Page 100 - 1965-03
P. 100
DramuC socialismului
^agl ? " Nr. 3187.
stivităţile de ia Banska-Bystrica
BAN SKA-BYSTR IC A 27. — Cores le noastre care au luptat de m ulte o ri
pondentul Agerpres, A l. Liţă, trans îm potriva aceluiaşi duşman comun". M O S C O V A 27 (Agerpres). — In continuare, ra p o rto ru l a su b li
m ite : Pe te rito riu l cehoslovac au lu ptat în La plenara C.C. al P.C.U.S., L. I. niat necesitatea in te n s ific ă rii înzes
Cu p rile ju l celei de-a XX-a aniver războiul a n tih itle ris t 248.430 de ostaşi B rejncv, prim -sccrelar al C.C. al tră rii tehnico-m ateriale a producţiei
sări a e lib e ră rii oraşului Ba.nska- roinin i, iar num ărul color căzuţi s-a P.C.U.S.. în num ele p re zid iu lu i a pre colhoznico-sovhoznice şi a arătat că
Bystrica de sub ocupaţia fascistă, ia rid icat la peste 65.000 de oameni. zentat rap ortul „Cu p riv ire la măsu în cursul c in c in a lu lu i v iito r sc pre
teatrul de slat din oraş a avut loc Zona Banska-Byslrica a fost elibe rile urgente pentru dezvoltarea con vede dublarea pro d u cţie i dc trac
un m iting, la care au pa rticip ai repre rată de co rp urile 2 şi 6 ale arm atei tinuă a a g ric u ltu rii sovietico". După toare, că este nevoie să se elaboreze
zentanţi ai g u vern ulu i R. S. Ceho a patra rom îne si corpul 51 din ar ce a relevai m ăsurile adoptate de „u n plan de e le ctrifica re largă a a g ri
slovace, ai organelor dc partid şi de mata a 40-a sovietică. plenara din noiem brie 1964 cu p riv ire c u ltu rii" şi ca industria chim ică „tre
stat regionale, raionale şi orăşeneşti, In încheiere, asistenţa a aprobat Ia unificarea org a n iza ţiilo r de partid buie să*$i îmbunătăţească a c tiv ita
num eroşi lo cu ito ri ai oraşului. P rin trim iterea unor scrisori către C.C. al regionale şi de Unul, rap ortoru l a tea, să accelereze ritm u l de produc
tre in v ita ţi se aflau Gh. Niţescu, am P.C. din Cehoslovacia şi C om itetului arătat că problem a m ăsurilor urgen ţie şi livra re a îngrăşăm intelor". Ra
basadorul R.P. Romîne la Praga. lt. Central al P artidului Com unist din te pentru dezvoltarea a g ric u ltu rii a p o rto ru l a arălat, de asemenea, jU*.
col. Petre Constantin, ataşat m ilita r Slovacia, Ambasadei U.R.S.S. şi A m fost pusă în dezbaterea C om itetului p a rtid u l si statul trebu ie să acorW f
şi general-locotenent în rezervă basadei R.P. Romîne în R.S. Ceho Central datorită fap tu lui că „în u lti un s p rijin m u ltila te ra l a p lic ă rii rea
G hoorghe Cosma, fost comandant al slovacă. m ii ani s-au semnalat lipsuri şi gre liz ă rilo r ş liin lc i în producţia ag ri
a rtile rie i arm atei a patra rom îne, care şeli im portante în conducerea ag ri colă.
a particip at la eliberarea lo c a lită ţii c u ltu rii". „A g ric u ltu ra noastră, a spus A ră tîn d că în ag ricu ltu ra U.R.S.S.
Banska-By strica. Delegaţia rom ină a făcut vizite la vo rb ito ru l, prin în tre g u l mers al e- s-au form at în decursul is to ric i două
In cuvîntarea rostită cu acest p ri întreprinderea te xtilă „S lovenka" din vo lu ţio i istorice, şi-a dem onstrat forţa tip u ri de gospodării obşteşti — gos
le j, F. K ra jcir, vicepreşedinte a l’ gu Banska-Bystrica şi la C om itetul na sa vitală Invin cib ilă . S prijinindu-se podării de stat şi gospodării colec
ve rn u lu i R.S.C., a subliniat ro lu l e li ţional al oraşului. Simbătă, reprezen pe sistem ul socialist, Partidul com u tiv e — v o rb ito ru l a subliniat că „în
Declaraţia guvernului dul cel mai serios asupra răspunde protestat îm potriva a cţiu n ilo r S.U.A. berator al arm atelor sovietice şi ro tan ţii ro m in i au făcui o vizilă la Co nist a desfăşurat o a ctivita te consi etapa actuală, datoria noastră este
rii pe care şi-o asumă recurgind la in Vietnam . să nu accelerăm transform area uneia
R.D. Vietnam mîne. El a relevat con tribu ţia color m itetul naţional al regiuni» Slovacia derabilă în vederea de zvoltă rii a g ri
o acţiune a lîl de inumană ca folosi 16 d iv iz ii rom încşti Ia nim icirea tru centrală, unde gencralul-locotenent c u ltu rii". Plenara C.C. al P.C.U.S. din d in tre aceste form e ii» cealaltă, ci să
rea armei chim ice şi să ia m ăsurile Interpelarea ministrului de co n trib u im la dezvoltarea ş» în flo ri
FiAN O I 26 (Agerpres). — necesare pentru a se pune capăt de pelor h itle risto şi la eliberarea ora în rezervă G heorghe Cosma a îm nî- septem brie 1953 „a elaborat o lin ie
In cadrul unei con le rinle de pre urgentă fo lo sirii substanţelor toxice externe Italian ^ şelor Zvolen si Banska-Byslrica. nat un album cu fo to g ra fii ale vete justă în dom eniul a g ric u ltu rii. Tre rea celor două tip u ri de gospodărie
să. care a avut loc la M in iste ru l A - A u luat apoi cu vîn tu l V . S. N iko- ran ilo r din războiul antifascist, par buie să spunem că atîl tim p c it ho- obştească".
in V ietnam ul de sud**. R O M A 27 (Agerpres). — Pronunţîndu-so îm p o triva încălcă
facerilor Externe al R.D. Vietnam Num eroşi deputaţi ita lie n i din lacv, însărcinat cu afaceri ad-inlerim ticip a n ţi la luptele pentru eliberarea lă rîn lc oi - au fost traduse în viaţă,
s-a dat p u b licită ţii o declaraţie a gu partea partidelor social-democrat, so al U.R.S.S. la Praga. In eu vin larca sa, Cehoslovaciei, si un drapel romînesc. noi am înregistrat rezultate certe... r ii p rin c ip iilo r dem ocratice în condu
ve rn u lu i R D. Vietnam in care se Declaraţia agenţiei Taniug cialist, dcm ocral-creştin şi liberal Gh. N itcscu, ambasadorul R.P. Romî El a transm is un salut populaţiei- re D in păcate, însă, aceste rezultate po cerea a ric iu lu i şi pentru respectarea
condamnă folosirea de către S.U.A. ne la Praga a spus p rin tre a lte le : g iu n ii Slovaciei centrale $i oraşului zitive nu au fost consolidate şi dez lor cu stricteţe, rap o rtu l propune ela
a gazelor toxice în V ietnam ul de BELGRAD 27 (Agerpres). — l-nu interpelat in Camera D eputaţilor „C o n trib u ţia trupe lo r rom îne la lupte Banska-Byslrica, în numele vetera voltate mai departe.. In tim p ce, pînă borarea unui nou statut al a ric iu lu i
sud. In legătură cu folosirea gazelor şi in Senat pe m in istrul afacerilor ex le pentru eliberarea Cehoslovaciei se n ilo r rom ini din războiul antifascist, în 1959 sc înregistra un avînt sim agricol şi pregătirea celui dc-at 1II-
terne al Ita lie i in legătură cu acţi
lea Congres unional al co lh o zn icilo r
G uvernul R. D. Vietnam , se spune toxice în Vietnam , agenţia Taniug a u n ile pe care lc-a întrep rins sau in înscrie pe lin ia tradiţion ale lo r relaţii prin interm ediul zia rulu i regional ţito r al a g ricu ltu rii, în perioada care pentru anul 1966.
a urm at, aceasta a început, de fapt,
în declaralic, (ace apel la toate gu fost autorizată să declare că „g u ve r tenţionează să le întreprindă gu ver prieteneşti statornicite între popoare „Sm er" şi al ra d io d ifu ziu n ii locale. Prim ul secretar al C .C .. al P.C.U.S.
vernele si popoarele să condamne nul iugoslav condamnă acţiu nile n- nul in legătură cu folosirea gazelor să bală pasul pe loc". a sub lin ia t apoi sarcinile organelor
V o rb ito ru l a arălat că principalele
cu severitate această brutala si gresive ale S.U.A. îndreptate îm po toxice în Vietnam . dc partid pentru traducerea in via ţă
flagrantă încălcare a norm elor de triva su ve ran ităţii şi in lc g rită lii te P rintre deputaţii care au form ulat Delegaţia R.P. Chineze a sosit ia Tirana cauze ale acestei situ a ţii sint : „punc o m ăsurilor propuse.
drept internaţional. rito ria le a R epublicii Democrate V ie t în treb ări in această problem ă se află tu l slab în conducerea a g ric u ltu rii
nam*'. „G uvern ul iugoslav condamnă il constituie (aptul că cerinţele le După dezbateri pe m arginea rap or
G uvernul R.D. Vietnam cerc ca M auro F crri (socialist), M a ri Tanasis O aspeţii au fost în lim p in a ti la ae g ilo r economico de dezvoltare a eco tulu i. plenara C.C. al P.C.U.S. a ade^-
guvernul S.U.A. să înceteze de în în m odul cel mai energic folosirea (social-dem ocrat), Piccoli şi Folchi T IR A N A 27 (Agerpres). — roport do Enver Hodja, prim -secretor nom iei socialiste cran luate în con tal o lio tă rirc, p rin care aprobă g a
dată folosirea de gaze toxice în V ie t gazelor toxice ca o încălcare flagran (dem ocrat-creştini). La 27 m artie a sosit la Tirana o siderare în mod in suficient, iar une surile prezentate cu p riv ire la dez
namul de sud, să pună capăt războ tă a norm elor d re ptului in te rna ţio delegaţie a P artidului Com unist C hi al C.C. P artidului M u n cii din A lb a ori chiar erau nesocotite... O conso voltarea a g ric u ltu rii şi însărcinează
iu lu i agresiv pe care îl poartă aco nal, cei care le folosesc asum îndu-si Declaraţia guvernului nez şi a g u ve rn u lu i R. P. Chineze, nia, si alţi conducători de partid şi lidare insuficientă cu m ăsuri nece organele de partid $i do slat să in
lo, să-şi retragă toate trupele şi ar răspunderea pentru toate consecin condusă dc Ciu En-lai. dc stat ai R.P. Albania. sare do ordin econom ic a vastelor h o lă rîri corespunzătoare şi să Ic a*
mele, să înceteze actele de război ţele posibile". R.P.D. Coreene sarcini cc se puneau în faţa a g ricu l plice în vinlă.
îm potriva R.D. Vietnam , să respecte PH EN IAN 27 (Agerpres). — turii... In mod practic s-a făcut foarte Plenara C.C. al P.C.U.S. a h o tă rit
si să aplice în mod corect aco rd u ri Declaraţia plenarei C.C. După cum transm ite A genţia Cen puţin pentru ridicarea n iv e lu lu i teh ca K. M azurov, prim -sccrclar al C.C.
le din 1954 de la Geneva cu p riv ire trală Telegrafică Coreeană, gu vern ul U. R. S. S.: nic al a g ricu ltu rii, creşterea fe rtili al P.C. din Bielorusia, membru su
la Vietnam . al P.C. din Japonia R P.D. Coreene a dat p u b lic ită ţii o tăţii... In sfirşit, s-au semnalat lip su ri pleant al P rezidiului C C . al P.C.U.S.,
declaraţie, in care îşi exprim ă „h o tă rî- serioase în munca organelor de să fie trecut în rin d u rile m em brilor
Nota guvernului sovietic TO K IO 27 (A gcrprcsl. — rea sa de a acorda po porului frate vie t Rezultatele alegerilor pentru sovietele locale P rezidiului C.C. al P.C.U.S. El a fost
Intr-o declaraţie dată p u b licită ţii partid, de stat şi agricole".
namez orice formă de a ju to r mate In continuare, in raport sint e x num it, apoi, de către Prezidiul So
M O S C O V A 27 (Agerpres).— de cea de-a doua plenară a C C . al ria l si moral, inclusiv arme, dind M O S C O V A 27 (Agerpres). — cele 15 rep ub lici sovietice au p a rti puse m ăsurile economice elaborate v ie tu lu i Suorcin. prim -vieopresedin1'!
M in iste ru l A face rilo r Externe al P.C. din Japonia se s p u n e : „C o n astfel un răspuns activ declaraţiei La M oscova s-a anunţai o ficia l că cipat 141.973.374 de persoane, adică dc Prezidiul C.C. al P C .U S . îndrep al C o n siliu lu i dc M in iş tri. D. Us' -
U.R.S.S. a adresat la 26 m artie o notă damnăm şi protestăm îm potriva ac recente a C om itetului Centrai al la alegerile în sovietele locale de de 99.93 la sută din num ărul total al tate spre consolidarea org an izalcrico- nov a fost ales membru supleant «l
Ambasadei S.U.A. la Moscova în ţiu n ilo r agresive ale im perialism ului F rontu lui N ational de Eliberare din putaţi ai oam enilor m uncii, care au alegătorilor. In toate sovietele locale economică a colho zurilor şi sovho P rezidiu lu i si secretar al C. C. al
care se arată că „G u ve rn u l sovietic S.U.A. de lărgire a războiului şi a- V ietnam ul de sud**. Declaraţia anun avut loc in tre 14 şi 21 m artie, în au fost aleşi 2.010.303 dopul a ti. zu rilo r. P.C.U.S. In legătură cu aceasta, u lte
condamnă cu lio lă rîre folosirea ga gre siu nii din Vietnam şi de crea ţă de asemenea, holărîrea gu vern ulu i V o rb ito ru l a arălat că trebuie fo rio r, Prezidiul S o vietului Suprem l-n
zelor toxice de către Statele Unite re a unei grave p rim e jd ii de război R P.D. Coreene de a lua „m ăsuri lo siţi po larg slim u le n ţii econom ici şi eliberat din funcţia do prim -vicepre-
ale A m e ricii îm potriva populaţiei V i in întreaga Aste**. pentru trim iterea de volun ta ri în m orali, să se treacă „la planuri sta şedinlc al C o n siliu lu i dc M in iş tri si
etnam ului de sud". Un număr de 76 parlam entari din V ietnam ul de sud, in m om entul în bile de a ch iziţii ale produselor a g ri dc preşedinte al C o n siliu lu i S uperior
„G uvern ul S.U.A. ştie, desigur — partea P artidului Socialist din Japo care P ronlul N ational do Eliberare Strassbourg: rezc&Hujîe cole pe mai m u lţi ani", sâ se orga al Economiei N aţionale a U.R.S.S.. L.
se arată în notă — că folosirea ga nia au vizita t ambasada S.U.A. din din V ietnam ul de sud va cere acest nizeze şi „a c h iz iţii peste plan in gos llic io v , care acum eîicva zile o (ost
zelor sufocante, toxice si a altor T okio cerînd încetarea imediată a lu cru". r» podăriile care vor avea un surplus num it lo c ţiito r al m in istru lu i afaceri
gaze asemănătoare este interzisă de fo lo sirii gazelor toxice în V ietnam In declaraţie se spune că m anevre O Bl £ european de cereale m arfă", să sc sporească lor externe, a fost eliberat din func
şi a atacurilor aeriene îm potriva R.D,
m u lt şi condamnată cu lio lă rîre de le S.U.A. „reprezintă o gravă ame p re tu rile de achiziţie, „fără m ajora ţia de secretar al C.C. al P.C.U.S.
Vietnam .
popoarele lum ii. ninţare pentru pacea din Asia si din STRASSBOURG 27 (Agerpres). — mă ţările Pielei comune să adopte, rea actualelor p rc lu ri cu am ănuntul P rezidiul S ovietului Suprem l-a nu
In parcul M ibiya din T okio a avut lumea îm reagă" şi se cere ca g u ve r hi pîine, crupe, carne si preparate m it pe V. N o vjlto v ca vicepreşedinte
G uvernul sovietic aşteaptă ca gu loc un m iting la care au participat In ultim a zi a lu cră rilo r sale, Parla în mod progresiv, o po litică comer din carne.. In noul cincinal se pre al C o nsiliu lui dc M in iş tri şi pre
vern ul S.U.A. să chtbzuiască in m o circa 10.000 de persoane care au nul S.U.A. să pună im ediat capăt m entul european de la Strassbourg cială comună înainte de 31 decem
războiului agresiv îm potriva poporu a adoptat o rezoluţie în care critică brie 1969, Această politică este ne vede să fie investite în ag ricu ltură şedinte al C o n siliu lu i S uperior aj
lu i vietnamez, şi să retragă toate cesară, în prim ul rînd, în tra ta tive le 71 m iliarde ruble". Econom ici N aţionale a U.R.S.S.
trupele şi arm am entul (lin această suprataxa stabilită de guvernul b ri angajate la Geneva în tre m em brii
regiune şi să respecte cu strictele tanic asupra im p o rtu rilo r, ca lificîn- G . T .T. in cadrul cunoscutei „run de
acordurile de In Geneva din 1954. d-o drept un exem plu care nu tre Kennedy". Brazilia: In sprijinul reformelor
Problema sud-vietnameză, sc sub buie urm at în m om entul cînd sc în
liniază tn declaraţie, trebuie să fie Rezoluţia previne, în acelaşi timp,
cearcă o liberalizare a com erţului
rezolvată de însuşi poporul sud- ţările membre ale C.E.E, îm potriva propuse de guvern
viclnam cz. m ondial. In continuare, rezoluţia chca- „speranţelor deşarte", că reducerile
tarifare din cadrul G.A.T.T. ar putea BR ASILIA 27 (Agerpres). — vcrn u l m areşalului C aslcllo Branco.
con stitui o soluţie satisfăcătoare in Două sute sase deputaţi brazilieni, G uve rn ul brazilian, menţionează agen
Noul cuvern întărirea re la ţiilo r dintre Piaţa co m em bri ai Camerei deputaţilor, au ţia France Presse, şi-a asigurat astfel
în Camera depu ta ţilo r o m ajoritate
mună şi Asociaţia Europeană a L i dat p u b licită ţii jo i seara un m anifest dc v o tu ri care îi va perm ite adopta
în caro se angajează să acţioneze în
COLOMBO 27 (Agerpres). — ’ de nT if'dîrî ‘fostul partid guvernam en be rului Schimb. s p rijin u l reform elor propuse dc gu- rea pro ie cte lor pe făYe le va in iţia .
N oul guvern al C eylonului, condus tal Sri Lanka Frecdon». condusă dc E xprim îndu-şl satisfacţia în legătura
de D udley Senanayakc, lider al Parti Charles dc Silva). Prim ul m inistru cu aceasta, C aslcllo Branco a decla
du lu i dc dreapta, a depus simbătă Senanayakc, doline, dc asemenea, şi rai că grupul parlam entar co n stitu it
ju ră m în tu l în fata gu vern atoru lui ge p o rto fo liile apărării şi afacerilor ex La 5 aprilie: va co n trib u i la realizarea unei cola
neral al C eylonului, W illia m G opal- terne. De Silva deţine şi in noul gu borări între puterea executivă şi cea
lawu. Cabinetul este alcătuit din 17 vern funcţia dc m inistru al păm intu- legislativă. A genţia France Presse in
m em bri şi include — pe lingă repre rilo r, irig a ţiilo r şi energiei. P ortofo formează că preşedintele B raziliei
zentanţii P artidului N ational U nit — liu l industriei şi pescuitului este de pregăteşte în prezent o serie de am en
reprezentanţi ai P artidului federal, ţin u i dc Philip Gunawardene. iar cel damente la constituţie, care vizează
Tam il, şi ai „P a rtid u lu i ceylonez so al afacerilor interne — de W . Dalia- NEW YORK 27 (Agerpres). — doua C onferinţe a N a ţiu n ilo r U nite îndeosebi m odificarea le g ilo r electo
cialist al lib e rtă ţii" (gruparea dizi- nayakc. La sediul O.N.U. au lost com uni pentru com erţ şi dezvoltare, ce va ralo.
cate princip alele puncte aflate pe or avea loc în anul 1966, delim itarea re
dinea de zi a prim ei sesiuni a Com i g u lilo r de procedură si term enilor
te tului N a ţiu n ilo r U nite pentru co de refe rin ţe pentru com isiile subsi
alery D’ Esfaing despre unele m erţ şi dezvoltare, organism alcătuit diare si alcătuirea program ului de lu Măsuri represive
cru pe anul 1965.
<
din 55 de m em bri şi creat ca urm are
a C o nferinţei N a ţiu n ilo r U nite pen lo r şedinţe alo d ife rite lo r com isii c- împotriva studenţilor
S-a m enţionai că în cursul u ltim e
n p A h p A R i t P ale economiei tru com erţ şi dezvoltare de la Gene conom ico regionale ale O.N.U. au fost
va. C om itelu i urmează să se în tru
ţ j I V l t / i v B I l i V
nească la 5 aprilie. Printre cele 14 discutate şi analizate recom andările spanioli
PARIS 27 (Agerpres). — subliniat că dacă aceste in v e s tiţii a- puncte incluse pc agendă ligurează: C onferinţei pentru com erţ şi dezvol
Luînd c u vîn tu l in laţa A sociaţiei duc Franţei tehnică noua, ele vor fi pre gă tiri in iţia le în vederea celei dc-a tare de la Geneva. M A D R ID 27 (Agerpres). —
zia riştilo r din presa economică şi fi acceptate. Daca, din contră, aceste in A g e n ţiile de presă inform ează că
nanciară pariziană, m in istru l de fi ve stiţii urmăresc să substituie o pro în urma re iu ă iii a cţiu n ilo r revendi
nanţe al Franţei, V a lc ry Giscard prietate străină p ro p rie tă ţii franceze, cative ale stud enţilor spanioli in ve
D ’Eslaing, a declarat că, oslo esc-nlia) ele vor fi refuzate. Intîlnirea miniştrilor de externe derea o b ţin e rii> unei refotm e sindica
V IE T N A M U L DE SUD. — In fo lo : Partizani al F rontu lui N ational de cn economia franceză să-şi consa In continuare, cl a subliniat că gu le, a u to rită ţile au trecut la o serie
eliberare al V ie tn am u lui de sud in va tă să minulască armele capturate de cre e fo rtu rile în anul 1964— 1965 seze in v e s tito rii săi în co n d iţii com ai Japoniei şi Coreei de sud de măsuri cu caracter represiv. A st
vern ul Franţei sc străduieşte să pla
la am ericani. schim burilor com erciale cu străinăta fel, p o triv ii agenţiei France Presse,
tea, dacă vrea să-şi m enţină sta b ili parabile cif acelea atc concurenţilor
p o liţia a arestat în cursul nopţii de
tatea şi să pregătească relansarea c- străini, făcînd mai puţin oneroase' TO K IO 27 (Agerpres). — pilala japoneză au declarat că dele jo i spre v in e ri 10 studenţi care au
§ IP IRt T conomică. In această ordine de idei, co n d iţiile dc finanţare a In ve stiţiilo r n iş trii de externe ai Japoniei şi Co g a ţiile japoneză şi sud-corecană care pa rticip at la o în tru n ire unde s-a ho-
In cursul zilei dc 26 m arlic, m i
în Franţa.
m in istrul francez a anunţai o scrie
trebuiau să semneze un acord pro
lă rit organizarea unei reuniuni a re
de m ăsuri care urmează să fie în
A bordînd problema sistem ului mo
cuit au am înol semnarea pentru săp-
treprinse, p rin tre care, crearea unul netar internaţional, m in istru l francez reei de sud s-au în tru n it în cea de-a vizoriu cu p riv ire la regim ul de pes prezentanţilor U n ive rsită ţii din M a
patra şedinţă pentru a discuta stalu
drid, care să ia contact cu colegii lo r
nou organism destinat a fa cilita cum a anunţat că gu vern ul său va propu lu i cetăţenilor sud-corccni s ta b iliţi în lăm ina viitoare. Aceasta este cea de-a din Barcelona şi Bilbao în vederea
^ Turneul internaţional feminin In cadrul emisiunii „sport şi mu pă ră to rilo r străin i îm p rum u tu ri direc ne. la tim pul p o triv it m ăsurile prac Japonia. Deşi nu s-au dat p u b licită treia nm inarc a sem nării acordului proclam ării unei greve generale. In
de şah de la Belgrad a continuat cu zică* a posturilor noastre de radio te, precum şi in stitu ire a unei noi ga tico în vederea reform ării acestuia. ţii amănunte p rivin d discuţiile, surse respectiv. noaptea dc v in e ri spre simbătă, po
'disputarea unor partide întrerupte sc vor transm ite aspecte din des ra n ţii dc stal pentru în tre p rin d e rile S ubliniind că nim eni nu mai apără din apropierea gu ve rn u lu i japonez In tîln irile de la T okio urmăresc sâ litia a arestat alţi 15 studenţi ra re
şi aminate. Şahista romină F.lisabe- făşurarea partidelor de la Bucu franceze, instalate în străinătate. acest sistem, el a constatat însă că, nu rem arcat că „nu s-n făcut nici un încheie o serie de tranzacţii p re lim i au pa rticipat la dem onstraţia org a
ta Polihroniade a repurtat două reşti, Craiova, Constanţa, laşi şi O- Refcrindu-se la controversata pro in prezent, nim eni nu oslo de acord progres v iz ib il fală de cea de-a Iroia nizată pc străzile M a d rid u lu i în semn
victorii în faţa iugoslavelor Stadler radea. Transmisia începe la ora blemă a in v e s tiţiilo r americane în asupra m od alităţilo r efectuării aces întrun ire". nare pentru a putea fi stab ilite rela de protest îm p o triva lipsei dc drep
şi Kures, iar Bilek a invins-o pe 15,30 pe programul /. Franţa, V a lc ry Giscard d'Eslaing a tor reforme. Totodată, surse inform ote din co- ţii diplom atice între cele două ţări. tu ri dem ocratice.
Konarkowska. Pe primul loc in cla Q Stm bâră seara la Tg. Mureş au
sament se află Bilek cu 10 puncte, fost desemnaţi noii campioni repu
urm a tă de Polihroniade 8 puncte blicani de box (ju n io ri) pe anul în PRAGA. — A genţia CTK anunţă
(2), IMiak 7,5 puncte, Lazarevici 7 curs. In ordinea celor 12 categorii că la 27 m arlic a lost semnat la TUNIS, — La Tunis s-a anunţat
panele (1), Kalia lovanovici 7 punc incepind cu cea minimă şi lermi- Praga un acord de colaborare în do o ficia l că guvernele Venezuelei şi
te. Margareta Teodorescu ocupă lo nind cu cea „grea* titlurile au fost m eniul ştiin ţe i şi teh nicii in tre Ce T unisiei au h o lă rit să stabilească
cul opt cu 6 puncte, la egalitate cu cucerite de: C. Cotov (Brăila), D. hoslovacia şi Italia, care prevede re la ţii diplom atice.
Asenova. Partida Polihroniade-Hem- Tudose (Brăila), V Kiss (Cluj), Gh o largă colaborare in dom eniul ch i
skerk, jucată vineri, a contat pen Ene (B ucureşti). V. Aşleleanu (Re miei, energeticii, construcţiei de ALGER. — V in e ri au sosit »n ca- J
tru ultima rundă, astfel că şahista şiţa), 1. Borgescu (Reşiţa), A. Popa maşini, m etalurgiei, transportului, a- ca fn prim ul an circulaţia m ă rfu rilo r declaraţie in care a arătat că auto numeroase ţări şi-au anunţai Inten pitala A lg erie i, la in v ita ţia preşedin
noastră m ai are de disputat doar (Cluj), Şt. Marton (Cluj). CJh. Bunea cM cutlu rii, precum şi in problemele dintre cele două ţări să sporească rită ţile rasiste sud-rhodcsicnc re ţia de a stabili re la ţii diplom atice telu i rep ub licii, Bcn Bella, cosmo
partidele întrerupte. (Brăila), N. Maniţa (Brăila), A. lancu coordonării ş tiin ţific e a industriei. cu peste 20 la sulă. A cordul preve curg la tot felu l dc acţiuni pentru cu ţara sa. nauţii sovietici V a lo n lin a Tcrcş-
£ Astâzî. duminică, in sala Di- (Cîmpulung Muscel) şi M. Nicules- Cehoslovacia şt Ita lia vo r face de, dc asemenea, continua lib e ra li a intim ida presa. înregistrarea zia kova şi A ndrian N iko la cv.
namo din Capitală se vor desfăşura cu (Bucureşti) y ’mb dc docum entaţie şi inîorm a- zare a schim bului de m ărfuri in lre riştilo r, aşa-zisa „naţionalizare a LAGOS. — Am basadorul N igeriei RIO DE JANEIRO . — Un grup de
următoarele partide din cadrul cam Q In sala Floreasca s-au disputat ţii ştiin ţifice şi tehnice, experţi con cete două ţări şi dezvoltarea coope presei', sin t numai unele din mă la Bruxelles. Pius O kigbo, care csle. 500 dc partizani conduşi dc un
pionatului categorici A la volei: simbătă alte trei întîlniri contînd sultanţi, studenţi ctc. ră rii in dom eniul industriei şi co surile luate îm potriva lib e rtă ţii pre in acelaşi tim p, şeful delegaţiei ţă subo/iţer de stituit dc actualul re
Dinamo Bucureşti — CSM . Cluj pentru turneul final al campionatu m erţului. sei. a declarat Parker. El a ream in rii sale la tratative le cu reprezen gim a ocupai două lo calită ţi din
(feminin); Metalul Bucureşti — lui republican masculin de baschet, SOFIA. — La Atena a fost sem tit măsura luată anul trecut p ri ta n ţii Pieţei comune, a declarat că stalul brazilian Rio Grande do Sul.
Combinatul Poligrafic Bucureşti (fe lată rezultatele înregistrate: Steaua nat un protocol com ercial in tre Bul MASERU. — In protectoratul en vind suspendarea zia ru lu i „D a ily in cursul acestui an ţara sa va în transm ite agenţia France Presse. re-
minin); Semănătoarea Bucureşti — — Ştiinţa Timişoara 69-64 (J1-29); garia şi Grecia, pentru anul 1965, glez Basutoland a începui lin nou News", precum şi efectuarea de că cheia un acord com ercial cu ţările ferindu-se la in fo rm a ţii sosite la
Ştiinţa Petroşani (masculin); Steaua Rapid Bucureşti — Dinamo Oradea care prevede o creştere a schim val dc arestări in rin d u l refugia tre a u to rită ţi a unui control direct C o m un ilă |ii Economice Europene. Porlo Alegre, capitala stalu lu i. In
Bucureşti _ Minerul Baia Mare 88-64 (48-25); Dinamo Bucureşti — bului dc m ărfuri cu 20 la sută faţă ţilo r din Republica Sud-Africană. asupra radio ulu i şi tele viziu n ii. După cum se ştie. N igeria in te n ţio form aţiile nu s ilit confirm ate încă
(masculin) Ştiinţa Bucureşti 88-80 (41-35). de anul 1064. Bulgaria va liv ra După cum relatează presa sud-afri- nează să devină asociată la Piaţa de surse oficiale. G arnizoanele şi
® Şahistul maghiar Forinlos. cu Astăzi de la ora 17 au loc parti Greciei maşini, produse electroteh canâ, recent, în Balusoland, au fost V IE N A . — T rib u n a lu l din Graz comună, pentru a uşura desfacerea po sturile dc p o liţie din regiunea
4 puncte şi o partidă întreruptă, dele : Rapid Bucureşti — Dinamo nice, chimice, m etalurgice, alim en arestaţi pa tiu refugiaţi. A n te rio r au a condamnat la 15 ani închisoare produselor sale tropicatc pe pie respectivă a statului Rio Grande do
este noul lider al turneului inter Bucureşti; Ştiinţa Bucureşti — Stea tare si altele şi va im porta din Gre fost arestaţi $1 d e feriţi ju stiţie i nouă pc F ric d rlrh Lex, care a făcut parte ţele interne ale ţă rilo r C.E.E. Sul au fost puse în stare de alarmă
naţional masculin de la Sarajevo ua şi Ştiinţa Timişoara — Dinamo cia bumbac, măsline, piei brute, an refugiaţi p o litic i din Republica Sud- din po liţia nazistă în tim pul celui L IM A . — O expediţie alcătuită pentru a c v ila extinderea m işcării
11 urmează Polugaevski, Suetin şi Oradea. velope dc autom obile, ţesături etc. Africană. acuzaţi dc desfăşurarea li dc-al doilea război m ondial. Lex a din 20 de persoane a dispărui in- care parc să fie lim itată in prezent
Civici cu cile 4 puncte fiecare. O Echipa feminină de tenis de SOFIA. — La 26 martie, Todor nei a ctivită ţi in drcp latc îm potriva fost acuzat dc participare la asa Ir-o regiune din Peru a flu v iu lu i la o zonă redusă.
$ Pe stadionul ,.23 Augusta din masă Voinţa Bucureşti şi-a păstrat Jivko v, prim -secrclar al C.C al g u vern ulu i V erw ocrd. sinarea a mai m u lto r zeci dc mii Am azoanelor, Trei persoane au fost
Capitală se va desfăşura astăzi pri trofeul „Cupei campionilor euro P.C.B,. preşedintele C o nsiliu lui dc dc evrei în regiunea Tarnopol. El găsite înecate. Se crede că întreaga BONN. — La 27 m artie, pre
mul cuplaj interbucureştcan de peni' cucerită anul trecut. Aseară M in iş tri al R.P. Bulgaria, l-a prim it BUDAPESTA. — După cum anun personal a ucis un marc număr expediţie a lost îng hiţită dc va lu şedintele R.F. Germane, llo tn ric h
fotbal din cadrul returului campio in finala celei de-a doua ediţit a pc Râul Caslro Ruz. al doilea se ţă agenţia MTT. in urma tra ta tive lo r dc deţinuţi. rile riu lu i M a n iiri. Lubkc. I-a num it pe K arl W eber,
natului republican. In primul joc, competiţiei disputată în sala Trac cretar al C onducerii N aţionale a dintre delegaţiile R.P. Ungare şi deputat crcşlin-dem ocrat, in func
de la ora 14. Steaua inlilneşte pe torul din Braşov jucătoarele buctt- P artidului U nit al R evoluţiei So R.P. Chineze, la Budapesta a fost LEOPOLDV1LLE. — A g e n ţiile de ţia dc m in istru al Justiţie i R.F. Ger
Progresul, după care se va disputa restene au învins cu scorul dc. 5-1 cialiste din Cuba, lo c ţiito r al p ri semnat un acord între cele două D AKAR . — Prim ul m inistru al presă semnalează noi lupte in lre mane. După cum sc ştie, funcţia de
partida dintre liderul clasamentului echipa D.T C. Kaiserberg, campioa m ului m inistru şi m in istrul f o lc ţâri cu p riv ire la schim bul de Gambici, Dovid Jawara, a sosit v i trupele guvernam entale congoleze m in istru al ju s tiţie i a fost deţinută
Dinamo si echipa Rapid, clasată pe na RF. Germane. lor armate revoluţionare al Repu m ărfuri şi plăţi pe anul 1965. A co r neri în capitala Senegalului, pentru şi m ercenari, pc dc o parte, şi pînă în prezent de Ewatd Buchet
locul trei. In unna acestui succes, ecle două b licii Cuba, care se află in piezent dul prevede lărgirea considerabilă o vizilă rle trei zile. El va avea con forţele răsculate din această ţară. (liber-dem orrat). care a dem isionat
In ţară, etapa a treia a returului „Cupe ale campionilor europeni“ la într-o vizilă in R.P. Bulgaria. a schim bului dc m ărfuri in compa v o rb iri cu Uoudou Thiam, m inistrul Unul dintre conducătorii mercena în semn de protest ca urm are a
programează partidele: Ştiinţa Cra- tenis de masă au rămas in ţara noas raţie cu anul 19G4. afacerilor exlernc al Senegalului în rilo r albi. M ik c Moare, a declarat p re lu n g irii de către Bundcstagul
iova — S tiin fa Cluj; Farul Cons tră. contlnnînd să fie deţinute de STOCKHO LM . — La 26 m arlic, a legătură cu aplicarea convenţiei p ri că în cursul zjlel dc 25 m artie au vest-german a term enului de pres
tanta — Steagul Roşu Braşov; U.T. C.SM. Cluj la masculin şi Voinţa fost semnal la Slockholm un acord B U LA W A Y O . — John Parker, vin d colaborarea dintre rele două avut loc cio cniri dc amploare in crip ţie a crim elor naziste. Kart W e
Arad — Dinamo Piteşti; C.SMS. Bucureşti la feminin. com ercial in lre Polonia şi Suedia preşedintele O rganizaţiei zia riştilo r lă ri in dom eniul re la ţiilo r exlernc. regiunea oraşului Avoa. De ambele ber, de profesie avocat, csle în
laşi — Minerul Baia Mare; Crişul pe perioada 1965— 1967, Sc prevede sud-rhodesîeni, a făcut sfm bălă o La sosire, Jawara a m enţionat că părţi au fost înregistrate pierderi. vîrstă dc 67 dc ani.
Oradea — Petrolul Ploieşti. (Agerpres).
Redacţia şi adinlnlslraţla ilarului» *lr, Dr, Petru Groza or. 25. telefon 1588, 1275, 1505. 20 78. Taxa plătită In numeiar conlonn aprobării Diiocllel General© P.T.T.R or 2G3 328 din 6 oolembile 1049- - Tfpaiul» întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 40.065