Page 1 - 1965-03
P. 1
TROl.ETARl DIN TOATE ŢAnil.E. UNIŢI VAl
C A R N E T X T O R A L
Votăm pentru noi înfăptuiri
Căminul cultural din Răhău, raio de elevi au urmat şcoli profesionale S-au conslruil uzine de preparare
nul Sebeş, a fost construit in anii şi s-au calificat în diferite meserii, moderne la Corooşli, Deva şi Tcliuc,
puterii populare. In sala dc speclaco* 14 au ajuns ingineri şi medici, 12 noi cuploare şi furnale de marc ca
Je a acestui edificiu de cullură, îm învăţători sau profesori, iar în pre pacitate la Hunedoara şi Călan. La
podobită sărbătoreşte, a avut loc o zent urmează la şcoli superioare de Cugir sc fabrică m nşmi-unellc de un
a iiE s-au întîlnit cu lovarăşul Andrei şcoala noastră. cură de aprecierea specialiştilor din
entuziastă adunare cetăţenească. Mai
înalt grad de tehnicitate, care se bu
Invăţămînt 56 de linuri plecati din
bine de 400 dc cctălcni din comună
Ne prezentăm dc dala accasla la
toate lările unde sînt exportate.
Cervencovici, secretar al Comitetu alegeri cu realizări mull mai mari Agricultura regiunii s-a dezvoltat
lui regional Hunedoara al P. M. R„ decit cu 4 ani in urmă Şi ne vom la ld de mull. gradul do mecanizare a
candidat al F.D.P. pcnlru alegerile de da votul, pentru viito ru l noslru şi lucrărilor a crescut, au sporii pro
ANUL XVII. NR. 3163 MARJI 2 MARTIE 1965 4 pagini, 25 bani deputaţi în Marea Adunare Naţiona mai luminos. ducţiile pc* unitatea de suprafaţă si
lă. A legătorii (are au luat cuvînlul Cu entuziasm au vorbii şi ceilalli s-au mărit dc la un an la altul veni
cu acest prilej au vorbit cu mindrie alegălori printre care M arin CosLm- turile ţăranilor cooporalori.
PRIMII PE REGIUNE despre viala nouă din comuna lor, da. lienca Aclnm, care in numele a- gricolc dc producţie, anul trecui au
In cele aproa|)e 200 cooperative a-
logălorilor
despre înn oirile petrecute in anii re
şi-au
manifestai adeziu
A rălind
gim ului democral-populnr.
■
ceea cc s-a făcut pină acum, oamenii nea deplină fa|ă de politica partidu lucrat 1049 tractoare fală de 650 cile
lui şi stalului nostru.
cîau în 1961 şi )|4I semănători fală
Rcccnl. locuilorii Simcrici au săr plan preocuparea pentru gospodări au vorbit şi despre perspectivele4 si A luat apoi c u vin lu l lovarăşul A n do 700. iar numărul combinelor s-a
bătorit decor na rea diplomei de oraş rea şi modernizarea urbanistică. posibilităţile create pentru continua drei Cervencovici. candidai al F.D.P. dublai.
fiunlaş, pentru rezultatele deosebite Despre realizările obţinute, des înflorire a vieţii lor. in circumscripţia electorală nr 12 Nutnai in raionul Sebeş cele 37 co
obiim ite iu cursul anului trecut, în pre treburile de viilo r şi-au spus pă — Avem, astăzi în Răhău, spunea pentru alegerile dc dejiulali în M a operative agricole de producţie sini
întrecerea patriotică pe regiune, pen rerea numeroşi cetăţeni. Iată cîlevar Iov. Gheorghc Irimie, o puternică rea Adunare Naţională, care a pre deservite de 232 tractoare, 270 se
ii u infrumusclarea şi buna gospodă- Zorina Timar, deputată în circum cooperativă agricolă dc producţie, zentai tabloul in fă p lu irilo r din pa mănători şi aproape 100 combine.
ih c a oraşului. scripţia nr 5: ,, Comitetul executiv care a adus oamenilor belşug dc pro li ia noastră, în cele două decenii dc In perioada 1951-1964 au fost dale
La şedinţa prilojuilă de decernarea al sfatului popular orăşenesc ne-a a- duse cum n-au avut niciodată. In a- la eliberare. in folosinţă oamenilor muncit din re
diplomei s-a evidenţia! faptul că va julat substanţial. Atenţia sa a fost
nul trecut, numai sectorul zootehnic Manifeslul Frontului Democraţiei giune peste 27.000 apartamente, iar
loarea lucrărilor efectuate prin mun îndreptată nu numai asupra cen a adus veniluri dc aproape 400.000 Populare, a spus vorbitorul, /ace un din fonduri proprii şi-au construit
că patriotică de către cetăţeni în trului. ci in aceeaşi măsură şi spre lei, bilanţ cuprinzător al măreţelor în casc 28750 dc cetăţeni. .Şcoli, căm i
cursul anului Irc ru l depăşeşte un m i periferiile oraşului Văzind această făptuiri obţinute de poporul noslru ne culturale, dispensare, magazine
lion Ici, iar totalul orelor de muncă preocupare multilaterală desigur că — Am cilii cu atenţie Manifestul condus de partid, pune în valoare
prestate trece de *150.000. Comitetul cetăţenii au participat cu însufleţire Frontului Democratici Populare şi ale cooperaţiei de consum s-au con
executiv a asigurai prin tehnicienii la acţiunile gospodăreşti. Gospodine m broşura cu realizările dm regiunea posibilităţile create pentru continua slruil în majoritatea comunelor. .
săi atil documentaţia tehnică nece le au muncii mult. Vom căula să fiin Hunedoara — .spunea Petru Floca, dezvoltare a patriei noastre socia Tovarăşul Andrei Cervencovici a
sară fiecărei lucrări cit şi asistenta şi pe viilor in Irunlea acţiunilor gos- preşedintele cooperativei agricole de liste. participat şi la adunările cetăţeneşti
necesară la conducerea şi executarea jiodăreşli". producţie. Sînt consemnate in aces In toate regiunile, aşa cuin se a- din comunele Daia, Săsciori şi Cîlnic
lucrărilor aflate in plan. Gheorghc M ocioiu: „Să facem o- te documente realizări care ne um rată in Manifestul F.D.P., pulsează o de pe raza circumscripţiei electorale
O experienţă pozitivă a conul olu raşul nostru şi mai frumos este do plu inima de bucurie şi cu care ne viaţă economică intensă, s-au creat m. 12 pentru alegerile de dopulali
lui executiv cs'e analiza periodică in inita unanimă La noi, pe strada mîndrim fiecare d inlrc noi. Eu am condiţii de muncă şi de trai de la un în Mareo Adunare Naţională. Şi la
sesiunile s'alului popular rit şi in Cimpului, au participat mulţi cetă să vorbesc despre ceea cc am făcut an la altul mai bune. Pretutindeni sa-u aceslc adunări, alegătorii şi-au exp ri
şedinţele salo a mersului lucrărilor, ţeni la acţiunile de interes obştesc. noi prin munca noaslră şi cu ajuto ridicat in and şcscnalului impună mat holărirea de a munci cu toată
sladiului iutrocerii patriotice. Aceasta Cu ajutorul sfatului popular anul rul stalului. Nu mai deparle. cămi toare fabrici si uzine moderne, s-au forla şi priceperea lor pentru înfăp
ă dus la creşterea răspunderii depu aresta vom realiza şi mai multe lu nul cuilural în care ne-am adunai a- conslruil numeroase aşezăminte so- tuirea sarcinilor puse in faţă dc parti
taţilor in îndeplinirea sarcinilor lor. cruri bune” cum. ii ridicat de noi din temelie. cial-culluralc. dul nostru, au vorbii cu entuziasm
Aşa cum arăta Iov. Sabin Policiu. M unlcanu Ioan Parbu, Petru Z5vo- Apoi, construcţia de alături, la fel . Asemenea înfăptuiri care au schim despre succesele de pină acum şi cu
vicepreşedinte al Comitetului execu ianii. Ioan Lăscău. Ştefan Lula şi de frumoasă, unde avem magazinul bat înfăţişarea satelor şi oraşelor, s-nu încredere în viitor.
tiv al Sfatului popular regional, cu al|i cclălem care au luat cuvinlul In mixt, dispensarul medical al cărui petrecut şi în regiunea Hunedoara.
prilejul decernării diplomei do oraş cadrul adunării, s-au angajat la rin-
fruntaş pe regiune, cetăţenii Sime- rlul lor să parlicipc cu regularitate local J-am amenajat de zici că-i nou,
nei sini urmaţi îndeaproape de cele la acţiunile gospodăreşti iniţiale. introducerea curentului cleclric şi
lalte oraşe Aspectul competitiv al Cetăţenii din oraşul Simeria ştiu cile alle înfăptuiri de interes obştesc.' De Ga propuneri fa fapte
întrecerii însă nu trebuie să dăuneze că sc pol loce lucrări mai multe şi M u lţi dm cci prezenţi în sală ne-am
muncii. Tot ce se construieşte prin mai frumoase. S-a acumulat o bună construit casc noi sau le-am recon
muncă obştească trebuie să fie <js- exponentă în domeniul acţiunilor struit pe cele vechi, majoritatea a- Cu prilejul în llln irilo r care au avut a fosl înfiinţai un snlxlepozil penlru
pecluos şi trainic. gospodăreşti. Dacă aceasta va li îm vem aparate (le radio sau maşini loc intre candidaţii F.D.P. si alegă aprovizionarea populaţiei cu butelii
Cetăţenii prezenţi la adunare s-au binată cu munca entuziastă a cetăţe electrice de spălat rufe, aragazuri, torii din comunele şi satele raionu de aragaz. Tot in Teiuş, la propune
angajat să muncească cu aceeaşi dra nilor rezultatele care se vor obţine maşini de cusut. lui Alba, în tiln irî care au constituit rea cctălcnilor, pcnlru îmbunătăţirea
goste şi anul acesta, siluind pe prim vor li şi mai bogate. o trecere în revistă a marilor înfăp transportului în comun s-a pus în
Şeful rtc echipă Bolea Dorian, Pentru traiul nostru îmbelşugat
tuiri petrecute in viata satelor, cetă circulaţie o cursă auto centru—gară,
împreună cu cuptorarul Tonuiş Ioan de azi, pentru noi înfăptuiri, vom in timp ce în salul Tibru, U.R.C.C,
vota la 7 martie, din
toată
inima,
de la laminorul hluming al C.S. H u candidaţii Frontului Democraţiei Popu ţenii au venit cu numeroase propu Alba a luai măsuri penlru depozi
neri menite să contribuie şi mai mull
CUM FOLOSIM PÂMiNTUL? telor, temperatura lingourilor. lare. la înfrumuseţarea şi buna gospodă tarea petrolului. făcute
nedoara. urmăresc, cu ajutorul apara
rire a comunelor şi satelor.
Ca urinare a propunerilor
— înainte de 1944, spunea Ocfavia
manifestate
Datorită
preocupării
P olo: V. ONOIU Cucuian, directoarea şcolii generale pentru înfăptuirea propunerilor ce- de cetăţeni, în multe sale ca Galliu,
Coslariu, Cib, Glod şi Nădăşlia, u r
de 8 ani, abia -30 la sută din copiu lAtendor, multe comitete executive mează să înceapă în acest an lucră-
comunei înscrişi la şcoală ajungeau să ale sfaturilor populare ra|)ortează in
Cu cîteva zile iu urmă, în coloanele ziarului nostru a fost vel. De asemenea, la cooperativele termine 4 sau 7 clase primare. Acum aceste zile, că unele dm ele au şi iile de electrificare. De altfel, aceste
publicat un articol de fond pe tema folosirii intensive şi ra(io- agricole din M ărtineşli şi Jeledmli CTI 3ALI TATEA toii copiii de vîrstă şcolară învaţă şi fost Iradusc in viaţă. In comuna Hâ- sale au şi fosl incluse in planul pc
nale a pămintului, pentru creşte rca continuă a producţiei agri- s-au întocmii proiecle pentru com nu mai este nici un analfabet în co pria de pildă, s-a conslruil un pod 1965, iar o parte din sumele băneşti
cofe. Cu acest prilej redacţia a snlicitat inginerilor agronomi şi baterea eroziunii pe 250 hectare muna. De aici, din şcoala noaslră, 32 şi s-a reparat o fînlînă, iar la Teiuş s-au şi încasai.
altor specialişti din agricultură să-şi spună părerea in legăln- prin crearea de benzi mieibaie, cul
»u cu rezultatele, obţinute pe linia folosirii raţionale a pă- tivarea plantelor in fişii clc. ^ in cursul zilei de duminică,
mintului, care sint rezervele de extinderc a suprafeţei arobilc Lucrări Importante de combatere gospodăria agricolă de sfat din
clc. In articolul de /ofă. în cad ml interviului nostru colectiv a eroziunii s-au lăcul în anul tre Apoldul de Sus a prim ii diploma
cu specialiştii din agricultură pe tema „Cum folosim pămiv- cut şi pe păşuni. Astfel, pe porţiu dc „U nitate fruntaşă pe anul
tul publicăm răspunsul Iov. i)ig. Ioan Ciosan, preşedintele nile de păşuni erodate de la coope J9G4“ pe regiune, in ramura Gos
Consiliului agricol raional Oră ştie. 1 ralivele agricole de producţie dm tat. După festivitatea de lu m i
Sibot, Bcriu, Orăşlioara de Sus şi nare a diplomei, un grup de ar
Geoagiu s-au lăcul plantări de e- tişti din cadrul ansamblului C.C.S.
Rezerve însemnate sau slab productive care pot fi va sente silvice,, clcionaje, gărdulctc cultural artistic. un bogat program
faţă de 1.311 hectare neproductive
a prezentai
de coastă. snpraiiuăqijn$Ej etc- In
de extindere lorificate in mod' superior prin plan acest fel s-av, pu lu l '-obţine- cile
tarea lor cu vîtâ de vie şi pomi fruc
verde
J0.000-12 000 kg..- masă
la
tiferi. Ne referim in primul rînd la hectar, lată de 6 500 kg. cit a losl © I ii aceste zile, la clubul
a suprafeţei arabile dealurile situaie pe versantul d in media pc păşunile unde nu s-au fă l.C.S. Hunedoara sc organizează
pentru constructori expuneri pc
tre Geoagiu şi Ulandiona. Pe accsl cut lucrări de combatere a erozi teme legate de campania F.D.P.
De la început apreciez ca bună versant s-au făcut unele lucrări de unii Ieri a losl expusă conferinţa pe
iniţiativa ziarului „D rum ul socialis terasare, planlîndu-se cu pomi şi Tot în v Vrea extinderii supra tema „In iră ţiţi in muncă", iar as
m ului" de a pune în discuţia spe vită de vie peste 180 hectare. In feţei arabile s-au luat măsuri pen tăzi se va fine o expunere despre
cialiştilor din agricultură o proble vederea valorificării dealurilor prin tru reducerea zonelor de întoarcere „A legerile şi aleşii de odinioară".
mă deosebii de importantă cum ar sistemul lerasării s-au întocmit pro- a agregatelor la capetele tarlalelor
fi aceea a folosirii intensive şi ra iecle pentru 981 hectare. Va trebui prin lucrarea acestor capete, lim i © Conducerea cinematografu-
ţionale a pămintului. La indicaţia şi însă să luam măsuri pentru ca a- tarea suprafeţelor destinate cons luj „Lum ina" din llia a organi
sub îndrumarea comitetului raional trucţiilor, desfiinţarea cărămidar iilor zai un proces literar pe marginea , : v .-■= 1 I m
de partid, unităţile agricole socia situate în leren arabil ele. film ului „Moartea se numeşle
liste din raionul Orăşiic acordă o In cadrul raionului ilustru avem Enghclchcn” . La reuşita acţiunii
atenţie deosebită creşterii produc şi cooperative agricole ca colo din ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
ţiei pe unitate de suprafaţă, dar şi Vinerea, Aurel Vlaicu, llcriu, D in şi-au adus aportul cadre didacti
redării în circuitul agricol a unor eul M ic si altele care manifestă o ce şi jnrişli din comună. Clubul muncitoresc din Cugir, construi! in anii puterii populare.
terenuri neproductive sau slab pro slabă preocupare in ceea cc priveş Cei peste 340 dc participanţi
ductive. te acţiunea de desecări şi drenaje. au urmării cu viu inicrcs evolu
Stabilirea posibilităţilor de pro In aceste unităli sint peste 50 rle ţia interpreţilor. (SILVIA TOM A-- In ajutorul
ducţie în agricultura raionului a ne hectare cu umiditate excesivă sau CU SIDERURGICII LA CLUB
cesitat in prim ul rind o strictă e vi supuse periodic inundaţiilor, fapt ce corespoiidciilă)
dentă a suprafeţelor pe categorii de duce la obţinerea unor producţii părinţilor
folosinţă, acţiune care s-a încheiat sub nivelul posibilităţilor. Im por O La căminul cullural din
de curjnd prin terminarea lucrărilor tant de amintit că numai cu ci li va Luncoiul de Sus a avu! loc du In aceste zile, zeci şi sute II P. Jîomine — creaţie şi m in drie
de organizare intergospodăreuscă a ani in urmă la cooperativa a- minica un frumos program artis In lumle următoare, părinţii vor de corsari, aglom eralnrişli, furna- a poporului nostru".
teritoriului. Cu acest prilej au fost qricold din Vinerea s-au în tic. Şi-au dai concursul brigjda găsi in librării noi publicaţii deosebit lişti. oţelaii şi la m ina lo ri htinedorem Cele 20 conferinţe prezentate in
identificate suprafeţe însemnate de ceput unele lucrări de dese artistică de agitaţie şi corul con de folositoare in munca de educare îşi dau în tîln ire la clubul „S id c itn - l>erioada 1-20 februarie au fost p r i
lercn care prin anumite lucrări pol cări, dar pe parcurs, in mod ne- dus de Iov. Troliu Suciu. Cei pcsle şi îndrumare a copiilor lor. In co gistul". Pentru ei clubul a devenit mite cu interes dc cei aproape 3.000
li redate circuitului agricol. De a- justilical, ele au losl întrerupte. Do 230 dc spectatori au răsplătit cu lecţia inundată „In ajutorul pă rin ţi cu adevărat un lăcaş de cultu ră şi de participanţi.
semenea, s-a stabilit ca suprafaţa aceea este necesar ca pe baza pro aplauze strădania artiştilor ama lor", care apare in cadn Editurii d i educaţie. M u lţi dintre ei sînt vechi
arabilă să crească şi prin schimba iectelor existente să se înceapă ime tori, In aceeaşi zi la Luncoiul de dactice şi pedagogice, vor vedea lu cititori ai bibliotecii. A lţii activea Acţiuni de masă cu cartea
rea categoriilor de folosinţă la a- diat lucrările de desecări. Jos a avut loc un simpozion lite mina tiparului citeva volume, fru ză în una din numeroasele fo rm a ţii
numile suprafeţe cum ar fi desţele mos ilustrate: „Elevii r o i. copiii
De curînd. pentru cunoaşterea rar pe tema „Raionul Brad în cultura-l-artistice. Nu p u ţin i d intre
nirea unor finele slab productive, dv", „Legătura familiei cu grădini A cţiu n ile de masă cu cartea orga
ştiinţifică a tipu rilo r de sol şi a cifre şi fapte". (FLORIN BENFA ei zăbovesc îndelung asupra porta
desfiinţarea drum urilor inutile de ţa” , „Despie autoritatea părinţilor" nizate la club se Luctiră de tot mai
(jindului de aprovizionare a pămin- — corespondent). tivu lu i cu note muzicale. A lţii, sub
hotar, defrişarea de mărăcmişuri, a şi allele, menite să reliefeze rolul şi m ultă apreciere din partea siderur-
lului cu diferite elemente fcrlili- îndrum area atentă a in stru cto rilo r
pomilor răzleţi şi a viilor bâlrine şi cosle proiecle să fie aplicale in zante, s-a făcut o analiză agrochi- © Biblioteca raională din Brad imporlanla sliîn g e rii colaborării in şi profesorilor, se iniţiază sau isi de- gişlHor. Nu pu ţini sînt aceia care
slab productive ele. piactică şi în unitate ca cele din tre părinţi şi cadrele didactico. aproape seară de scară participă la
inică a solului dm raion ceea ce ne a organizat in ziua dc 28 febru săvîrşesc ap titu d in ile in grafică, pic
Putem spune că în anul trecut, Uomos, Ocolişul Mic, Vinerea. Ro- dă o orientare precisă asupra mo arie la Vaţa un montaj literar in In curs de elaborare se mai gă- tură sau ca fotografi amatori. una din manifestările orgc..iizate
prin executarea lucrărilor amintite, moşel etc. Este un lucru pozitiv că dului de folosinţă şi de fertilizare titulat „De la trecui, la prezent” , seşle o carie in lilula lă „C opiii (le pe A ria preocupărilor ceîor ce vin aici.
ca
suprafaţa arabilă a raionului a cres in unele cooperalive agricole C( a pămintului. Desigur că lucrările dedicat alegerilor de la 7 martie. strada noastră” , (are înfăţişează in la club este foarte largă. Prin u r In perioada am intită, peste 2.800
cu! cu 178 hectare. La cooperativele cele din Spini, Bâcăinli. Poli, Bobii aim nlile pentru recuperarea de noi La rcuşila acţiunii şi-au dat fluenta prieteniilor — încă din fra mare şi agenda a c tiv ită ţilo r zilnice de m uncitori au lu a t parte Ia cele
agricole de producţie din Siboi, Ro- na clc., s-au creat pină acum şi li terenuri sini puline fală de posibi concursul tinerii din cadrul orga gedă virslâ — in formarea educa ce se organizează aici trebuie să II acţiuni cu cartea. Ei au avu t
mos şi Vaidei, numai prin desfiin vezi in sistem agropomico! pe o su lităţile existente in raion De aceea nizaţiei U.T.M. de la statul popu ţiei. De asemenea, Editura va tipări corespundă d o rin ţe lo r fireşti ale si- p rile ju l să asculte recenzia cunos
ţarea drum urilor inutile de hotar prafală de 63 hectare, iar pe J 8 vom căula ca, în continuare, sub lar raional. Simpozionul a fost o serie (le schiţe şi povestiri Ualind d e rn rg iş tilo i. Şi, în generaţi, cei cere cutului roman „D esculţ" de Zaharia
s au recuperat 7 hectare, răcind uu heclaio s-au plantat livezi intensive îndrumarea comitetului raional de urmărit cu viu interes de peste diferite aspecte ale comportării cop ii calcă pragul clu bu lui iictrec tim im l S laiuu, au luat parte la seara te
calcul, vom vedea că, numai intr-un in raionul nostru există posibili partid, să faccin o revizuire a planu 100 oameni ai muncii din loca- lor si tinerelului în familie, la liber în mod |>lăcut şi folositor. Co matică in titu la tă „D oi giganţi ai
singur an, dacă (ele 178 hectare tăţi pentru valorificarea unor tere rilor de valorificare a noi supra lîlalc. ţSTAN M A R IN — cores şcoală şi in societate. ■ m itetul sindicatului dc la C S. H u economici patriei", au făcut cunoş
redate circu itulu i agricol vor fi nuri neproductive şi prin extinde feţe de leren şi să irecem la apli pondent). nedoara a ţin u t seama de m u lti tinţă cu prezentarea cărţii „R e g iu
cultivate cu porumb, veniturile co rea culturii nucului. In acest sens carea lor in practică. (Agerpres) nea Hunedoara" şi m ulte alte m an i
operativelor agricole din raion vor s au identificai aproape 1.000 hcc- plele preocupări ale celor cc frec festări ale m uncii cu cartea.
creşte cu circa 400 000 lei. Aş vrea lare in bazinul Sibişcl şi Geoagiu ventează clubul şi in program ul în
tocm it a prevăzut dife rite activităţi
să mai arăt că priit organizarea m- — Uenghel. Uămînc însă ca şi în care să-i atragă pe siderurgişti. să-î Prietenii filmului
torgospodărească a teritoriului s-a accsl sens să fte luate măsuri prac
făcut o grupare a suprafeţelor ara tice pentru începerea lucrărilor. determ ine să îndrăgească clubul In Cinem atografia şi-a cîştigat m u lţi
bile in jurul centrelor de produc Dintr-un calcul sumar rezultă că mare măsjiră lu crul acesta a reuşii. prieteni în rîn d u rile siderurgişti'lor.
ţie. Acest lucru a dus şi la micşo după plantarea aceslor suprafeţe cu Dovadă? B ila n ţu l sum ar al prim elo r Cele 8 film e rare au ru la t în u l
rarea distantelor de transport, iar vilă de vie sau pomi fructiferi şi trei săptămîni din luna februarie. tim ele 20 ue zile. au fost vizionate
prin crearea tarlalelor do forme re mirarea acestora pe rod, toate chel de aproape 15.000 de m uncitori lui-
gulate s-a redus mersul in gol al tuielile sc pol amortiza în decurs 4.000 de spectatori nedoreni. In această perioadă au
tractoarelor şi al celorlalte maşini de numai trei ani mai fost organizate 12 vizionări co
agricole. Avîndu-se în vedere relieful fră- In perioada J-22 februarie fo r lective la televizor, da care au p a rtj-
O sursă importantă de creşicre a minlal care oxislă în raion, ceea ce m aţiile dc mandoline, muzică u- pat circa 800 de iu bito ri ai m icului
suprafeţei arabile o constituie şi va duce la degradarea solului prin e- şoară, teatru, dansuri si cele doua ecran.
lorificarea terenurilor în pantă şi a roziune, unităţile agricole socialiste brigăzi artistice de agitaţie din ca ir
dealurilor. Asllol, avind în vedere au fost îndrumate ca pe o suprafa drul clu b u lu i au prezentat în loca In afară de cele am intite, în ca
condiţiile pedoclimatice, in raionul ţă de 7.1*00 hectare, lucrările să se lită ţile Teliuc, Cinciş, Nandru. Mî- dru l c lu b u lu i au mai fost o rg a n i
Orăşlie a fost identificată o supra evccule pe direcţia curbelor de ni nerău, Josanî. Peşlişul M are şi Peş- zate alte 15 acţiuni d ife rite cum ar
tişul M ic 20 de spectacole. fi: concursuri de şah. a u d iţii colec
Cci peste 4000 dc spectatori au tive la radio, je ri de întreb ări şi
P e n t r u z i u a răsplătit cu aplauze strădania artiş răspunsuri etc.
In viitor, cu s p rijin u l C om itetului
tilo r amatori şi calitatea bună a
program elor prezentate. sin dica lu lui de la CS. Hunedoara,
colectivul olubuluî „S id c ru rg is tu l-
d e 8 M a r t i e Zilnic cîte o conferinţă îşi va spori e fo rtu rile pe lin ia îm
calitative' a a cţiu nilor
bu n ă tă ţirii
întreprinse. Atragerea unui nu m ăr
In vederea zilei de 8 Martie, co feră şi ea o serie de modele noi de A in tra t în obişnuinţa m uncito mare de siderurgişti Ja clubul dor,
lectivele din numeroase întreprinderi ţesături din mătase arlificală, na rilo r ca la in tra rea în com binat sau va sta în centrul atenţiei noastre.
ale industriei uşoare au pregătit pcn turală, relon. cu lire de elect, fie în alte locuri să întîlnească afişe Mai avem încă m ulte dc făcut în
lru „Decada cadourilor" un bogat care în mai mulle combinaţii colons- carc-i in vită să ia parte la confe direcţia im b o g ă ţiiii tem aticii acţiu
sortiment de produse. licc. precum şi o gamă varială de rinţele ce au -loc în cadrul clubului nilor.
Printre numeroasele articole reali Hal icuri in desene şi culori variate. „S id crurgistu l". IO A N M O L D O V A N
zate de muncitorii din fabricile dc La m u lu l lor, întreprinderile de in- Tema con ferin ţe lor reflectă preo directorul clu b u lu i
tricotaje sint complcurde din două călţăminte au realizai noi modele cupările maselor Aşa se şi explică ..Sidcrurgistul”
sau trei |)icse, rochiile, jachetele din dc incălţăminle de primăvară, desti faptul că fa audierea con ferin ţe lor V IC T O R I N A P /R L E A
lină şi fire sintetice cil croială mo nate femeilor, printre care cele din partioipâ numeroşi oameni ai m un bibliotecară
cii Conferinţa „P la nu l dc 6 ani se L. G Â M A N
dernă, bluzele din lire sintelice în |)iclc de box. combinaţii dc |)îclc înfăptuieşte cu succes" a priilejuit
combinaţie cu mătase artificială sau şi lac, hunling şi balerini in diverse discuţii rodnice în rînduri-îe pai ticî- responsabil cultu rai
cele din relon. culori. panţi'lor. Aşa s-a în tîin ^ 'a t şi după (din eolertivud subredneţiei
Colecţia articolelor din mâlase o- (Agerpres) Termocentrala Uzinei „V ic lo ria” Călan. Aspect din sala maşinilor. noastre voluntare de la C.S,
expunerea conferinţei „In d u stria Hunedoara).