Page 94 - 1965-02

Nr. 3162
D rum ul socialismului Pag. 3

IARNA. Si PAHOMUE UNDE! DUCE NEGLIJENTA A G E N D Ă Întreprinderea regională

G rija faţa de avutul
obştesc şi
F O M f i l i l sul mecanicului Rizoiu Constantin. preocupare pen-tru fiecare om al din Vinţu! de Jos şi Dan Iosîf din Duminică DE ELECTRICITATE HUNEDOARA-DEVA
personal constituie
o permanentă
Lâpugiu. A lţii, din neglijenţă bine­
— Alentie, cade 11
Doborît la pămint, lagul este cu­ muncii, o îndatorire cetăţenească şi înţeles. lasă in priză fierul de căl­
cat, radiatorul sau reşoul. Văztn-
Din satul Strei, autocamionul ne patriotică. Educaţi de către organi­
răţat de craci şi secţionai în catar­ du-şi de alte treburi, uită că au
poartă pe lirul văii, în sus, pînă în ge Muncitorul Jăşală Gruia măsoa­ zaţiile de partid, oamenii muncii fierul de călcat în priză, iar cînd 2 < S februarie^ 1965 a n g a j e a z ă:
inima muntelui, unde sini parchete­ ră lemnul şi îl sortează cu chibzu­ din oraşele şi satele regiunii noas­ îşi dau seama e prea tîrz.iu.
le de exploatare Dumbrăvifa şt Fe- tre acordă o atenţie din re in ce Se pot inlătura oare ateste as­ — trei ingineri în specialitatea energetică, electrotehnică sau
inţă După aceasta lemnul este a- mai mare respectării regulilor de pecte ale neglijenţei ? Fără îndo­ CINEMA
regosul, care aparţin de I. F. Haţeg propiat la drumurile pentru trac­ prevenire a incendiilor, atit la lo­ ială că da. Şi acest lucru este în DEVA : Cîntînd in ploaie — electromecanică, din care unul pentru secţia reţele din Hu­
Un decor de iarna ne însoţeşte pre­ toare Oprut Dragohna şi Gheorghe cul de muncă, cît şi în cadrul gos­ interesul fiecărui cetăţean. cinematograful „P atria "; Cu m îi- nedoara.
Bacâlete. care au o bogată expe­ podăriilor personale. îm potriva ne­ Graba e bună, dar nu peste tot
tutindeni Ajungem în parchetul nile pe oraş — cinematograful „A r­
rienţă, transportă lemnul mai de­ gii ienţei, a nereS- şi nu întotdeauna. ta"; PETItO SANI: Judecătorul de Se asigură apartamente corespunzătoare pentru familii în
Dumbrăvita. Zgomotul fierăstraie peciârii regulilor
parte. pînă la rampa de încărcare Dacă pleci gră­ m inori — cinematograful „Repu­
lor mecanice. însoţii de cel al trac­ In fiecare echipă, munca este or­ de prevenire a in­ bii de acasă şi blica"; Umbrelele din Cherbourg; Deva şi Hunedoara.
cendiilor s-a cre- N O T A u iţi deschis ara­
toarelor şi lunicu1 'or, se aude ganizată judicios Lucrătorii ştiu , at la fiecare loc de gazul, iar la îna­ cinematograful „7 Noiembrie" ;
LU PE N I: La patru paşi de in fin it
pîrw departe. Aici se lucteazâ din precis ce operaţii trebuie să exe­ muncă, in fie­ poiere aprinzi, fără — cinematograful „C u ltu ra l"; SI-
plih. cute Şefii de echipe îi îndrumă, le care bloc, cartier sau sat o opinie prudenţă becul sau chib ritu l, M E R IA : H atari — seriile 1 şi II —
de masă.
+r- Cît scoateţi pe zi, tovarăşe arată cum trebuie să lucreze pentru Trebuie să arătăm însă că se mai nu este exclus ca vecinii să fie ne­ cinematograful „M ureşul"; A LB A
voiţi să cheme salvarea. Şi fiindcă
Jomoni ? — l-am întrebai pe şelul obţinerea unor randamente mai semnalează cazuri, din ce în ce mai a venit vorba de salvare, inii am in­ IULTA: Veselie la Acapulco — ci­ COMBINATUL CARBONIFER
de paichet mari. rare, cînd anum iţi cetăţeni, sub tesc că intr-o zi am văzut in faţa nematograful „V icto ria"; SEBES ;
m otiv că sînt grăbiţi sau ocupaţi unei tase o maşină cu semnul dis­ Ghepardul — seriile I şi II — ci­
— C»!e 40, uneori chiar 00 m.c. Asemănător se lucrează şi în par­ cu treburi, nesocotesc diferite re­ tinctiv al salvări!. Ca orice curios nematograful „Progresul"; Omul cu VALEA JIULUI
— ne spune acesta Planul este de chetul Feregosul. $i aici operaţiile guli de prevenire a incendiilor. N’u am întrebat ce s-a întîm plat ? Mi ricşa — cinematograful „Sebeşul";
de m ult, cetăţeanul Deckert loan s-a răspuns că un părinte a lăsat ORÂŞTIE: Cei şapte m agnifici —
30 m c sint astfel planificate a se executa,
din Girbova a lăsat, din „grabă", ch ib ritu rile la îndemîna unui copil cinematograful „P atria"; Cucerirea a n g a j e a z ă :
Am intrat în postata unde se do încât timpul de lucru sa fie folosit soba supraîncălzită şi cu lemne şi şi a plecat grăbit de acasă. Nu am Everestului — cinematograful „F la­
borau copacii Două I ier ăst rate me­ din plin. iar mecanismele utilizate alte materiale în apropiere. La mai aşteptat alte explicaţii. M i-ain căra"; HAŢEG: Omul din fotogra­
înapoiere şi-a găsit atelierul in care închipuit ce s-a putut întîm pla. fie — cinematograful ,,Popular"; pentru activitatea de proiectare la U.P.D. Petroşani :
canice mi miile de muncitori price­ în mod raţional Ca urmare, mun­ se alia soba. magazia şi grajdul BRAD: Străinul — seriile 1 şi 11
lată deci unde duce graba şl ne­
puţi "muşcau din lemnul sănătos al citorii din brigada condusă de Moi- transform ate în scrum. Acelaşi lu­ glijenţa. De aceea ni se cere să — cinematograful „S»eaua roşie"; — INGINERI Şl TEHNICIENI CONSTRUCTORI, OFERIND
fagului. După puţin timp auzim gla- sescu Gheorghe îşi depăşesc cu re­ cru i s-a întîm plat şi cetăţeanului dovedim mai multă atenţie şi mai LONEA: Moral 63 — cinemato­ CONDIJII AVANTAJOASE.
Pâtraşcu loan din Bârăbanţ. graful „M in e ru l"; IL IA : A notim ­
gularitate planul de producţie. Din puţină grabă, să fim mai atenţi la Solicitanţii se vor adresa la U nitatea de proiectare şi devize Pe­
Un alt aspect al neglijenţei. Unii lot ce facem, ferindu-ne astfel pe puri — cinematograful „Lum ina".
parchetul Feregosul se exploatează îşi pun şuncile la afumat, lac fo­ noi înşine şi pe cei din ju ri el nos­ RADIO troşani, strada Eminescu nr. 22.
cul ca să iasă fum şi apoi îşi văd
Conştimcisziiate zilnic zeci de metri cubi de mate­ de treburi fără a mai supraveghea tru de orice surprize neplăcute. Programul I : 6,00 Concert d^ d i­
rial lemnos peste plan.,
focul. La întoarcere, în loc de şunci
ANDREI BRUCKER mineaţă; 8,06 Muzică populară ;
G II. A LBEAN U găsesc scrum. Aceasta în cel mai 8.30 Teatru la microfon pentru co­
Dimineaţă de februarie, cu (clinician Ia I. F. Haţeg bun caz. Aşa au păţit Munteanu N. din Inspecţia regională
ceaţă deasă ţi frig. Zorile obia S.P.I. Deva p ii; 9.30 „A lbum ul m elodiilor" ; Î n t r e p r in d e r e a raio n a la
10.00 Actualitate muzicală; 11,00
alungaseră umbra nopţii. Tura M elodii populare cerute de ascul­
de 2i de la depoul C F.R. Te- tători; 11,30 Cu m icrofonul prin
îuş prelua ştafeta muncii de la DIN FILMELE SAPTAMINII Bucureşti; 11,50 Muzică de estra­ INDUSTRIALĂ „MUREŞUL * AIUD
tura de noapte. dă; 12,05 „A m îndrăgii o melodie1*
Revizorul de locomotive Ari- muzică uşoară; 12,30 Muzică din
ton Lozăr abia intrase în tură. opereta „Dragoste de ţigan" de Le- Strada Ecaterina Varga nr. 1, telefon 304,
har;
13,30 De toate pentru toţi ;
După ce-şi luă in primire sec­ 15.00 Interpreţi de muzică popu­
torul de activitate, începu revi- pjnttlnire cu “ nem atografic Bucureşti, ne introduce în atm osfera lată; 15,50 La m icrofon: muzica u-
zuireo locomotivelor în ordineo creată de cîteva schiţe ale m arelui Caragiale. şoară: 16,30 Jurnalul satelor; 18,00 angajează urgent s
plecării lor. Micile defecţiuni Frescă satirică necruţătoare a micii burghezii de la „N outâţi-noutâli" — muzică uşoa­
constatate se remediau de că­ ră; 19,00 De la vals la maddisnn
începutul secolului nostru, film ul subliniază clteva din
tre mecanici în prezenţa luî. — muzică de dans; 20,20 Teatru ia — DOI INGINERI IN METALURGIE CU 6 AMI VECHIME IN
Rind pe rînd, locomotivele pri­ aspectele principale ale criticii lui Caragiale. Această microfon — premiera „Chemarea FUNCŢII TEHNICE DE SPECIALITATE;
meau calificativul ,.bunâ pen­ critică demască putreziciunea m orală a micii burghe­ pădurii"; 22,30 „R itm u ri tinereşti"
tru drum*, consemnat în carne­ zii, a fam iliei burgheze in care dom neşte interesul, — muzică de dans. — PATRU TEHNICIENI I IN METALURGIE ;
Program ul II: G,00 Cîntă fanfara
tul de revizie. neîncrederea, blrfa, d em ască incultura micului bur­ reprezentativă a Arm atei; 6,30 Dan­
Urmează locomotiva 142073. ghez şi tendinţa sa de a acumula averi cit mai mari suri din opere; 7,00 „V iaţa nouă a — DOI ECONOMIŞTI CU STUDII ECONOMICE SUPERIOARE ;
Din cauza gerului, piesele de satului'* — emisiune de cîntece şi — DOUA DACTILOGRAFE CU STUDII MEDII ;
la partea inferioara erau aco­ pentru a putea să intre in lum ea m arii burghezii. jocuri; 7,45 Muzică distractivă din
perite cu un strat de promo- Scenariul şi regia aparţin regizorului Jea n Geor- operete; 8,30 M elodiile anotim pu­ — DOI MAIŞTRI IN METALURGIE CU RESPECTAREA H.C.M.
roocă. De aceea şi atenţia tre­ gescu, cunoscut publicului ca autor al film elor „Două rilo r; 9.00 Muzică populară cerută
buia sporită. lozuriu, „Lanterna cu amintiri“ şi realizator al pro­ de ascultători; 9,45 Emisiune mu­ 1061/1959 ;
zicală pentru cei m ici; 10,00 „Pe a-
Mai întiî a fost supusă revi­ ducţiilor „In sat la noi", „Directorul nostru", „Schiţe rîpile rin tu lu i"; 13,15 „Drag mi-e — UN MAISTRU IN RAMURA PRELUCRĂRII LEMNULUI IN
ziei partea dreaptă, apoi tî- de Caragiale" etc. cîntecul şi jocul" — muzică popu­
moniera frînei, penele de gar­ lară; 13,45 Cîntă pentru dumnea­ PROBLEME DE MOBILA FINA, CONFORM H.C.M. 1061 1959 ;
dă, arcurile de suspensie din voastră George Bunea; 14,05 M u­ — DOI MAIŞTRI MATERIALE DE CONSTRUCŢII (CĂRĂMIDĂ)
partea stîngâ. Aici îi reţinu a- zică uşoară; 14,30 La microfon: Sa­
tenţia o dungă subţire, dreap­ .,Int.ilnirc cu spionul“ este un film poliţist, inspi­ „ Drum pe“ tira şi um orul; 15,10 Din reperto­ CONFORM H.C.M. 1061/1959 ;
tă şi lucioasă ca tăişul unei la­ rat din lupta grănicerilor şi a organelor securităţii po­ riu l Ansam blului de cîntece din
me. Bătăile ciocanului în arc loneze îm potriva spionajului duşman. Baia M are; 15,30 Muzică din ope­ — DOI DESENATORI TEHNICI CU STUDII MEDII ;
rete; 16,00 „La horâ-n sat" — e-
nu-i spuneau mai nimic. Sune­ Infăţişînd m ijloacele m u rdare folosite şi crim ele — UN TEHNICIAN I IN EXPLOATARE DE CARIERE ;
misiune de cîntece şi jo curi; 16,30
tul arcului era obişnuit, dar fi­ comise de agenţii spionajului străin îm potriva Polo­ O nouă interpretă de canţoneţe —
sura orcului îi dădu de gîndit. niei, filmul subliniază necesitatea unei vigilenţe revo­
M iranda M artino; 16,56 A rii din o- — MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIILE: MATRITERI, SU-
Prin faţa ochilor i se perin­ luţionare în perm anenţă trează. perete; 17,15 „Frumoase versuri DORI Şl LĂCĂTUŞI.
dau porcă toate gările de la El prezintă m etod ele de lucru şi de apărare ale spune ţara", — Im agini din viaţa
Teîuş Io Braşov. Pînă unde ar serviciului securităţii, puţi» cunoscute mareltîl public, nouă a p a trie i'o g lin d ite in poezie; Prezentarea se va face la sediul întreprinderii, zilnic intre orele
fi putut^ rezista arcul? Nimeni ca şi folosirea tehnicii celei m ai m odern e de apărare a J7.25 Şirag de m elodii; 18,00 File
nu putea preciza. Cert este în­ frontierelor şi in lupta îm potriva' agenţilor străini. de calendar — Emisiune muzical- 7.30-14.30.
îiterară; 19,05 Romanţe veşnic ti­
să că dacă defecţiunea nu era nere; 19,30 Muzică de estradă; 20,00
depistată, urmările erou din Dansaţi in ritm u l preferat; 21,20
cele mai neplăcute. Siguronţa „ Mofturi 19()0U Astă-seară vă invită la dans o r­
circulaţiei era periclitată. De chestrele; 22.00 Muzică de dans ;
ocest lucru era convins şi Arî- 22,35 A rii celebre din opere. H A G A ZIH E U COOPERAŢIEI DE COtfSUM D IB REGI UITE
ton Lazăr şi toţi revizorii ca el.
TELEVIZIUNE
De atenţia cu care ei revizuiesc __________ VS e f o r i m b e c a t s o r t i M B t .
8,50 Gimnastica de înviorare la
maşinile, de priceperea lor de
dom iciliu; 9,00 Reţeta gospodinei ;
a controla pînă şi cele moi „ne­ 9.30 Emisiunea pentru copii şi ti­
însemnate' porţiuni, experienţa Puternică d em ascare a fascismului şi a războiului neretul şcolar; 11,00 Emisiunea pen­
tru sate; 19,00 Jurnalul televiziunii;
anilor de serviciu îmbogăţită distrugător, filmul „Drum periculos", producţie a stu­ 19,10 A venturile lui Robin Hood
mereu, de toate acestea de­ diourilor iugoslave, constituie un vibrant apel la lupta (X IX ) F raţii; 19,35 Cîntă orchestra
pinde în mare parte timpul că­ pentru pace de muzică populară a Radiotelevi-
z iu n ii: 20,20 Teatru în studio: „Ca­
lătorului şi siguranţa circula­ Acţiunea dram atică a filmului se d esfăşoară in reta de aur'*; 21,20 Muzică sub...
ţiei. toam na anului 1944, urmărind voinţa şi dlrzenia a zero grade; In încheiere: buletin
...Aproape de ora 13 mega- doi copii, care, însufleţiţi de dorinţa de a salva o de ştir», sport şi buletin meteoro­
lo g ic.
foanele staţiei C.F.R. Teiuş a- fetiţă străbat un drum lung, plin de primejdii.
nunţau plecarea trenului acce­ liedind mizeria cumplită din lagărele de concen­ Euletin meteorologic
lerat 204. Locomotiva 142073 trare, ororile războiului fascist In toată urgia lui, PEN I ItU 24 ORE
fusese rapid înlocuită... filmul este totodată un act de acuzare îm potriva co­ Vreme schimbătoare cu cerul
Cu o distribuţie aleasă (Gr, Vasiliu Birlic. Alev. noros. Vor cădea precipitaţii sub
V. STHEM ŢAN Giugaru. Mircea Crişan, Marcel Anghelescu. Vasile tropitorilor fascişti care au făcut să se stingă în cel formă de lapoviţă şi ninsoare. V in t
corespondent Tomazlan, Ion Lucian, G eo Barton, Horia Şerbănescu, de-al doilea război m ondial m ilioane de vieţi o m e- p o trivit cu intensificări din sud-
ntc.), film ul „Mofturi 1900", producţie a studioului ci­ vest şi cu rotire spre nord-vest.
M om ent c o m em orativ fost mărită după răscoală, trebuind cale de un ceas, la Băi|a de patru,
la S ărăiim b şi la Hondol, de jum ă­
de
să plătească m ulţi flo rin i
aur,
lemne de foc, cupe de unt, cîte un tate de zi". Este cunoscut interesul
porc gras sa Ţărănimea iobagă ela C u lţii de la Viena pentru aurul din FABRICA OE RADIATOARE Şl CABLURI BRAŞOV
la dispoziţia bunului plac al nobi­ M unţii Apuseni, după cum este cu­
180 DE ANI DE LA MARTIRIUL lilo r şi al slugilor acestora, ale că­ noscută şî exploatarea m inerilor din vinde fără repartiţie:
aceste mine, exploatare care deter­
ror abuzuri fac viaţa de nesuporiat.
— COLOFONIU:
Iobagii din Peştis, Dineu Mure şi
mină participarea m inerilor din lo­
Dineu M ic se plîng îm potriva ad­ calităţile am intite, alături de ţăranii — BENZI CUPRU T 0.07X105 MM;
m inistratorului moşiei din Peşiiş, răsculaţi, în 1734, la răscoala condu­ — GLOBURI OPALE 160 M M ;
DEALUL FURCILOR" care schingiuieşte oamenii în bătăi să de Horea. __ BECURI ELECTRICE NORMALE; 220 V DE 100, 150. 200 W ;
iar pentru îm plinirea robotei pe mo­
Deşi exploatarea feudala, aşa du­
8® şie, nu cruţă nici femeile gravide pă cum am arătat, s-n înte ţit în m ul­ — VOPSEA KAKV ÎN ULEI;
__ PALMARE DE PIELE;
sau bătnnii. te p rivin ţe şi deşi răscoala condusă — MiNECUTE CAUCIUCATE PENTRU PROTECŢIA CONTRA A-
La 28 februarie a.c. se împlinesc lor li se alătură lucrătorii m inelor datează de la 1785, ţăranii din Pe- In anul 1785, după înăbuşirea în de Horea, Cloşca şi Crişan a fost
ICO de ani de la episodul sîngeras de aur din Săcărimb, Cenej, Hondol trila se revoltă că mare parte din sînge a răscoalei, stâpîni rea feudală înfrîntă, ea a marcat totuşi începu­ CIZILOR ;
al m a rtiriu lu i conducătorilor răscoa­ precum şi ţăranii iobagi din satele păinînturile lor arabile au fost lua­ întocmeşte în satele hunedorene o tul unui proces revoluţionar de sub­ — ŞURUBURI MECANICE 8X 80;
lei populare de la 1784. Lu aceu da­ de pe ţărm ul Mureşului. Pornind din te prin silnicie de călre fam ilia no­ conscripţie urbarială — acte care cu­ minare a o rîn d u irii feudale. — ŞURUBURI MECANICE 8X90.
tă. la Alba lulia, pe „Dealul fu r ii­ Şoimuş, atacă Deva in 6 si 7 noiem­ b ililo r Kendeffy. că trebuie să dea prind relaţiile feudale dintre slâ- Precedînd cu cinci ani revoluţia Materialele se eliberează pe bază de comenzt (erme ezpedrote
lo r" (locul unde se săvîrşeau exe­ brie 17fi4. Aici, la adăpostul Cetăţii, dijm e (a zecea parte) din oi, capre, pînii de moşii şi iobugi. după decla­ burgheză din Franţa, răscoala con­ pe odresa: Fobrica de radiotoare şi cabluri Braşov, strooo Cnstia-
cu ţiile capitale ale celor (are, rîdi- se refugiase nobilimea com itatului. albine ele., că sînt consirînşi la ro­ ra ţiile ju ra ţilo r satelor, consemnate dusă de Horea a dezvăluit lu m ii în­ nului nr. 3, telefon 4 7 2 2 . ______________________________
cîndu-se îm potriva stăpînirii feuda­ Îndoitul atac asupra Devei a fost bote excesive prin mijloace lorţaie. de autorităţile com itatului Hunedoa­ tregi criza internă a feudalism ului
le, erau rid ica ţi „în fu rci" adică în respins şi reprim at rei, tu iscăliturile din im periul hnbsburgic şi a ţin tit la
spînzui ălori), în faţa exponenţilor prin măcelărirea acestora pc ceară distrugerea jugului feudal precum şi
clasei nobiliare feudale şi a cîtorva ţăranilor prinşi in roşie. la înlăturarea asupririi naţionale.
m ii de ţărani aduşi cu de-a sila de spatele Cetăţii De­ Iobagii satelor La 180 de ani de la m a rtiriu l de
pe întreg cuprinsul Transilvaniei, vei Şi aruncarea Almaşu Mic. Bis- la Alba lulia, poporul nostru cinsteş­
Jlorea şi Cloşca au fost zdrobiţi cu lor intr-o groa­ caria, Peş toana, te memoria acelora care au luptat
roata pentru cutezanţa de a se r i­ pă comună, alătu­ Ludeştî şa. deda­ îm potriva unei lum i nedrepte, consî*
dica îm potriva iobăgiei şi a p riv ile ­ rea de drum ul ca­ tă că. nuntind u r­ derînd lupta şi sacrificiul lor ca un
g iilo r nobilim ii. re duce la Dobra. ban u snu contract moment im portant în şirul acţiuni­
Răscoala ţăranilor condusă de Ho­ La 11 noiembrie rare să reglemen­ lor duse de masele populare de-a
rea, Cloşca şi Crişan nu a fost o iz­ răsculaţii trim it teze relaţiile lor lungul istoriei patriei noastre pentru
bucnire întîm plătonre, ea a fost u r­ nobilim ii din Deva cu nob ilii stâpîni o viaţă mai bună.
marea firească a e x p lo ră rii ţărăni­ cunoscutul ultim a ­ de moşii, indato Astăzi, idealurile pentru rare s-au
m ii — cauza prim ordială a luptelor tum al lui Horea ririlc iobăgeşii, ridicat la luptă ţăranii iobagi con­
de clasă care formează trăsătura în care cer desfi­ cum ar fi robot?, duşi de Horea, Cloşca şi Crişan au
principală a feudalităţii. inţai'ea p riv ile g ii­ dijm a şi dările, e- devenit realitale. Lupta eroică a a-
D in tre toate răscoalele ţărăneşti lor feudale, elibe­ rau la cheremul restorn, ca şi a tu turor celor care
care se ţin lanţ pe teritoriul Transil­ rarea din iobăgie stăpînilor „precum s-au je rtfit pentru fericirea patriei,
vaniei de-a lungul o rîn d u irii feuda­ şi îm părţirea pă- or vrut domnii n-a fost zadarnică. Poporul romîn,
le, cea mai însemnată este răscoala m in tu rilo r nobili­ asa am slu jit". sub conducerea înţeleaptă a p a rti­
de la 1784-1785 care încep? şi se are. Tăi anii din Brcte- dului clasei muncitoare, a fă u rit o
sfîrşeşte în ţin u tu l hunedorean. La fel ca şi episodul eroic de la printre care bătaia ocupa un loc de livi spun că „dăm dijm e din tot i odul societate nouă, lipsită de exploatare
D in documentele epocii reiese că Deva, răscoala se încheie cu m a rti­ frunte. păm întului" Sătenii din C ristur. Oo- sau asuprire a omului de către om.
în toamna anului 1784, ţăranii iobagi riu l sîngeros al frîng erii cu roata a L ocuitorii satelor Fizeşti, Răchîto- şorod şi Ohaba S treiniuî mai declară D e/voliînd tra d iţiile revoluţionare,
din M u n ţii M etalici ai Zărandului, conducătorilor ţăranilor iobagi, Ho­ va, Ghelar, Nandrir, Rapoltu Mic, că la ei există moşie pustie deoare­ purtate de poporul nostru de-a lun­
nem aiputind sunona jugul de fier al rea şi Cloşca (Crişan se spînzurase Valea N andrului, Călan, Nucşoara, ce, ajunşi la disperare, iobagii au gul veacurilor pentru eliberarea so­
stăp înirii habsburgiro şi refuzind să în închisoare), la Alba lulia, pe Sîntandrei, Sîntuhalm, Leşnic, toţi, fugit in Banat. Fuga de pc moşii era cială şi naţională, statul democrat-
mai ducă greul robotclor, dijm elor „Dealul lu iv ilo r", la 28 februarie 1785. în unanim itate, se plîng că din cau­ una din formele luptei de clasă, fiind popular asigură tu tu ro r cetăţenilor
şi taxelor impuse de către fiscul Din aceleaşi documente ale tim pu­ za robotelor mari pe care trebuiau pricinuită de faptul că faţă de rin- patriei, indiferent de naţionalitate,
habsburgic Şi de nobilii locali, se lui ne apare clară situaţia satelor să le presteze pentru stăpînii feu­ duielile vechi, după răscoala lui Ho­ deplină egalitate în drepturi, o via­
răscoală voind să-şi încheie so?oie- hunedorene in perioada de după dali nu le mai rămîne tim p să-şi rea, obligaţiile devin mai grele şi ţă îmbelşugată şi fericită. Întreaga
lile cu „dom nii de păm înt" (stăpînii răscoală, cînd împilarea ţărănim ii cîştige m ijioacele necesare tra iu lui insuportabile. forţă şi capacitate creatoare a ma­
de moşii). Răscoala se întinde pe in ­ devine mai crîncenă ia r obligaţiile, pentru ei şi fa m iliile lor. Ju ra ţii satului M intia declară că selor sînt consacrate acestui nobil
ii eg ţin u tu l hunedorean: Crişeîor, faţă de stalul feuda) şi faţă de cla­ Ţăranii satului Glod se plîng că pentru a-şi cîştiga existenţa lucrea­ scop.
Curechiu, Brad, Ribiţa, M ihâileni, sa nobililor, mai grele şi mai apăsă­ taxa pentru păm înturile lor iobagi- ză la exploatările miniere, deoarece prof. TRAI AN B Ă IA N
Bâiţa. Brănişca. M in tia şa. Iobagi­ toare. Astfel, din tr-o plîngere care ale. care le lucrau de la stâpîni, a sînt „băi de aur şi argint la Veţel. Muzeul regional Deva