Page 10 - 1965-03

/

N l b l î â
Pag. i Drumul socialismului

K A 0 © M U IL A L B A

Caracteristică onilor de muncă liberă este continua transformare AGRICULTURA
o oraşelor şi satelor patriei. Peste tot se întîlnesc construcţii noi de
fabrici şi uzine, de locuinţe sau edificii social-culturale.
Asemenea prefaceri înnoitoare ou loc şi în raionul Alba. Aici
s-au ridicot şî se ridică obiective industriale de însemnătate repu­ iN PLINĂ DEZVOLTARE
blicană : Uzina de preparare din Zlatna, este în construcţie Fabri­
ca de produse refractare din Alba lulia, s-au deschis mine noi. s-o Ne ducem cu gîndul în trecutul agricole, dacă s*ar ft lucrat păminlul
dezvoltat şi modernizat uzino chimică metalurgică. La sate s-au dat trăit de lucrătorii ogoarelor şi pod­ ca înainte vreme, puteau ele soiu­
goriilor din luncile şi dealurile raio­ rile de seminţe să fie cit de bune că
în folosinţă şcoli şi cămine culturale noi. dispensare medicale, iar lot nu se ajungea la o asemenea pro­
cooperolivele agricole de producţie sînt în plină dezvoltore. nului Alba. 11 vedem presărat de a- ducţie Oamenii însă, au astăzi alte
In naqino de fată redăm doar cîîeva din înnoirile care au schim­ m in tiri amare : muncă grea, agricul­
tură înapoiată — asemănătoare de condiţii de muncă.
bat înfăţişarea localităţilor roionului.
altfel cu întreaga noastră agricultură Pe ogoarele cooperativelor din ra­
din trecut. Iată şi cîtcva cifre din ion lucrează dc la un an la altul tot
statisticile anului 1935 care reflectă mai mulle maşini. Numărul tractoa­
fără putinţă de tăgadă sărăcia relor a crescut de )a 142 cîle erau
SE ÎNALŢĂ 0 FABRICĂ satelor. Din totalul gospodăriilor ţă­ in 1961 Io 229 in 1964, al semănăto­
rilor mecanice de la IG0 la 216, al
răneşti ale raionului, 38 la sulă nu
combinelor de la 32 la 69. Volum ul
dispuneau dc nici o vilă de
lucru.
Despre mecanizarea lucrărilor agri­ lucrărilor executate mecanizat a fost
cole nici vorbă. Doar 4-5 Iractoarc, în 1964 de 5 ori mai mare la între­
La poarta vesticii a vechiului or.fiş. bate un lung şi complicat drum de şi acelea ale moşierilor. In rest, ţinerea cultu rilo r si de 7 ori mai Z im îs m a d e m s t m z i
peisajul cunoscut clin totdeauna ace­ transformări cu o durată de 8 zile, pălmaşii lucrau cu unelte rudimen­ mare la recoltat, (lecît în 1961. Astăzi,
iaşi — cimpie întinsă cu mici ridică- va ieşi la capătul procesului tehno­ tare. Pc atunci cele mai ridicate pro­ în agricultura raionului lucrează 44
turi ce cresc spre Apuseni — cslc, logic sub forma produsului finit, de de ingineri agronomi, 3 ingineri zoo­ Cu vreo cincizeci de ani în urmă, cea perioadă. Copiii m inerilor nu statul a Investit sute dc milioane d<j
dc* cîlvn timp, dominat de un ele­ care au alibi nevoie Jurnaliştii şi o- ducţii dc gnu abia atingeau 600— tehnici. 16 medici veterinari. 43 teh­ un bătrin miner de prin părţile Ma­ aveau şcoli, iar pentru îngrijirea lei. A fost construită aici la Zlatna
700 kg la hectar.
ment nou. Aici se înaltă în ritmul tclarii — cărămida refractară. nicieni agronomi şi zoolehnişti. nejului, scria unui prieten din Zlal- sănătăţii exista un singur medic pen­ o uzină modernă de preparare do
caracteristic vremii noastre noua fa­ Lucrările se desfăşoară cu intensi­ Punem tabloul acesta fală-n fală nn : „Să ştii dragă că am rămas din tru toată Valea Am poinlui. mare capacitate, iar pentru trans­
brică de materiale refractare. Păinin- tate şi la linia de produse — cea cu realitatea zilelor noastre. Este de Cu ajutorul maşinilor, folosind în ­ nou fără slujbă. Mina în care lucrez Acesta este pe scurt tabloul Zlal- portul minereului de la sectoarele
necomparat. A tit de mult s-a dez­ grăşăminte chimice (in 1964 în uni-
lul a fost răscolit, iar în loc s au dc-a doua parte, finală, a procesului lălilc socialiste s-au administrat a- s-a închis...". Esle doar un singur, nci din trecut. miniere la Zlatna, a fosl construit un
pus temelii din otel şi beton alo co­ tehnologic. Echipa de mont ori con­ voltat agricultura raionului în anii proape 3.000 tone îngrăşăminte chi­ fa|)t. Deajuns însă ponlru a arăta Acum, Zlatna are altă înfăţişare. funicular.
losului cc se întinde pc o suprafaţă dusă dc Luca But nara va da curînd regimului de democratic populară. Dc mice), şi îndrumaţi de cadrele teh­ ceea cc se petrecea in regimul N-ou trecut decît două decenii de S-a dezvoltat în Zlatna şi un pu­
de 50 hectare. A ici nu se poale i- în funcţiune prim ul cuptor rotativ. la înfiinţarea primelor cooperative a- nice şi inginereşti, membrii coopera­ burghezo-moşieresc la Zlatna, bă- la eliberarea patriei şi în aşezările ternic sector chimico-metalurgic. D
rnorlaliza pe peliculă ceva cu pre- Un examen la această „Iernă'* 1 echipa giicole de producţie, oamenii au pă­ tivelor agricole dc producţie din ra­ liîn u l centru aurifer al patriei. Cum minereşti din această parlo a raio­ vechea uzină n a mai rămas n im L .
tenlia dc o răinîne actual nici măcar l-a dat nu de prea multă vreme la şit cu incrcdcre pc drum ul agricultu­ nu mai convenea capitaliştilor cişti- nului Alba au avut loc prefaceri în ­ Totul s-a construit şi reconstruit din
o săptămînă. Coşul înalt al cuptoa­ Uzina de alumină din Oradea. Caii- rii socialiste. 14.160 de familii şi-nu ionul Alba au dezvoltat continuu uni­ gul, includeau mina, lâsind pe dru­ noitoare care au schimbat cu desă- temelii. S-au ridicat o fabrică dc acid
tăţile lor, au creat ramuri noi, adu­
relor, la picioarele căruia sc întind fierţii vii I prim ii acolo a recomandat-o unit ogoarele în 21 de cooperative a- cătoare de mari venituri. m uri sule de muncitori. vîrşirc viata oamenilor. sulfuric, un nou sector metalurgic,
plină
iar alte instalaţii se află în
gi icole.
halele, a crescut în fiecare zi cu a- pcnlni cele două cuploare similare Cu toate că încă in urmă cu 200 Prin grija stalului nostru, minele construcţie, Acum U.C.M. Zlatna se
proape 2 metri. Cind i s-a pus u lti­ ce se vor construi nici la Alba Iu- Stai dc vorbă cu membrii coope­ V iticultura şi pomicultura au luat de am aici s-a construit o uzină care închise de capitalişti au fost re­ înfăţişează ca o uzină modernă, cu
mul inc), chiar pc creştet, graficul lia. Specialiştii susţin că se întrevăd ratori. Toii 5ti arată cu mîmlrîc dc asemenea, în ultim ii ani, o mare urma să extragă metalele preţioase, deschise şi modernizate, crcîndu-se procesele de producţie mecanizate
indica o reducere a timpului dc exe­ rezultate bune. schimbările petrecute în salcie coo- dezvoltare. A u fost făcute plantaţii înfăţişarea localităţii a rămas ace­ minerilor condiţii omeneşti de lu ­ şi automatizate. In anul 1964 uzina
cuţie de 15 zile. Controlul n-a dai Echipei lui Gheorghe Analolie ii prralivizalo. în viata lor. Munca pc noi dc pomi pe 568 hectare si de vită eaşi pînă acum douăzeci de ani. In cru. Transportul- in mină a fost me­ a realizat, fală de 1959, o creştere a
schimb a crescut in acea perioadă
emoţii constructorilor: firul cu plumb este dală sarcina de a asigura con­ ogoare unite a creat posibilităţi ne- de vie j>e 108 hectare. La fel, dezvol­ in lr-ulit dc mult exploatarea incit canizat, locul tirnăcopului a fost producţiei globale de 269,2 la sulă,
hiat de ciocane de abataj pneumati­
a căzut exact în centrul coşului. Ca­ diţii optime dc muncă colectivului bănuile de dezvoltare în toate sec­ tarea creşterii animalelor a stat în in 1848, ne mai puţind răbda, m un­ ce. In aceste condiţii, munca oame­ a producţiei marfă de 268,2 la sulă
lificativul: ireproşabil. Lucrările dc viitoarei fabrici: ca montează acum toarele şi ramurile agriculturii. Cei atenţia conducerilor cooperativelor a- citorii au distrus din temelie toată nilor a devenit mai spornică. Citeva în timp ce productivitatea muncii a
înălţare a coşului au fosl conduse dc instalaţia do epurare a gazelor. Si din Teiuş, Calda, Duccrdcn, Şard iii gricolc de |>roductic. In urma s p riji­ uzina. Condiţiile extrem de grele cifre ilustrează cit de mult a cres­ crescut cu 191,G la sută.
maistrul Sabin lluruiocca! un cunos­ şi-o îndeplineşte cu conştiinciozitate: vorbesc de introducerea în cultură nului acordat de stat, efectivele dc de lucru le-au secătuit ţoale pute­ cut producţia în minele Zlalnei. La Dar, vorbind despre Zlatna, tre­
cut constructor care a lucrat si pe uncie părţi ale instalaţiei şi-au găsit a celor mai productive soiuri de animale proprietate obştească au rile. Refacerea uzinei a avui drept produsul de bază s-a realizat în buie să faci o privire şi peste noua
alte şantiere din tară. A venit la locul ru mult înainte dc termenul fjtiu. iar cooperatorii din Cistei, Cri- crescut dc la 3.219 cîtc erau in 1961, urmare creşterea şi mai puternică 1064, fală de 1959, o creştere a pro- ei monografie. Salul uitat de altă-
Alba lulia împreuna cu fiul său — prevăzut. In aprovizionarea la timp cău şi alte cooperative agricole dc la peste 8 500 în I9G4. Numai încăr­ n exjdoalării Se scoteau bogăţii fa­ duclioi de 257 la sulă. In aceeaşi pe­ dată, a căpătat în aceşti ani con tu­
Nicolae. Acesta, de asemenea, este cu materiale şi în hărnicia echipei producţie, despre hibrizii (ie porumb cătura dc bovine, la suta dc hectare, buloase, în limp cc condiţiile de rioada valoarea producţiei globale ruri noi, socialiste. Pentru cei ce
cunoscut: a condus lucrările dc con­ stă garanţia că instalaţia va putea rare au dat cele mai bune rezul­ în cooperativele agricole de produc­ muncă se înrăutăţeau toi mai mult a crescut cu 213 la suta. Pentru dez­ muncesc s-au construit aproape 400
struire a unor hale impunătoare la funcţiona înainte de termen. tate. Pc 90 la sută din suprafaţa c u l­ ţie a crescut dc la 12,G în 1961 la In comună nu s-a făcut nimic in a- voltarea şi modernizarea minelor apartamente convenţionale, iar pen­
uzinele .T ra c to ru l” şi ,,Steagul roşu” Transformarea argilei in cărămidă tivată cu griu de cooperativele agri­ 26,1 în 1964. tru îngrijirea sănătăţii lor s-a în fiin ­
din Braşov. Nicolae are abia 28 dc înseamnă în accepţiunea constructo­ cole din raion, s-au folosit in 1964 Semnificativă pentru dezvoltarea ţai un spital cu mai multe secţii in
ani şi este şeful şantierului 4. Oa­ rului montarea unor utilaje a căror soiuri dc înaltă produclivilalo. Coo­ cooperativelor agricole de producţie care lucrează azi cadre bine pregă­
tite. Pentru copiii oamenilor muncii
menii cu care lucrează cei doi Iluru - greutate depăşeşte 8 400.000 de k ilo ­ peratorii din Tcius, de pe cele 36 şi a bunăstării membrilor lor este COMPLEXUL FEROVIARILOR a fost construită o frumoasă şcoală
iocea găsesc că lălăi şi fiul seamănă grame. Aceasta însă nu pxprimă to­ hectare cultivate cu grîu din soiul creşterea dc la un an la altul a avu­ medie. Scoală profesională care pre­
ca două picături de apă. Asemănarea tul cind este vorba de nivelul tehnic Bezoslnia I au oblinut în 1964 o pro­ ţiei obşteşti. Dacă în 1961 valoarea gătea altădată cioplitori în piatră,
nu se referă )a înfăţişare, ci la ceva al viitoarei fabrici. Tovarăşul Victor ducţie medie la hectar dc 2.107 kg, averii obşleşli a cooperativelor agri­ Complexul C.F.R. Teiuş—Coşlariu puţin de două minute trenul îşi face pune Ui dispoziţia industriei miniere
mult mai preţios: dîrzenie, un înalt Borlalan, inginerul şef al fabricii, vor­ cei din Galda, folosind soiul Marach cole era de 25.7G5.G37 lei, in 1964 a i'sle unul din punclcle economice apariţia. Pe măsură ce înaintează, pe muncitori temeinic pregătiţi. M aga­
simt al răspunderii pentru îndepli­ beşte cu multă mindrie despre faptul au realizai 2.300 kg la hectar, iar la crescut la peste 44.000.000 lei. importante ale raionului Alba. Prin luminoschcmă sc produce o schim­ zinele spaţioase, complexul coope­
nirea sarcinilor de producţie. Aceste că cea mai mare parte a s e d iilo r vor Bucerdca soiul Ponca cultivat pe 600 Dczvollîiul continuu fondul de acesta trec zilnic un mare număr bare : linia frînlâ galbena rcprc7.cn- raţiei meşteşugăreşti şi celelalte ti­
coordonate îi fac să se înlilnească avea procese complet automatizate. hectare a dat o producţie medie (le bază. cooperativele agricole dc pro­ (te trenuri. Chiar şi un ncinitiat în lînd acum 2 minute calc liberă, d e vi­ uită li comerciale satisfac tnlr-o mă­
adeseori în orele libere in aceleaşi V or exista 5 puncte de dispecerat cu 2.100 kg Ia hectar. ducţie şi-au croat j>osibUităU sporite domeniul transporturilor feroviare ne treptat, sector cu sector, dc cu­ sură tot mai mare pretenţiile oame­
Jocuri: fie in fnln schitelor si hîrli- pupitre sinoptice dc la care va fi pentru lărgirea in v iilo r intr-o mă­ poale să-şi dea scama că aici se dc- loare roşie. Semn că linia este ocu­ nilor muncii.
ilor de calcul de pe o masă din a- condus întregul proces tehnologic, sură mai marc a tuturor ramurilor de )>une o muncă plină (le încordare pată. fiind străjuită la ambele limite
parlamcnlul comun, fie acolo unde încopind cu descărcarea argilei şi producţie. pentru precizia şi siguranţa trans­ de două bcculelc rosn distincte, care
schitele şi calculele prind via|ă — terminind cu descărcarea cărămizii. portului. Aceste cerinţe au sporii an apoi sc sting piuă la formarea unui
pe şantier. Un element dc automatizare it con­ de an, o dală cu creşterea volum ului
stituie cuptoarele rotative, al căror nou |jarcurs. La n u m ji 4 minute după
Acum, şantierul se allă în stadiul de transport. îndeplinirea lor a cerul ieşirea trenului din zonă. la capătul
avantaj faţă do procedeul clasic (cup­
cînd secţiile îşi aşteaptă rîndu) să modernizarea conducerii întregii ac­ luminoschcinei se aprinde un bcculct
^ iu lr c în funcţiune. Nu peste mult loare verticale) constă în. realizarea tivităţi. Ca şi în alte slatii din lar.i, galben, care indică nproj>icrca unui
MţVŢinp vor pulsa agregatele la .linia,dn unei productivităţi incomparabil mai la Teiuş a fost introdusă centraliza­ alt tren din sens opus, clîncl din
şamofizart* cu slatia db descărcare şi itiahe cu un consum de * combustibil rea cleclrodinamicd. nou cale liberă pină la semnal. Foar­
mult redus. Se instalează, de aseme­
depozitul de materie primă, slatia te curînd, un bcculel verde dă intra­
nea, prese de marc tortă, ce asigură ...In biroul impiegatului de mişcare
de înnobilare, un cuptor rotativ de este linişte. Doar nişte ţăcănituri po­ rea în static.
rnlcinarc a argilei si silozurile pen- 800 kg. pe cm. pătrat. Vor funcţiona tolite atrag atentia spre un tablou de Centralizarea eleclrodiimmică îşi
tiu depozitarea şamotci. Cu alte cu­ pentru prima oară in tara noastră a- comandă, din care, la prima vedere dezvăluie aici un alt avantaj : timpul
meslecăloare rapide, impingăloare
vinte, aceasta reprezintă exact ju m ă­ de compunere şi descompunere a tre­
hidraulice, pompe pentru transport nu înţelegi marc lucru. Ce poli ve­
tate din întregul flux tehnologic. A iri
pe cale pneumatică ele. dea? Un fond negru cu o sumedenie nurilor a fost redus de la 8— 12 m i­
se obţine şomola ca materie piimă de butoane dispuse în aparentă nc- nute la cîtcva secunde, adică la atîla
Devine şi mai justificată mindria
pentru cărămizi. Pentru citva timp orinduil, un mare număr de beculcle timp cît ii trebuie blochistului să a-
însă materia primă va părăsi labri- inginerului cînd vorbeşte de (aptul de mai multe culori, linii frînlc lu­ pese două butoane aflate la mai pu­
că mai bine de 80 la sulă din utila­
cn, îndrcptîndu-se spre fabricile mai minoase colorate aci în galben, aci ţin de un metru unul de celălalt. Dc
vechi din tară. Aceasta se va petre­ jul care va produce cărămida refrac­ in roşu. Este luminoschema, adică un aceea este j>osîbil ca acum să intre
ce pînă cind va fi pusă „în picioa­ tară ode de provenienţă romincască. fel de schiţă a statici. şi să iasă din gară mai multe tre­
La poarta vestică a oraşului Alba
re” linia dc produse, adică de cără­ nuri simultan. Trenul dc j>orsoane
lulia peisajul se schimbă. Aici se Cîtcva ţăcănituri se aud in apara­
mizi. Atunci, argila va Ircce din a- înaltă o fabrică. tură. Impiegatul bloclust, Iov. N i­ 3335 dinspre Sighişoara a intrat in
grcgal în agregat şi, după ce va stră­ C. ARM EAN colae Trifan, apasă pe două butoa­ static :n acelaşi timp cu ccl de per­
ne, şi pe schemă apare o linie punc­ soane nr. 2314 de la Cugir. Intre timp
tată galben şi frîniă din loc în loc. se dă comandă dc manevră în sec­
torul II al statici, apoi aceeaşi co­
înseamnă că s-a pregătit parcursul
pentru un tren cc urmează să trea­ mandă la liniile 8—9.
Grijă faţă de sănătatea oamenilor că. Adică toate macazele, la comanda dernizare au fost luate şi la depoul
Cum esle şî firesc, acţiuni de mo­
calc liberă,
format
blochislului, au
întreaga operaţie a durat doar 17 se- dc locomotive. Aici a fost înlocuită
In trecutul nu prea îndepărtat, g ri­ medie. Numărul cadrelor sanitare a eunde, fală de 6 minute în cît se exe­ cea mai mare parte a maşinilor şi u-
ja fată de sănătatea oamenilor mun­ crescut de la 52, cîte existau în tre­ cuta după procedeul clasic. Acum, lila ju lu i vechi, ceea cc a făcut să
cii era ca şi Inexistentă. Despre acest cut. la 601. Iu lot timpuI guvernării trenul j>oale intra în staţie în de pli­ crească simţitor productivitatea m un­ t y n \ v r r\
fapt Hi vorbeşte oricare din locuito­ regimului burghezo-moşieresc nu s-a Staţia (le salvare din oraşul Alba lulia nă siguranţă. Şi intr-adevăr, in mai cii. In atelierul mecanic au fost in ­ LU i «
rii vîrstnici oi raionului Alba. Un construit nici o casă de naştere sau troduse strunguri, freze, raboteze mo­ A f v e—f **
bolnav din salul Inlregalde putea dispensar, n-a fost instalat nici mă­ derne, cu un înalt nivel tehnic. A i\ / A v i
primi ajutor numai dacă era adus calc car un aparat Rontgcn proprietate a furii a devenit accesibilă tuturor ce­ crescut, dc asemenea gradul dc me­ i - J y
dc 40 km pînă la Alba lulia. Pe toa­ stalului. Azi există 8 case de naşte­ tăţenilor pairici. Condiţiile create de canizare a operaţiilor care cercau y
tă întinderea actualului raion nu exis­ ri*, 10 dispensare şi II aparate Ronţ- partidul şi stalul nostru au făcut ca eforturi fizice din partea muncito­
ta decît un singur spital cu 25 de gen. In ultim ii ani au fost construite rDe umili în£letilo-v- neştiinţa de carte să rămînă doar de rilor şi un mare volum dc muncă. i
paturi. Astăzi există un spital la cen­ dispensare noi in Almaşul Mare, Fe- domeniul trecutului, iar învăţămin- Nici oamenii n-au rămas în urma
trul de raion, un serviciu medico-sa- neş, Mcleş, Inlregalde. Galda ele. lul şi cultura să meargă pe un drum acestui proces dc înnoire continuă. jLaG. A L —V
nîtar la Zlatna cu 65 de paturi, cu 3 Ca urmare a măsurilor luate de mereu înfloritor. Cifrele nu spun In acest an, funcţionează la depou
servicii, la care se mai adaugă un partid şi guvern pe linia îmbunătă­ al moăfămînkdui întotdeauna lotul. De dala aceasta două cursuri pentru ridicarea ca lifi­ Dacă priveşti harta electrifică­
număr de 53 de paturi la casele de ţirii condiţiilor de deservire sanitară insă, chiar şi numai ele sînt sufici­ cării, care cuprind 215 muncitori. rii raionului Alba poţi observa
naşteri şi staţionarele din mediul ru ­ a j>0|)ulii(ici, astăzi un medic revine ente pentru a ilustra marea-deosebire Este demnă de remarcat grija cu cu uşurinţă că in fiecare an pe
ral. O statistică din trecut remarca la 800 dc locuitori, fală de un medic Sini documente şt se cunosc situ­ clase. Şcolile, puţine la număr, erau dintre trecut şi prezent. care sînt iratali mecanicii şî fochist ii aceasta apar puncte noi, repre-
faptul că la 3.000 de locuitori revenea la 7 000 de locuitori — cil era în tre­ aţii şi fapte care acuză zdrobitor re­ sărace in condiţii de învăţătură. Invălăm inlul mediu şi profesional, la încheierea turelor. Iu imedita a- zentind satele in care pătrunde
un singur pat. Azi revine un pal dc cut. gimul burghezo-moşieresc pentru Edificatoare in accsl sens sini aproape inexistent înainte de 1944, propicrc a staţiei au fost amenajate această energic binefăcătoare.
spital la 196 locuitori. Baza materială sanitară în continuă înapoierea culturală in care erau însemnările făcute în anul 1941 de cuprinde acum 3 şcoli medii cu pes­ dormitoare curate şi încălzite. Pen­ Numai în ultimii ani au fost c-
ţinu li oamenii muncii.
Înainte de 1944 existau 10 circum ­ dezvoltare, ca şi creşterea pe măsura Alba, la sale, tot al 4-lea In raionul învăţătorul Victor Lungii din locali­ te 1.500 elevi şi 5 şcoli jirofesiona- tru fiecare mecanic şi fochist este lectrificate 37 de sate Energia
locuitor
scripţii sanitare rurale. In prezent acestor condiţii a producţiei si sor­ tatea Galaţi, in care descrie şcoala Ic şi tehnice tu 2.033 elevi. Numă­ asigurată cile o cameră în care sc electrică a permis ţăranilor mun­
există 17 circumscripţii săteşti, 3 oră­ era analfabet. După statisticile în ­ salului : „In vă lă m in lu l funcţionează rul învăţătorilor şi profesorilor din pot odihni in condiţii optime. Aceş­
timentelor dc medicamente au făcut în mod neigienic, intr-un local îm­ citori să se ridice la o viaţă cul­
şeneşti, 4 de întreprindere, două po­ tocmite de burghezie, în 1938 exis­ raion tare îndeplinesc cu răsj>undc- tia primesc pijamale, papuci, săpun, turală demnă, să-şi cumpere a-
posibilă dispariţia unor boli care în prumutat de comună... ce are o ve­
liclinici, un cabinet şcolar, 26 puncte tau aproape 15.000 neştiutori de car­ chime dc peste 170 ani şi care esle re sarcina încredinţată de partid de prosop, fac baie, apoi intră in ca­ paratc de radio, frigidere, ma­
sanitare în întreprinderi, sale şi trecut secerau sute şi mii de vieţi te. Majoritatea copiilor care urmau în curs dc ruinare. Cînd se revarsă a fi educatorii tinerei generalii esle mera repartizată. şini dc spălat, televizoare etc.
şcoli, deservile dc cadre cu pregătire omeneşti. şcoala abia puteau face j>rimele 3-4 ptrîul... se umple cu apă pină la fe­ dc peste 800. Iată numai citcva fapte care vo r­ Electrificarea cslc pc calc să cu­
restre...“ In raion s-au construit numeroase besc de la sine despre condiţiile noi prindă toate satele raionului.
şcoli şi săli (fc clasă noi, au fosl in care muncesc şi trăiesc ceferiştii.
M ărturiile întunericului în care electrificate 37 undaţi şcolare din
trăiau oamenii shrt nelipsite din m ul­ mediul rural. Numai in anii sesena-
te acte şi documente întocmite pe lului s-au construit 54 noi săli de
timpul burgheziei, cînd neştiutorii clasă din care 22 în anul 1964 şi
de carte işi lăsau am|>renla degetului s-au amenajat alte zeci de săli. In € 18IFBE §11 F A P T E
mare, în loc de iscălilură. Snrd, Cricău, Sintimbru, localurile
In raionul Alba, trista moştenire cu etaj |)entru şcolile de 8 ani care
lăsată de regimul burghezo moşie­ se construiesc, sînl în curs dc ter­ Denie, Inlregalde. Slrcmţ, Coşlariu,
© In primii patru ani ai planu­
resc de-a lungul multor decenii, a- minare. In total în ultim ii 5 ani au lui de şase ani, producţia globală Oarda şi alte localităţi. Volum ul
nnlfabclisnui), a fost lichidat în fosl construite şi amenajate 110 săli
prunul deceniu al regimului demo- de clasă. a întreprinderilor industriale din desfacerii mărfurilor prin coopera­
crnl-populor. Reforma învălăm inlu- Pentru copiii care vin de la dis­ raion a crescut cu 118,4 la sută. In tive a crescut de la 76 C60.000 lei
lui din 1948, holărîrile luate de tante mai mari, pc lingă şcolile de anul 1964 întreprinderile şi-au rea­ în anul 1961, la 08,237.000 lei în
partid şi guvern în anii următori, 8 ani. medii şi profesionale func­ lizat planul la produc(ia globală in 1964.
ţionează 12 internate şi cantine cu proporţie de 104,3 la sută şi în pro­ ^ Prin munca însufleţită a cetă­
au pus bazele unui invălămînt rea­ o capacitate de 3.000 locuri, iar nu­ porţie de 105,2 la sulă la producţia ţenilor şi cu sprijin ul acordat dc
list, ştiinţific, accesibil pentru toii mărul burselor de întreţinere se r i ­ marfă; productivitatea muncii a partid şi guvern. în prezent in ra
cop iii1 patriei. Reţinem numărul anal­ dică la |>estc 2.000. ion îşi desfăşoară activitatea 99
fabeţilor din anul 1938: aproape Valoarea anuală a creditelor bu­ crescut cu 3,2 (a sută, reaîizindu-sc
15.000. In anul şcolar 1964-1965- nu­ economii peste plan în valoare dc cămine culturale şi casc dc citit, 13
getare alocate în scopul înzestrării 4.180.000 lei. biblioteci comunale, 45 biblioteci
mai numărul elevilor care urmează cu materiale a şcolilor s-a ridicai în
clasele I-VJIl din raion esle de pes- medie în ultim ii 3 ani la G00 000 lei. O Dezvoltarea reţelei comerciale săteşti. Cinematograful, radioul şi
le 13.000, cu 310 la sută mai mare şi introducerea formelor noi dc vin- televiziunea au devenit un bun al
In anii 1963 şi 1934 şcolile dip maselor. Cete 37 cinematografe să-
decit al copiilor ce frecventau şcoa­ zare a asigurat satisfacerea în mă­
raion au fost dotate cu 900 bâuci teşii înregistrează anual aproape
la primară în 1938 Chiar în primii sură tot mai inare a cerinţelor oa­
şcolare, 150 table, 200 scaune şi ma­
am după reforma învătămînlului menilor muncii. Volum ul vînzârilor 1 milion spectatori, iar la radio,, ra-
terial didactic in valoare de cca.
s-au creat 21 unităţi şcolare de 7 ani. a crescut în perioada 1961-1904 dc dioflcarc şî televiziune numărul a-
ajungînd în 1964 la 32 unităţi cu 300.000 Ici, bibliotecile şcolare au la 120 milioane Ici la 150 milioane. bonnmentelor s-a ridicot Ia aproa­
clasele 1-VIII. Astăzi iui numai în fost completate cu cărţi noi în va­ @ Cooperaţia dc ronsuin asigură, pe 12.000.
loare de peste 60 000 lei, iar pentru
centrele de comună sînt şcoli de 8 manualele acordate în mod gratuit de asemenea, aprovizionarea cu bu­ © In cadrul căminelor culturale
ani ci şi în numeroase sale. Comu­ elevilor din clasele 1-VII1 s-a cheltuit nuri dc larg consum a populaţiei activează un număr de 67 echipe
na Igliiu are 4 sate şi în fiecare din mediul rural. In acest scop s a de teatru. 22 formalii dc cor. 00 c-
în anul şcolar 19G4-1CG5 suma de
funcţionează cîte o şcoală de 8 am. îmbunătăţit şi extins bav.a mate­ t'liipe de dansuri şi diferite forma­
peste 450.000 lei.
iar în comuna Feneş 2, din cele 3 rială a activităţii comerciale la sa­ ţii instrumentale ca : orchestre, c-
sale au şcoli de 8 ani. Silit cifre pline dc semnificaţie te, prin construirea de magazine cliipc dc fluieraşi, tarafuri, precum
pentru avînlul pe care l-a luat dez­ Şi 70 brigăzi artistice dc agitaţie.
Vedere panoramică a comunei Inlregalde In stînga; dispensarul medical; In dreapta: şcoala, Abia in anii regimului democrat- voltarea învăţămîntului în acest ra­ noi la Teiuş, Mihalţ, Fcncş. Hăpria.
conslrucţii noi realizate in ultimii ani. popular calea spre lumina învăţă- ion al legiunii nOHSlrP,