Page 101 - 1965-03

te c a C « n ; PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ l-V A l PLECAREA DELEGAŢIEI PARTIDULUI E.D.A.
IN NUMĂRUL DE AZI ;
1 U Luni a părăsit Capitala delegaţia La plecare delegaţia a fost condusă
4 SPORT
P artidului E.D.A, din Grecia alcăluilă de tovarăşii Ion Pas, Teodor M a ri-
— Prima etapă din cam piona­
din M anolis Glezos $i N. N itsikis, nescu.
tul regional ;
m em bri ai C om itetului E xecutiv al
— Liderul seriei a doua, în ­
E D.A. (Agerpres)
vins la L u p e n i;
— Categoria C. seria vest
(pag. 2-a) Studii în vederea reîmpărţirii teritoriale
^ Pe teme de parlid ; a circumscripţiilor sanitare
^ La E.M. Lupeni procentul
cenuşă din cărbune poate li M in iste ru l Sănătăţii şi Prevederi­ că si de d o m iciliu l cetăţenilor. In
re d u s ; lor Sociale efectuează în prezent spitalele rurale se vor organiza ser­
+ C arto fii tim p u rii — o cul­ studii în vederea re îm p ă rţirii te rito ­ v ic ii de consultaţii, asigurate de me­
tură valoroasă riale a circu m scrip ţiilo r sanitare în dici specialişti. De asemenea, se vor
raport cu dezvoltarea economică şi (ace periodic deplasări la sate de
(pag. 3-a)
sistematizarea oraşelor, cu noile o- către specialisli din u n ită ţile raionale
+ Dc peste hotare biective industriale si con stru cţii fie pentru a acorda consultaţii In dome­
(pag. 4-a) , loquinle, precum si în funcţie de niul O.R.L., oftalm ologie etc. Totodată
MARJ1 30 MARTIE 1965 4 poglnl, 25 bani se extinde sistem ul de acordare a
frecvenţa unor boli în d ife rite regiuni
asistentei m edicale si efectuarea de
ale ţâ rii. Se urmăreşte totodată ca
tratam ente la d o m iciliu l b o ln a vu lu i
asistenţa medicală de specialitate să dc către cadre medicale calificate.
ALTE COLECTIVE DE ÎNTREPRINDERI fie cit mai aproape de locul fie m un­ (Agerpres)
Refacerea fondului forestier,

o sarcină de mare importantă

dobîndcascâ $i în v iilo r succese tot
E D c Ia în lre p rin d e rilc industriale ale reg iu nii noastre p ri­ to rii de aici îşi vor îm bunătăli orga­ Pădurile constituie o valoroasă bo­ ducţie proprie. Puietii, fiin d bine în ­
aşa de frumoase
De aceea, m unci­
mim ziln ic telegrame şi scrisori prin care sintem in fo rm aţi
că noi colective de muncă şi-au în d e p lin it planul trim e stri­
al. Aceasta, ca urmare a preocupării m uncitorilor, in g in e ri­ nizarea m uncii, vor folosi mai ju d i­ găţie naturală a reg iu nii noastre. Ex­ g rijiţi, s-au dezvoltat viguros si sin t
lor şi teh nicienilo r pcn lru folosirea celor mai avansate me­ cios tim pul de lucru, vor exploata ploatate raţional şi valorifica te su­ de calitate. U rgentînd acţiunea de
tode dc muncă şi procedee tehnologice, întărirea disciplinei, mai raţional m aşinile si utilajele, perior, ele aduc m ari ven ituri. Pe îm pădurire, la ocolul silvic din Geoa-
scurtarea tim pu lu i dc lucru. îşi vor ridica necontenit n ive lu l ca­ lingă faptul că lem nul constituie o qiu, unde co n d iţiile staţionate au
lific ă rii. mare bogăţie a ţării, pădurile pro­ permis, au şi început lu cră rile de
tejează solul de erodări, oferă oa­ recollare şi confecţionare a butaşi­
Cinci secţii de Sa C. S. Hunedoara m enilor con diţii m inunate de recre- lor din plop negru hibrid. Pină in
I. M. Ţebea ere şi de refacere a forţelor. prezent au şi fost asiguraţi 120.000
S iderurrjiştii de la CS. Hunedoara R ealizările obţinute în producţie Se ştie însă că anual, o parte din butaşi, care au fost liv ra ţi în în tre ­
continuă şiru l succeselor. După . ce de m uncitorii, in g in e rii .51 tehnicienii păduri sin i exploatate. Refacerea su- gime altor între p rin d e ri forestiere.
înainte cu citcva zile colectivele de acestor s e d ii au losl posibile ca u r­ C o lectivul în tre p rin d e rii m iniere p ia le le lo r despădurite constituie o In refacerea Ionelului forestier, am
pruncă rle la cele trei secţii de fu r­ mare a aplicării in producţie a unor Tcbea din raionul Brad, datorită bu­ sarcină de mare răspundere pentru avut în vedere îm pădurirea unor su­
nale, cit si de la agloinoralorul nr. măsuri eficace. Astfel, agregatele au nei organizări a m uncii şl fo lo sirii în tre p rin d e rile forestiere, ocoalele prafeţe de teren neproductiv, cu
1, lam inorul dc U00 mm. şi linia fină fost exploatate în mod raţional, iar ru pricepere a u tila je lo r m iniere, a silvice si o înd atorire patriotică şi un grad accentuat de erodare. La
si-au în d e p lin ii planul trim estrial, organizarea m uncii a fost m ult îm ­ reuşit să îndeplinească planul tr i­ cetăţenească pentru fiecare om al ocolul silvic din Cugir, spre exem ­
alte 5" secţii din com binai au rapor­ bunătăţită. Apoi, în toate aceste sec­ m estrului I in ziua de 26 m artie. Pla­ m uncii. plu, unde s-au id en tificat suprafeţe
tat că sarcinile pe cele 3 luni ale a- nul producliei globale si marfă a fost Pornind dc la experienţa dobîndi- întinse de asemenea teren, lu cră rile
ţii tim pul de lucru a fost folosit mai au şi început. Z ilnic, pe terenurile
nului au lost realizate mai devreme. realizat în proporţie de 105,6 şi res­ tă in anii trecuţi, conducerea I. F.
judicios, asistenta- lehnică fiind- în ­ O răslie a acordai deosebită atentie erodate şi situate în pantă mare. se
F-;le vorba rle se d iile : olelăria M a r­ pectiv 104,9 la sulă. P roductivitatea
tin nr. I, olelăria electrică, lam ino­ tărită. M u n cito rii s-au preocupat rle m uncii fizice a crescut cu 4.3 la sută p re gă tirii campaniei de îm păduriri execută lucrări de terasare şi plan­
ru l do 750 mm., turnătoria de otel îm bogăţirea cunoştinţelor profesio­ fală do plan. din actuala prim ăvară. In urma mai tare. In felul acesla o suprafaţă a-
si forjă. Pini» in prezent o le la n i de La această im portantă realizare a m ultor m ăsurători si calcule făcute preciabilă de teren neproductiv va
nale, lucru ce se-re flectă In aplica­ fi redată fondului forestier. Din su­
la O.S.M. nr. 1 au dat peste sarci­ co n trib u it asigurarea fro n tu rilo r de la fata locului, de oameni cu înaltă
rea întocm ai a procedeelor tehnolo­ pregătire profesională, au (ost iden- prafaţa totală ce# se va îm păduri în
nile plan ulu i trim estria l mai m ult
de 500 tone otel. gice. lucru si aprovizionarea acestora cu tilicate toate suprafeţele de teren ce prim ăvara aceasta, mai m ult d e '120
m aterialele necesare. S-au remarcat urmează a sc îm păduri. In stabilirea ha. sînt terenuri acoperite în pre­
zent cu arborele degradat, ca urm are
speciilor, am avut în vedere prefe­
Sectorul semicocs de la II. v. Călan prin co n tribu ţia adusă m in e rii din rinţele terenului, scopul plan tă rii si a unei exploatări şi în g rijiri nera­
brigada lui Candin Culda, de la pro­
asigurarea unei p ro po rţii juste in tre ţionale, înainte de 1944.
ducţie, cei din brigada condusă fie Pentru păstrarea ca lită ţii p u ie ţilor,
In perioada care a trecut de la în­ coşare. In aproape toate echipele or­ specii. In final, ansam blul m ăsurilor
ceputul anului si pină în prezent ganizarea m uncii s-a îm bunătăţii ca Cornel N ilă, de la în a in tă ri si m i­ luate au servit drept bază la întoc­ de la scoaterea lor din pepinieră si
cocsarii din Călan s-au preocupat de urm are a în tă ririi unor echipe cu nerii din brigada lu i M artin Florea, mirea planului de îm pădurire. pînă la plantare, Ia fiecare şantier
sporirea producliei, de îm bunătăţi­ m uncitori care au o Înaltă calificare. de Ja pregătiri. La întreprinderea noastră, in p ri­ de îm pădurire au lost amenajate de­
rea calităţi» produselor si fie reduce­ Rezultatele acestor preocupări sînt măvara acestui an vor trebui îm pă­ pozite de gheaţă. A vînd în vedere că
rea pre ţu lu i rle cost. In acest scop ei bune. Cocsarii si-au înd eplinit pla­ du rite 446 ha. teren din care mai sus în munte, tem peratura este mai
scăzută, acţiunea de îm pădurire a
au aplicat o serie de măsuri Ichnieo- nul pe prim ul trim estru cu 3 zile îna­ Cooperativa La Spitalul unificat din oraşul L\ipeni — unitate modernă, bine bine de 350 ha. cu răşinoase $i 36 începui pe dealuri si văi unde condi­
organizntorice. Dc .pildă, au în tre ţin u t inte de termen $i au produs în plus ha. cu specii repede crescătoare. In ţiile staţionale perm it. Pe măsură ce
ap'roape 200 tone scmicocs. Acest înzestrată — se fac pregătiri pentru o nouă intervenţie chirurgicală. acest scop au fost luate- m ăsurile
şi reparat bine in sta la ţiile si agrega­ tim pul se încălzeşte, se vor deschi­
succes ii mobilizează şi mai m ult in „Retezatul" Haţeg Foto : N. M O LD O V E A N U tehnico-organizatorice necesare la de şantiere la altitu dine mai mare.
tele, s-au aprovizionat din tim p cu obţinerea si in v iito r a unor noi şi toate ocoalele silvice. Avem asigu­ Organizarea m uncii de îm pădurire
materia prim ă şi cu m aterialele ne- frumoase succese. rat spaţiul de cazare necesar tu lu ro r s-a făcut in aşa fel in cit să putem
M em brii cooperativei meşteşugă­ m uncitorilor, s-a făcut aproviziona­ asigura o asistenţă tehnică cores­
şii să realizeze planul la p rin cip a lii Excursii pentru profesori suficiente, dispunem de p u ie lii ce se partea cadrelor cu inaltâ pregătire
reşti „Retezatul*} din Haţeg au reu­ rea şantierelor cu scule şi m aleriale punzătoare şl un control eficient din
indica tori de plan pe trim estrul I al vor planta ele. profesională.
Tndeplinirca şi depăşirea lună de tiilo r a Ill-a m etalurgică si mase anului curent, cu 8 zile înainte de A vin rl in vedere marea căutare a
lună a sarcinilor ,de plan lc-a adus. plastice,, care si-au depăşit lună de termen. Încă din ziua de 24 m artie Societatea de stiin le naturale si le, se vor organiza două colocvii lem nului de nuc si m ultiplele, lui u- A cţiunea de refacere a fondului
m un citorilor, in g in e rilo r si tehnicieni­ luna planul cu circa 3 la sută. Din planul la valoarea produ clie i globale geografie din R.P. Romînă organi­ despre geografia fizică regională şi tiliză ri, am stabilit ca în acest an să forestier, prin îm pădurire, este de
lor de la Fabrica chim ică rlin Orăs- cadrul -secţiilor s-au evidenţiat pen­ industriale era înd eplinit in propor­ plantăm pe raza ocolului s ilvic Geoa- mare amploare. La buna ei reuşită
tie un succes deosebit : je a lfza re a tru aportul adus in producţie tova­ ţie de 102,5 la sută, la deservirea zează în acest semestru, pcnlru pro­ modernizarea predării acestei disci­ giu, 8 ha cu p u icii de nuc. O aten­ trebuie sâ-şi dea concursul, prin
p la n u lu i’ pe prim ul trim estru al anu­ răşii : Cătânici Gheorghe, Boldor Ni- populaţiei cu preslări de servicii in ­ fesorii de specialitate, excursii la H i­ pline in şcolile de cultură generală, ţie sporită s-a acordat pepinierelor muncă patriotică, to ii cetăţenii, în
special tine rii.
lu i înainte de termen. colae, Berei Toan,_Grecu Romuius şi dustriale cu 101,3 la sută, la produc­ drocentrala „CUcorghe G heoighiu- la care vor participa numeroşi pro- proprii. Ca urmare, cea mai mare
‘ La acest "succes‘ ro c o n trib u ţie ’ în-* 11 i 1 ţia m arlâ cu 401,8 la -sulă, iar la •Dej" de pe Argeş; în Lunca' Dunării, . fcsor.i de specialitate. De asemenea, DRAGOMIR PLEŞA
sem nată'şi-au adus-o colectivele sec- C o lectivul fa b ricii este holărît să parte din pu ie tii ce vor li plantaţi Inginer cu problem e de
r ■ ' * ram ura neindustrială planul a fost la staţiunea h o rliv itic o lă Valea Că­ în centrele regionale se vor desfă­ in prim ăvara aceasta provin din pro­ silvicu ltu ră I, F. Orăştie
depăşit cu pqsţe 20 la sulă. lugărească, la vulcanii noroioşi din şura sim pozioane si conferinle care
D in lrc s e d iile cooperativei, cele preajma Buzăului etc. Planul de a cti­ vor dezbate d ife rite problem e com ­
mai im portante depăşiri de plan le-au vitate pc anul’ in curs al Societăţii studiu a obie ctu lui geografici şi ş tiin ­ Lucrări agricole
,de
plexe prevăzule în programa
o b ţin u i conle clii categoria I pentru de ştiinţe naturale si geogralic cu­
bărbaţi, reparaţii cizmărie, blănărie, prinde şi alte acţiuni variate menite ţelor naturale in Invâţăm întul de
boiangerie nr. 1, boiangerie nr. 2, să contribu ie la sporirea cficienţei toate gradele.
de primăvară
coafură şi zidari-zugravi. le c ţiilo r de specialitate. P rintre alle-
(Agerpres)
REALIZAREA $[ DEPĂŞIREA ANGAJAMENTULUI Au terminat si de la această cultură să obţină
producţii sporite, m em brii coopera­
LA FONTA CU COCS ECONOMISIT însămînţatul sfeclei tor» au folosit seminţe din soiul
VVniimk, in cantitate de 25 kg la
hectar, iar lu cră rile de pregătire a
şi al florii-soareiui terenului şi semănatul s-au' execu­
tat în co n d iţii agrotehnice bune. La
respectă vei agricole de producţie din Răhău, această unitate însăm întărilc din e-
fn aceste zile, m em brii cooperati­
poca I s-au term inat. In continuare,
cu cele 7 tractoare existente aici se
raionul Sebeş, desfăşoară o a c tiv ita ­
lucrează la fertilizarea şi pregătirea
te intensă pe ogoare. Dc îndată ce
terenului pentru c u ltu rile de ca rto fi
si îndrum ate in permanentă de m ai­ tim pul a permis intrarea in cim p a si porumb. La realizarea lu cră rilo r a-
ştri, si-au organizat astfel munca in ­ tractoarelor, s-a trecut la efectuarea m in lîle s-au evidenţiat m ecanizatorii:
cit tim p ii neproductivi să (ic sim ţi­ lu cră rilo r de întreţin ere a ogoarelor Gheorghe Bena, S ilviu Fulea, Vasile
tor reduşi, şi toate operaţiile să fie de toamnă. Pe această cale s-a urm ă­ Mişcă si a lţii.
executate în termenele planificate. rit menţinerea apei in sol, distruge­ Ing. IO A N LEMENI
F u rn a lişlii ta in e i „V ic to ria " din Că­ m un citorii de la încărcare. După cum M u n cito rii, au fost repartizaţi ju d i­ rea bu ru ie n ilo r in curs de apariţie si corespondent
lan s-au angajat şi in acest an să ne a declarat tovarăşul Francisc Lasz- cios pe operaţii de lucru, p o triv it ca­ pregătirea terenului pentru însâmîn-
realizeze şi să depăşească angaja­ lo. secretarul organizaţiei de partid, lific ă rii si experienţei fiecăruia. O ţări. D atorită fo lo sirii tim pu lu i p rie l­
nic de lucru, în citeva zile s-au exe­ Lucrări în livezi
m entul la fontă cu cocs econom i­ m un citorii de la încărcare au respec­ parte dintre ei curăţă si căptuşesc
sit. De la începutul anului şi pînă în tat inlocm ai reţeta prescrisâ.au dozat pragurile şi rinele de fontă şi zgură, cutat lucrări cu c u ltiva to ru l pe 50
prezent au trecut trei luni. îşi respec­ bine m aterialele si au în tre ţin u t bine iar o parte aprovizionează locurile de de hectare. In acelaşi timp, s-au în ­ Acum este perioada cind sî în li­
tă m u n citorii, in g in e rii şi tehnicienii vagoanele cinlar. Periodic, ei au con­ muncă cu m aterialele necesare. ceput si arăturile, lucrare efectuată vezi se efectuează o serie de lucrări.
de la secţia Jurnale angajam entul trolat modul de funcţionare a acesto­ Pînă în prezent lu cră rile la opera­ pe mai bine de 35 de hectare. Printre acestea, completarea g o lu ri­
luat? ra şi au luat măsuri Ia tim p pentru ţiile dc curăţare şi câpluşire au fost A vînd terenul pregătii, m em brii lor este o acţiune im portantă căreia
C ilrele şt (aptele dovedesc că da. remedierea oricăror deficiente. Au de bună calitate, fapt ce a dus la re­ cooperatori de aici, cu sp rijin u l me­ trebuie să i se acorde o atentie cu­
C olectivul de muncă de aici, în d ru ­ curălat şi ve rifica t modul de funcţio­ ducerea la u fu rilo r pe jgheaburile de canizatorilor, în ultim a decadă a lu ­ venită. T inînd seama de acest lucru,
mat dc organizaţia de partid, şi-a nare a vib ran te lor şi au reparat ciu­ evacuare. nii m artie au trecut la însâmintarea m em brii cooperatori din Dobra, ra io ­
înd eplinit planul trim estria l înainte ru rile astfel îneît och iu rile acestora Paralel cu aceste lucrări se excculâ sfeclei de zahăr pe cele 10 hectare nul 11ia, avind asigurat în în tre g i­
de termen. De la începutul anului să aibă dim ensiuni corespunzătoare pregătirea m aşinii de perforare a planificate. O rganlzindu şi bine m un­ me m aterialul săditor, au trecut la
şi pînă în prezent s-au dat peste Dacă o ch iu rile de la ciu ru rile vib ran­ sticutui pentru o nouă descărcare 51 ca, ei au reuşit să term ine această plantarea pom ilor. D atorită bunei o r­
sarcinile dc plan mai m ult de 1400 telor sin i mai m :ci decît dimensiunea aprovizionarea cu oale pentru tur­ lucrare. In scopul o b ţine rii unor re­ ganizări a m uncii, pînă acum au lost
tone fontă, m ajoritatea fiin d realizate prescrisă, se strecoară cocs m ărunt nare. Se verifică apoi cu atenlic sta­ zultate bune, însâmînlarea sfeclei com pletate toate g o lu rile existente
cu cocs econom isii. care introdus in furnale influenţează rea de funcţionare a g u rilo r de vin i. s-a făcut cu a jutoru l m aşinii S.U. 2f). în cele 36 de hectare ocupate cu li­
Pentru obţinerea acestor rezultate negativ mersul agregatelor, nu asi­ modul cum se comportă m aterialele Acest lucru va perm ite ca şi lu cră­ vezi tinere, lu c ră rile de plantare a
au fost luate şi aplicate mai m ulte gură o bună perm eabilitate, factor in furnal. rile de în g rijire să se poată (ace me­ color peste 350 de pomi s-au desfă­
măsuri. Să enumerăm cileva. De p il­ deosebit de im portant în reducerea canizat. Im ediat ce semănatul a lost şurat în lr-u n tim p scurt si în con diţii
dă, în vederea in su ltă rii in furnale a consum ului de cocs. De asemenea, Furnalistti de la Uzina „V ic to ria " term inat s a început lăvăluqirea te­ agrotehnice corespunzătoare.
unui aer care să aibă o tem peratură m un citorii de la dozarea m aterialelor Căian sînt h o tâ rili să dobindească renului cu scopul de a pune mai bine Ing. TON DRAGOMIR
ridicata, cauperele au fost bine între au respectat întocm ai sistem ul de în­ succese si mai frumoase în muncă. sem inţele în contact cu solul, u$u- corespondent
lin u lc şi reparate. Sâplămînal, arză cărcare sta b ilit (m inereu-cocs). Acest Pentru aceasta ei vor îm bunătăţi si rind astfel încolţirea lor.
Paralel cu aceasla, pe a 1 le 10 hec­
loarele caupcrelor au fost curăţate de lucru a fost posibil ca urinare a or­ pe mai departe organizarea m uncii, tare unde terenul a fost de asemenea îngrăşăminte — pe
cărăm izi arse şi de alte im p urităţi ganizării judicioase a m uncii şi spri­ vor respecta procesul tehnologic, vor
A poi, s-a m ărit tem peratura gazulu jin u lu i ce l-au prim it lu c ră to rii de exploata mai raţional agregatele, se pregătit din vreme, s-a trecut la în-
epurai, iar la ventilatoare s-a m ărit aici de la cadrele tehnico-ingine- vor preocupa mai m ult dc ridicarea sămîntarea florii-soa reiui. Lucrarea suprafeţe însemnate
debitul de aer prin unele imbunătâ resli. ca lifică rii profesionale. s-a realizat pînă acum in întregim e
liri constructive care au fost exccu La succesele ob lin ule pînă în pre­ L. DEMETER pe cele 10 hectare prevăzute în pla­ O rganizîndu-si bine munca si fo ­
late in cursul anului trecut. zent in ceea ce priveşte îndeplinirea nul anual de producţie. Urm ărind ca losind din plin tim pul prie ln ic pentru
In furnale s-au încărcat m inereuri h o tă ririi fu rn a lis lilo r dc a realiza si lucru, c o le c tiv u l.d e lucrători de la
si cocs de bună calitate, care aveau depăşi angajam entul la fontă cu cocs G .A S din Sintăm ăria Orlea, raionul
o granulalie corespunzătoare, lucru econom isit, au co n trib u it si alţi fac­ Haţeg, a obţinut însemnate succese
ce a făcut să se asigure o bună per­ tori. De pildă, de la începutul anului în ceea ce priveşte desfăşurarea lu ­
m eabilitate pe toată lungim ea coloa­ si pînă acum graficele de descărcare cră rilo r agricole de prim ăvară. Urm ă­
C.S. H U N E D O A R A ; Hola de turnare a oţelului de Io secţia nei de m aleriale. La succesul obţinut
O.S.M. II, contribuţia cea mai mare au avut-o a furnalelor s-au respectat întocm ai. rind îndeaproape înlă ptuiroa punct
cu punct a sarcinilor stab ilite in pla­
Echipele de la descărcare, controlate
O dată cu sosi­ nul de măsuri tehnice si organizato­
rea primăverii, la rice, sub îndrum area organizaţiei de
cooperativa agri­ parlid lu c ră to rii din această u n ila te
ferinţa „Bunăstarea poporului, malelor. La acest schimb de ex­ colă de producţie au reuşit să pregătească patul ger­
ţelul suprem al politicii partidu­ perienţă participă femei — pre­ din Răhău, raio­ m inativ prin discuirea ogoarelor de
lui". Conferinţa va fi prezentată şedinţi ai cooperativelor agricole nul Sebeş, an fost toamnă pe o supralalâ de 200 hecta­
de tov. Sigismund Varhedi, pre­ de producţie şi ingineri zooteh- scoase din incu­ re, iar pe alto 80 ha s-au n > c lu a t
0 Duminică, la căminul cul­ lătorie pe hartă prezentată de
şedintele comitetului sindical (Pe­ nişti, brigadiere zootehniste, în­ batoare primele arături de prim ăvară. Din supralata
tural din Dobra, a avut loc fes­ către profesorul I. Dărămuş cu serii de pui de o am intită s-au însăm întat 170 hectare
tre Fărcoşiu — corespondent). grijitoare de animale şi crescă­
tivitatea de inmînare a buletine­ tema ,,Se schimbă faţa ţării". zi, O parte din a- cu borceag, orz si mazăre.
O Astăzi şî mîine, colectivul toare de păsări din cadrul coope­
lor de identitate unui număr de ® In cadrul manifestărilor cul- ceştia an fost li­ Pentru obţinerea de recolte sporite
rativelor agricole
de producţie
72 tineri. turol-educative ce au loc în rîn- Teatrului de stat de operă din din regiunea noastră. vraţi deja coope­ s-a acordai o atentie deosebiiă ac­
Timişoara este oaspetele deveni-
In continuare, formaţiile artis­ du! muncitorilor din întreprinderi, rativelor agricole ţiu n ii de fe rtiliza re a terenului. în
lor. In sala „A rta " e l va oferi lo ­ © Conducerea cooperativei din raion. acest scop, pe 270 ha s-au adm inis­
tice ale Casei raionale de cul­ Consiliul local al sindicatelor din calnicilor, în aceste zile, 4 spec­ „Filimon Sîrbu" din Orăştie a or­ In fotografie: trat 5.100 tone qunoi de grajd, iar pe
tură din Mia au prezentat în faţa Haţeg organizează azi o serie Cooperatoarea <4- alte 750 hectare ce se vor insăm inţa
tacole. Astăzi, în matineu, va fi ganizat sîmbătă la Casa raională
celor peste 300 de participanţi de acţiuni. Printre acestea am in­ prezentată opereta „D ragoste de de cultură din localitate o cons­ na Bena admirind cu porum b si plante de nutreţ, s-au
un frumos program artistic. tim : recenzia cărţii „ R P R . pe ţigan" de Franz Lehor, iar seara fătuire cu consumatorii. In con­ gingăşia puilor de adm inistrat îngrăşăm inte chim ice. Pe
Ungă cele arătate, pe o suprafaţă de
© Ieri, 29 martie a.c., Comite­ meridianele culturii" de Ion Ghî- opera „R ig o le tto " de Verdi. tinuare a avut loc o paradă a o zi, acoperiţi de­ 800 hectare cu ltiva te din toamnă cu
ocamdată doar cu
tul sindicatului de Ia Sfatul popu­ neşon. Expunerea va fi făcută la O Comitetul regional al fe­ modei cu prilejul căreia s-au pre­ puf. orz s-a îm prăştiat azotat de amo­
lar raional Alba, a organizat clubul Exploatării miniere Boiţa meilor, cu sprijinul Consiliului a- zentat moi multe modele de con­ niu ca îngră.şămint fazial, acordîn-
pentru salariaţii instituţiei o ma­ In faţa colectivului de muncitori grîcol regional, organizează as­ fecţii şi încălţăminte. Au partici­ du-se prio rita te parcelelor pe care
nifestare atractivă. Membrii sin­ de la combinatul de industriali­ tăzi la Orăştie un schimb de ex­ pat un mare număr de cetăţeni, plantele au ieşit mai slăbite din
dicatului au participat Io o că­ zare o cărnii va fi expusă con- perienţă pe tema creşterii a n i­ (Betea Virgil — corespondent). iarnă.
P. FÂRCAŞIU
corespondent