Ordinele „Le-
prezent, flora atrage în aceeaşi mă­ tunci cînd cresc pe un pâmînt bogat perite cu pete albicioase — apa este 11111", „Steagul Roşu al Muncii“ şi cu patru ordine „Insigna de onoare"
sură şi atenţia geologilor şi hidro- în zăcăminte de nichel. Dată printre sărată. pentru m eritele sale in domeniul ocrotirii sănătăţii.
geologilor la prospectarea zăcămin­ coniferele din taiga apare deodată
telor de m inereuri utile şi pînzelor un pilc de mesteceni, este aproape A apărut şi o nouă ştiinţă — geo- In foto: Operaţia pc inimă sc desfăşoară cu folosirea aparatului de
de ape subterane. sigur că în subsol se află un strat botanica indicativă. In U.R.S.S. a c'uctilafie sanguină artificială.
După studii şi cercetări îndelunga­ de cărbune. Acolo unde se găsesc fost creată şi o hartă geobolanică.
te, oamenii de ştiinţă au ajuns la o zăcăminte de zinc, frunzele plantelor
Punctul de atracţie al E xpoziţiei de ceasornice franceze la Ma concluzie interesantă. S-a dovedit că sînt galbene, chiar şi în tim pul verii.
drid şi Barcelona este ceasul execu tat Ia începutul acestui secol dc după culoarea, înălţimea şi felul grep obişnuit şl conţine un pro­
Lcroy. Pentru reatizaieu tui a fost nevoie de 5 ani de muncă, de la plantei se poate stabili ce fe) de bo­ In regiunile secetoase asemenea centaj ridicat de vitamina C.
1807 pină la 1902. găţii ascunde subsolul zonei în care „in dica to ri" reprezintă o adevărată
■Ar
Acest ceasornic a e 2 cadrane Şi 25 indicatoare“ diferite, care baghetă magică pentru hidrologi. In © O O Americanii au inventat un nou
arată zilele, lunile, urni bisccţi. anotim purile, solstiţiile, echinorţiite. creşte. Kaznhslan cercetătorii ştiu acum că
ecuaţiile timpului, starea cerului, ora din 125 de oraşe ale lumii etc. Studiind bogăţiile m unţilor Uraţi, un număr mai mare de exemplare joc cu mingea, denumit „spaceball".
Iu foto: Ceasornicul cel mai com plicat din lume. Pină la mijlocul anului tn curs, lor, victime ale avalanşelor, sc r e ­ Este o combinaţie intre baschet şi
geologii sovietici au obsen'at că a- clin esenţa denumită lemn dulce do- jum ătate din populaţia R.P. Polone com an dă fix area de schiuri a unui basc-ball. Ca terenuri de joc sint
va trăi in oraşe. Astfel se va face magnet (A alm iko 500), avlud lun­ folosite covoare elastice care p er­
trecerea pragului citadin intr-o ţară gimea de 5 cm. lăţimea de 2,5 cm. mit jucătorului să sară ca u m in ­
1 in caic iu trecut m ajoritatea locui­ şi grosimea de 0.5 cm. In felul aces­ ge. Punctele se obţin făcind să trea­
$ 5 © torilor trăiau la {ară. ta. poziţia schiorilor va fi detectată că mingea pi intr-un coş aşezat tran­
r 9 T % - 1. din populaţie locuia in oraşe, cu uşurinţă. sversal, pe o linie care îm parte te­
Iu 1921, de pildă, doar 24.0 la sută
renul in două. In Statele Unite au
iar cu 10 ani mai lirziu proporţia 'ic luat fiinţă 250 de terenuri pentru
"QlRî'' v’O G b k jr ■ era de 27,2 la sută Situaţia nu s-a In Franţa există o reţea de pos­ acest joc şi desigur au şi avut loc
schim bat decit după război. Reali- turi aeriene de prim ajutor, ruspîu- cam pionate dc „sp a ceb a ll",
dite in diferite colţuri ale ţării. A-
pirea teritoriilor vestice a dus la cestea sint dotate cu un avion sa­
Cazuri de somn anormal. La C ore şi 28 minute după mînea neschimbată. Ea arăta aproa­ de rid u ri şi lipsită de puteri. A u­ transform area unui număr m are de nitar şi eu o echipă de m edici pi­ Se pare că sticla a fost obţinută
pe ca in anul 1919. Augusta a zăcut
naştere lin ă ia mamă a căzut într-o
gusta Langard a m urit la începutul
săteni in orăşeni. Oraşele acestor
pentru prima dală din intimplare.
stare de somnolenţă. Curînd a a- in pat pînă în anul 1941. La 23 no­ hulii octombrie 1946. teritorii au fost populate in cea mai loţi, pentru transportarea în m ini­ O caravană de negustori fenicieni
letargic dorm it adînc. In tim pul somnului iembrie ea a început deodată să mare parte cu locuitori de origină mum de timp !a spitalul cel mai au înnoptat o dală pe malul unei
reacţiona automat Comportarea ei vorbească şi a spus: apropiat a persoanelor accidentate
Intîm plarea a avut loc la 27 ia­ — O. Frederik, desigur că este Electrocardiograma ru rală. sau a bolnavilor aflaţi în regiuni ape. Oam enii au aprins un foc din
nuarie 1347. Patricia McGurie a fost (şi tocmai în aceasta constă enigma) In 1950 oraşele totalizau .19 la mai izolate. crengi. Acestea trozneau şi fu m e­
era a unui om treaz, Dacă, de pildă,
anunţată că logodnicul ei — m ilita r tîrziu. Copilului i-o li foame. Dă- şută din numărul locuitorilor, in gau aşezate direct pe nisip. .
in termen — fusese rănit montai în cineva îi întindea mina, Augusta ii mi-1 te rog, să-J alăptez. fără inimă 1960 procentajul se cifra la 48,1 la Dimineaţa, scorm onind cenuşa
tim pul exerciţiilor la poligonul de întindea si ea mîna, parcă ar fi Augusta s-a trezit. S-a ridicat din sută şi in 1904 la 48,9 la sută. La Serviciile de specialitate din răcită, unul dintre călători a d es­
instrucţie. Ea a in tra t im ediat după vrut sâ-i salute pe conlocutoru'l ei. pat şi-a p iiv it uim ită soţul — un Prof. W olf de la CoMege de Fran­ 31 martie 1964 diferenţa în plus în S.U.A. intenţionează să com bată a e ­ coperit un lingou neobişnuit — tare
aceea în camera ei, unde s-a cul­ Cînd î se aduc ea mîncare, deschidea om bătrin cu părul alb. „fata străi­ ce a făcut o descoperire extrem dc fav oa rea satului nu se cifra la mai rul viciat cu ajutorul unei varie­ ca piatra, strălucitor şi transparent.
cat şi a adormit. Cînd după trei gura. In schimb ea nu reacţiona nici nă" — fiica ei care se făcuse mare. interesantă. El a dovedit că in em­ mult de ju m ătate milion de p er­ tăţi de pin nou creată, sensibilă la A stfel. în urma unei sim ple reac­
zile şi trei nopţi de somn neîntre­ la îm punsături dureroase, nici ia Era o femeie care părea mai bă* brion, înainte de formarea viitoa­ soane. Acum şi această diferenţă va aerul încărcat cu substanţe toxice ţii chim ice in cenuşa fierbin te a luat
rupt s-a constatat că Patricia nu se lo vitu ri. Se întîmp'la uneori să i se trînâ decît ea. relor organe, celulele din care se dispare. Pinii işi vor schim ba culoarea, cind naştere din nisipul umed al riuUti
trezeşte, a fost chemat medicul. Aces­ dea mîncare fierbinte, luată chiar Augusta Langard dormise 22 de vor dezvolta acestea posedă deja 'Ar procentajul dc substanţe toxice va — sticla
ta a încercat sâ-i întrerupă somnul atunci de pe foc. Augusta minca, işi ani. proprietăţi specifice. La San Diego, in California, un
ardea gura dar nu reacţiona cîtu.şi depăşi o anumită limită. ■Ar
printr-un şoc, dar Patricia a con­ Şi după aceea? După aceea s-a Din embrionul puiului dc găină im obil in construcţie se va învirti La Muzeul Naţional din B udapes­
tinuat să doarmă. Au trecut săptă- de puţin la durere. întîm piat ceva foarte curios — Au­ au fost separate celulele din care in cerc in jurul axei sale cu aju ­ In acest fel. va fi posibil srî se ta se află o harpă care datează de
mîni. Fata dormea într-una si doar­ In căsuţa d :n salul norvegian sto­ gusta a început să îmbătrânească ra­ se formează inima. Ele au fost sec­ torul unui motor de 10 cai putere ia din timp măsuri pentru purifica­ la sfirşitul sccf XVIII şi care dato­
me şi astăzi după 10 ani intr-un spi­ ru rile nu sc ridicau niciodată. Din pid. ca şi cum natura ar fi vrut ţionate în trei părţi care au fost aşa incit toţi locatarii ap artam en ­ rea atm osferei. rită ornam entaţiei sale foarte bo­
tal din Chicago. cînd în cînd, venea un medic de la să-şi ia revanşa. Intr-un singur an puse să se dezvolte intr-un mediu telor să poată avea mai multe ore gate poartă num ele de harpa de
clinica U niversităţii din Oslo, ve­
★ Augusta a îm bătrînit cu 20 de ani. corespunzător. S-a constatat că pe zi vedere spre Oceanul Paci­ 'tc aur. Lem nul harpei este acoperit
Recordul somnului letargic a fost rifica cum funcţionează inima si in­ Declinul fo iţe lo r ei fizice survenea aceste ţesuturi manifestă o activi­ fic. Clădirea ta efectua opt revo­ In Italia a fost obţinut un nou de tablouri a'egoricc şi mitologice
însă bătut de norvegiana Augusta dica regimul alimentar. Dar nimeni cu m ult mai rapid decît se înlîm plâ tate electrică asemănătoare cu ac­ luţii in 24 dc ore, bl jurul unui pi­ lip d e frurt denum it „tangclv" re­ pictate în ulei.
Langard din sătuleţul de pescari nu putea întrerupe somnul Augustei de obicei. Ea a moi tră it cinci ani tivitatea electrică a in im ii tare încă vot cu diam etrul de şapte metri si­ Se spune că ca ar fi aparţinut
Torensen. La 8 februarie 1919 ea a Langard. după ce s-a trezit din letargic şi în iui există. Jnlr-un cuvînt. s-a o bţi­ tuat la 20 metii sub pămint. zultat din încrucişarea mandarinei reginei Maria A ntoaneta. care mai
născut un copii! perfect sănătos. De In timp ce toţi oamenii din jurul această perioadă femeia înfloritoare nut a electrocardiogramă încă ina- ★ cu gropul. tîrziu a făcut-o cadou soţiei conte­
atunci, întreaga ei .viaţă s-a scurs ei îmbcUiTneau, femeia adormită ra- s a transform at in tr o băbuţă plină inte de a se fi format inima. Pentru salvarea rapidă a schiori- Noul fruct are dimensiunile unui lui M aiuice Denyovszky.