Page 103 - 1965-03

Diurnul socialismului Pcg. 3
r . i ■ i .. m •+

EM VEŞTI CULTURALE

-rs» . jr ’" T *__ V' ' v'\,
@ C o le ctivu l b ib lio te cii orăşeneşti
k discuţie: desfăşurarea luuâţămlnfuBui Rentabilitatea din Hunedoara oferă c itito rilo r ei tece şi dansuri la care îşi dau
concursul m ulte talente din şcoală.
m anifestări interesante şi atractive (EUGEN CUCU — Deva).
de partid şi poBâtic 0. L fii. si beneficiul care fac să crească cu fiecare zi nu­ & Lucrători» cinem atografului din
m ărul p rie te n ilo r cârtii. M on ta je le
lite ra re „D e la trecut Ia prezent", comuna Bretea Romlnă, raion ul H a­
„O raşul Hunedoara in anii p u te rii ţeg, organizează deplasări în şalele
La şedinţa b iro u lu i C om itetului de Invă ţă m în tu i de partid şi ccl po litic
p a rtid al C.S. Hunedoara s-a apre­ U.T.M . ar ciştiga m ult în calitate s cooperativei populare", sim pozionul „H unedoara aparţinătoare comunei unde prezin­
ciat câ propaganda de partid îşi a- eficacitate dacă ar exista o preocu în cifre şi fapte",, că lă to riile pe har­ tă film e docum entaro şi artistice. In
duce o co n trib u ţie lo t mai marc la pare mai mare din partea com ilelu tă cu te m a : „M a ri obiective indus­ şalele Bălălar şi V llc e le le Bune au
m obilizarea co le ctivu lu i de muncă lu i de partid în ceea ce priveşte gc în dezbaterea tria le pe harta pa trie i" şi m ulle alte fost prezentate film e docum entare în
pe ntru înfăptuirea sa rcin ilo r econo­ neralizarea experienţei po zitive * asemenea acţiuni organizate în acest vederea p re g ă tirii cam paniei ag ri­
m ico şi po litice . In v ă ţă m in lu i de propagandiştilor. In acest an de în trim estru, s-au bucurat dc o largă cole de prim ăvară. Spectacolele c i­
vătăm înt nu s-a organizat însă nici
p a rtid şi p o litic U.T.M . a fost în a- un schimb de experienţă în tre pro comuniştilor apreciere. Eficienta o confirm ă pe nem atografice au fost precedate de
cest an m ai bine organizat. El răs­ deplin cîteva c ifre : num ărul c itito ­ expunerea „Cam pania de prim ăvară,
rilo r a crescut in acest trim estru cu
in centrul atenţiei cooperativei ag ri­
punde în m ai mare măsura nevoi­ pagandişti, lu cru cc s-ar fi pu tut rea 1.026 faţă de perioada corespunzăloa- cole de producţie", expunere audiată
liza cu a tît mai m ult, cu cît in ca
lo r economice, p o litice şi ideologice re a anului trecut. C ărţile lecturate cu m ult interes de către m em brii co­
dru l com binatului sin t propagandişti
ale m em brilor şî candidaţilor de Nu <le m ult a avut loc adunarea de Ia începutul anului ating cifra de operatori din aceste sale. (DOREL
cu o bună experienţă şi cu rezultate
partid, ale m em brilor U.T.M. In com­ generală deschisă a organizaţiei de 13.770 (ZO R IŢA LESNIC — H une­ V IA D 1 S L A V — Brelea Romînă).
d in tre cele mai frumoase. N eajunsuri
binat există numeroase cercuri, de bază P.M.R. de la cooperativa meşte­ doara).
Snvălămînt de partid şi p o litic U.T.M., au existat şi în ce priveşte organî şugărească „R etezatul" din Haţeg, la Recent, sala palatului cu ltu ra l
cum sint cele de la furnale, o lelă rii, zarea a c tiv ită ţilo r la punctul de con care, în afară de m em brii şi candi­ <§ La G rupul şcolar m inier din (Un Lupeni a găzduit o întrecere în lre
lam inoare şi altele, care desfăşoară sultatie. d a ţii de partid, au participat respon­ Deva, program ele brigă zii artistice fo rm a ţiile artistice ale p io n ie rilo r si
o bună activita te aducindu-şi o con­ De asemenea, s-a critica t faptul că sa b ilii de secţii ale cooperativei. Cu de agitaţie vin tot moi m ult în sp ri­ şcolarilor de la şcolile generale de
trib u ţie valoroasă la educarea mor- unele organizaţii de bază ale P.M.R. acest p rile j s-a analizat modul de jin u l m uncii e le vilo r. îndrum ată cu 8 ani din oraş. Această confruntare
cum sint cele de la E.D.I.L., reparaţii
xist-le n in istâ a m em brilor de partid realizare a unor in d ica to ri de plan ? competenţă de in stru cto ru l G hcorghe artistică a reliefa i nenum ărate ta­
şi ai U.T.M . siderurgice ş.a., nu exercită un con­ Maroşan, brigada a prezentat pro­
tro l continuu şi perseverent asupra rentabilitatea şi beneficiul în anul lente, dovedind totodată scriozitnlca
Aşa cum a reieşit din cu vîn tu l par­ fe lu lu i in care se desfăşoară învăţă­ 1964. M ateriale le au fost prezentate grame în care au fost reliefate o cu care e le vii şi cadrele didactice
tic ip a n ţilo r la discuţii, rezultatele pu­ în adunarea generală deschisă de că­ au pregătit acest concurs.
mântul. Ca urm are frecventa este sla­ seamă de aspecte din activitatea e-
teau fi însă m ult mai bune. Dar, se tre iov. V io re l M arcu şi Em il Şelariu,
bă iar d iscuţiile sin t rupte de a c tiv i­ lc v ilo r. Scenete c a : „D o rin ţa ambe­ S-au întrecut pe scenă coru ri şi
constata că in vă ţă m in tu l de partid şi contabil şef al cooperativei.
tatea practică a cursanţilor. Pentru orchestre de copii, solişti vocali şi
p o litic U.T.M. nu se desfăşoară peste lo r p ă rţi", „N e b u n u l", incluse în
rem edierea lip s u rilo r existente şi pre­ Din m aterialele prezentate a re­ instrum entişti, brigăzi artistice dc a-
to t la n ive lu l sarcinilor care stau în gătirea c o n d iţiilo r în noul an de în- ieşit câ m em brii cooperatori, în fru n ­ u ltim u l program s-au bucurat dc m ult gilatie, echipe de dansuri, recita to ri.
fata com binatului. Sint încă u n ii pro­ vătâm int s-au s ta b ilit m ăsuri p rivin d te cu com uniştii, au o b lin u t rezul­ succes. Spectacolele b rigă zii a rtisti­ Prim ul Ioc l-au ocupat form aţiile
pagandişti care nu se pregătesc m ul­ îm bunătăţirea a c tiv ită ţii g ru p u lu i de tate frumoase în această direcţie. In ce de agitaţie sînt com plelale de cîn- corale de la Şcoala generală de 8
tila te ra l in vederea discu ţiilo r din le cto ri şi a co le ctivu lu i obştesc de anul care a trecut, cooperativa a rea­ IN DRUM SPRE MINĂ ani nr. 4 şi Şcoala generală de 8 ani
cerc. A llii, cum sînl tov. loan M ărg i- control, organizarea unor schim buri
lizat, peste plan, 27 000 le i beneficii, nr, 2, orchestra Şcolii generale de 8
noanu, Sorin Rusu, G ligor Tim ar, loan dc experienţă pe form e de învătâ- ani nr. 2, brigăzile artistice do agi-
Diaconu, G rigo rc Răducan ele., nu m înt, reorganizarea co le c tiv u lu i punc­ la acest succes o co n trib u ţie deose­ talie ale şco lilo r generale dc 8 ani
bită au adus-o colectivele de muncă
participă cu regularitate la şedin­ tu lu i de consultaţii, studierea posi­ de la secţiile blănărie, boiangeric nr. La e. m. Lipsi PROCENTUL DE CENUŞA nr. 4 şi nr. 2, so liştii vocali Căldărar
ţele de pregătire a propagandiştilor. b ilită ţilo r de unificare a ce rcu rilo r din M aria şi M icu Florentina, solistul
Dc aici şi unele neajunsuri p riv in d secţiile cu p ro fil asemănător (furna­ 1 şi nr. 2, zid ari-zugravi ş.a. instrum entist Gorgean V icto r, echi­
pregătirea şi expunerea le cţiilo r, con­ le, o ţclă rii, lam inoare etc.), analiza pele de dansuri ale claselor V -V 1 II
ducerea d is c u liilo r în cadrul cercu­ învă tă m în tu lu i de partid şi p o litic D in m aterialele prezentate, precum de la Şcoala generală (le 8 ani nr. 3
rilo r, prezenta cursanţilor la şedin­ U.T.M . în adunări ale organizaţiilor şi d in d iscu ţiile purtate de tov. Ion DIN CĂRBUNE POATE FI REDUS şi ale claselor I-IV de la Şcoala do
ţele de cerc etc. de partid etc. Radu, M ăria Stancu, C onstantin Stc- 8 ani nr. 2, re c ita to rii Drâgulănescu
PROPAGANDIŞTI 00 OARE foni, V io re l Iezan şi a lţii a reieşit A driana, V a sillu Rodica, duetul Şco­
lii generale de 8 ani nr. 5 şi alto
fap tu l că rezultatele puteau fi şi mai
bune dacă toate colectivele de m un­ M in e rii din L u p e n i şi-au s ta b ilit d in a b a ta ju l b rig ă zii lu i Gheoan- depăşirea p ro ce n tu lu i adm is de ce­ form aţii. (I. CIORTEA, E. POPA, M .
p e ntru anul 1965 obiective m o b iliza ­ că loan a fo st găsită o can­ nuşă d in cărbune. C ÎT A — Lupeni).
că îşi aduceau o co n trib u ţie egală. Este necesar ca acţiunea de îm ­
toare în întrecere: sâ depăşească tita te de 115 kg, p ia tră , fa p t pe n tru
Unele secţii au lu crat Insă cu p ier­ plan ul anual de e x tra c ţie cu 20.000 care brigada a fost pena'izată cu b u n ă tă ţire a c a lită ţii că rb u n e lu i sa 0 După o muncă perseverentă, e-
deri. Printre acestea se num ără sec­ tone de cărbune cocsificabîl; să rea­ 7 vagonete; un vagonet al b rig ă zii lu i cu p rin d ă întreaga masă de m u n ci­ le v ii Ş colii tehnice de contabilitate
din Sebeş. îndrum aţi dc profesorul
ţiile de frize rie nr. 1 şi nr. 2, de lizeze o p ro d u c tiv ita te de 1,275 tone S plnu P etre tot d in sectorul III, con­ to ri din exploatare. P entru aceasta V aier C iorogaru, au prezentat p ri­
pe post; să reducă cu 0,2 la sută con­ ţinea 511 leg. p ia tră . P e n tru aceasta o rg a n iza ţiile de p a rtid tre b u ie să
coafură şi co n fe clii pentru femei. pună în discuţia c o m u n iş tilo r cauze­ mul spectacol cu form alin orchestra­
ţin u tu l de cenuşă din cărbunele b rig ă zii i s-au re b u ta t 43 vagonete
In scopul îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii de cărbune. B rigada m in e ru lu i .Iu rj le care duc la depăşirea procentu­ lă de muzica populară şi uşoară, do
b ru t: să realizeze 590.000 lei econo­
economice, adunarea generală a o r­ m ii la p re ţu l de cost. G heorghe d in sectorul II a fast pe­ lu i adm is de s te ril v iz ib il, să tragă curînd în fiin ţa t5. La acest prim spec­
ganizaţiei de bază a adoptat o lio- na liza tă cu 5 vagonete pe ntru can­ la răspundere conducerile tehnice tacol, prezentat pe scena Casei ra­
R ezultatele cu care a înch eia t co­ ale sectoarelor pe n tru slaba a p ro v i­ ionale de cultură din Sebeş, au par­
tâ rire în care se prevede: in tro d u ­ le c tiv u l m inei prim ele lu ni ale anului tita te a de 115 kg. p ia tră ce i s-a ticip at peste 800 de oameni ai m un­
găsit în tr-u n vagonet cu cărbune. Se zionare a b rig ă z ilo r de m in e ri cu
cerea de post-calcul pe produs, ur­ reflectă preocuparea m in e rilo r pen­ pot da numeroase exem ple şi din lu n i­ cele necesare. Este adevărat eă în cii. Program ul m uzical a fost com­
m ărirea lunară a re n ta b ilită ţii tu tu ­ tru a-şi în fă p tu i angajam entele lua­ le urm ătoare, cind brigăzi cum sînt cea m ai m are parte calitatea că rb u ­ pletat cu piesa „O noapte furtun oa­
te in întrecere. M e rită relevat şi să", comedia clasicului rom în Icn
ror secţiilor, com pletarea la zi a ca­ cele ale m in e rilo r M uszla A le xa n ­ ne lu i depinde de fe lu l cum se exe­
fa p tu l eă d in p ro du cţia m inei L u ­ Luca Caragîale. care s-a bucurat de
ietelor de bună gospodărire, măsuri peni p re p a ra ta a iiv r a t eoeseri-Hor dru, Ghioa-ncă Sabin, D ioda M-ihai, cută trie re a în fro n tu l de lu cru. D ar un succes deosebit. (FLO RIN C lM -
G yorgy A le x a n d ru şi a.Uele au fost
pentru lichidarea ch e ltu ie lilo r necco- în luniile ia nu arie şi fe b in a rie căr­ penalizate pe ntru calitate. Cea această sarcină, îm b u n ă tă ţire a c a li­
bune de bună calitate, cu un con­ tă ţii, nu cade num ai în seama m i­ PEANU — Sebeş).
nomicoasc, un instructaj comun cu m ai m are ca n titate de şist v i­ n e rilo r. Ei tre b u ie în d ru m a ţi îndea­
ţin u t de cenuşă m al m ic cu 0.5 şi,
to ii responsabilii secţiilor şi altele. z ib il a fost găsită in vagonetcle u- proape de către m a iş tri — p rin c i­
respectiv 0,4 la sulă decît in dica torul
prevăzut, fiin d respectat întocm ai si nor brigăzi d in sectoarele IM , II, V , p a lii coordonatori ai procesului de
N IC U SBUCHEA in d ica to ru l de u m id ita te . Acest re­ I A şi IV A . P entru depăşirea con­ producţie. Este cît se poate de gre­ ci Q T l6
corespondent zu lta t este urm area p re o cu p ă rilo r ţin u tu lu i adm is de şist, sectoarele şită părerea că lupta p e ntru c a lita ­ D ««-X M IauJ
m u n c ito rilo r p re p a ra to ri pe ntru a m in e i au fast penalizate, pici-zînd în ­ te începe şi se te rm in ă o dată eu
îm b u n ă tă ţi calitatea cărb un elu i. sem nate c a n tită ţi de cărbune. Cele operaţia de evacuare a cărb u n e lu i
m ai m u lte p e na liză ri le-au avu t sec­ eînd se face şi alegerea s te rilu lu i
Dacă în ceea ce priveşte produc­ v iz ib il. L u p ta pe ntru ca lita te insă
Sectorul de panificaţie Brad ţia de cărbune s-au o b ţin u t succese, toarele III, II şi IV B.
m in e rii au răm as d e fic ita ri la in d ica ­ Este adevărat, m in e rii din sectoa­ tre b u ie să înceapă o dată cu plasa­
rea g ă u rilo r în fro n tu rile de lu cru ,
to ru l de ca lita te al p ro d u cţie i b ru ­ rele II şi I II au in tîm p in a t şi unele în fu n c ţie de c o n d iţiile de zăcăm înt. In urma analîzâril rezultatelor
te. C ărbunele liv ra t p re pa raţiei in g re u tă ţi obiective. Z ăeăm întul pre­ obţinute de bibliotecile din re­
ţ r luna ia n u a rie de E. M . Lu p e n i a a- zin tă m u lte in te rc a la ţii, nu se poa­ A ic i in te rv in e ro lu l m a is tru lu i. El
DUPĂ TCEI L U P £ ACTIVITATE v u t un co n ţin u t de cenuşă de 34 la le executa o podire corectă a fro n ­ trebu ie să fie acela care să-i în d ru ­ giunea noastrâ, în cadrul celui
de-al lll-lea concurs bienal „B i­
sută, faţă de 33 — norm a adm isă, ta le lo r din cauza lipsei de m ateriale me pe m in e ri în plasarea judicioasă
ceea ce a făcut ea exploatarea sâ (cherestea) corespunzătoare. U neori a g ă u rilo r, astfel ca s te rilu l sâ fie blioteca în slujba construcţiei so-
P rintre colectivele dc muncă din m eslruiui IV al anului trecut o b li- sura organizării unui ciclu de confe­ m a te ria lu l necesar p o d irii lipseşte ru p t în b lo cu ri. La încărcarea cu daliste", biroul Comitetului regio­
ra io n u l Brad, care au obţinut rezu l­ nîndu-se o creştere a in dicelui do rin ţe tehnice la audierea cărora par­ fie penalizată cu 1.213 tone cărbune. exp lo ziv trebu ie avută d in nou în
tate bune în producţie se numără şi calitate cu 1.5 la sută. ticipă to ii salaria ţii u n ită ţii. D in cele S itu a ţia s-a repetat a tît în luna fe- total. Slaba ca lita te a că rb u n e lu i m ai vedere calitatea. A rtific ie ru l trebu ie nal pentru cultura si artă a sta­
cel al lu cră to rilo r din sectorul (le pa­ Pe lingă fa ctorii a m in tiţi mai sus. 36 conferinţe planificate a sc expune b n ia n e , c ît şi in p rim a ju m ătate a este determ in ată şi de o a ltă cauză: să fie acela care sâ dozeze cu g rijă bilit următoarea ordine de clasi­
n ifica ţie din oraşul reşedinţă de ra­ care au co n trib u it în mod nem ijlocit in acest an au şi fost predate pină lu n ii m artie, oînd pro cen tu l adm is desele d e fe cţiu n i la in s ta la ţiile me­ e xp lo zivu l pentru ca la puşeare căr­ ficare a bibliotecilor fruntaşe :
ion. Realizarea planului trim estrial la bunul mers nl a ctivită ţii, mai tre ­ în prezent un număr dc 9. Cu m ult de cenuşă a fost depăşit cu 0,8 şi canice care provoacă p e rtu rb a ţii în bunele să nu se fârîm iţeze, p u tîn d
al producţiei globale (valoric) în pro­ buie am intit câ pentru m m uireu cu interes au fost audiate conferinţele respectiv 1,6 la sută. Aceasta a a- procesul de producţie. Din această astfel fi bine ales. fată deci că şi de BIBLIOTECI RAIONALE
po rţie de 101,8 la sută, a va lo rii pro- pricepere a u tila je lo r moderne cu „Depozitarea şi păstrarea m ateriilo r tras după sine penalizarea exploa­ cauză, precum şi d a to rită lipsei de numea m a iş trilo r şi a rtific ie rilo r de­
d u clici marfă în proporţie dc 101,5 caro este dotată fabrica de pline, n- prim e şi auxiliare*', „Pregătirea ma­ tă rii cu peste 900 tone de cărbune, vagonete goale, se pierd ore p re ţi­ pinde în m are m ăsură reducerea pro ­ Locul f — Biblioteca raională
la sută şi depăşirea p ro d u ctivită ţii ceşt obiectiv de maro productivitate, te riilo r prim e şi au xilia re pentru fa­ in flu e n ţîn d negativ in p rim u l nn d oase de m uncă u rm înd ea apoi, după din Brad :
m uncii cu 2,4 la sută sînt fapte care s-o acordat o atenţie deosebită ca­ bricaţie" şi „Prelucrarea aluatului asupra p ro d u c tiv ită ţii m uncii, p it;- rem edierea d e fe cţiu n ilo r, să se lu ­ ce n tu lu i de cenuşă din cărbune. Ei
dovedesc că aici organizaţia de partid, lific ă rii si rid ic ă rii c a lific ă rii lucră­ pentru fabricaţie". cum şi asupra p re ţu lu i de cost aJ creze în salt p e ntru recuperarea ră - sînt aceia care trebu ie să urm ăreas­ Locul II — Biblioteca raională
în tre g u l colectiv, au pus permanent to rilo r. Acest lucru s-a realizat prin Însoţirea expunerilor teoretico dc cărb u n e lu i extras. m în e rii în urm ă. Este de la sine în ­ că pe între g u l flu x de pro du cţie ca­ din Alba lulia ;
în centrul preocupărilor problem ele organizarea în anul trecut a unui unele dem onstraţii practice, legarea îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii cărb un elu i ţeles că în asemenea s itu a ţii alege­ litatea şi să ia m ăsuri corespunzătoa­
legate de bunul mers al a c tiv ită ţii curs do calificare in care au fost cu­ lor de activitatea de la lo curile de b ru t prezintă o im p o rta n ţă deosebi­ rea şistu lu i viz.ibil este ne glija tă . re p e ntru ca la fiecare gură de în ­ Locul 1!l — Biblioteca raională
economice. Îndrum area permanentă prinşi 14 m uncitori şi a unui curs muncă, dau un plus (le a lra c liv ila - tă pentru asigurarea ce n tre lo r si­ cărcare şi pe căile de tra n sp o rt să
a conducerii tchnico-adm inislrative, dc ridicare a c a lific ă rii la care au le conferinţelor, oam enii urm ărindu- derurg ice cu so rtim e n te de cărbune Pentru m in e rii din abataje aces­ sc facă o alegere m inuţioasă a ste­ din Haţeg ;
discutarea în cadrul şedinţelor orga­ fost încadraţi un număr de 26 m un­ le cu m ult interes. de ca lita te superioară. M in e rii sînt tea sînt în tr-a d e v ă r g re u tă ţi obiec­ rilu lu i v iz ib il.
nizaţiei de partid a m odului în caro citori. conştienţi de acest lucru. Dovadă, tive, d a r p e ntru se rviciu l de a p ro v i­ O rg a n iz a ţiile de p a rtid trebu ie să BIBLIOTECI COM U NALE
s in i realizate sarcinile de producţie, întocm irea judicioasă a program u­ M ăsurile am intite şi-au dovedit în angajam entul lo r de întrecere pe zionare. pe n tru lu c ră to rii de la în d ru m e organele sin dica le să pună
exem plul personal al com u niştilor la lu i de desfăşurare a cursu rilo r, pre­ licien ta in munca de zi cu zi a lu ­ anul 1965 îm b un ătăţire a c a lită ţii transport, p e ntru m a iştri, nu mai in discuţia g ru p e lo r pe aceia care Locul I — Biblioteca comunală
lo cu rile de munca, iată c itiv a din fnc- darea le cţiilo r de către lectori bine cră to rilo r, caro depun e fo rtu ri spo­ sînt „g re u tă ţi o b ie ctive ", ci parava­ neglijează calitatea, să creeze o pu ­ din Miercurea, raionul Sebeş ;
rite pentru a pune la dispoziţia con­ că rb u n e lu i ocupă un loc im p o rta n t.
lo rii care au condus la realizarea pregătiţi şi urm ărirea felu lu i in care ne în spatele cărora se ascunde sla­ ternică op in ie de masă p e ntru red u­ Locul II — Bibliotecile comu­
sum atorilor produse de panificaţie c it Care este totuşi cauza care a făcut
succeselor am intite. Dc asemenea, se aplica în practică cele învăţate, mai m ulle, în lr-o gamă lot mai va­ ca ei să răm înâ d e fic ita ri la c a li­ ba preocupare pentru a le asigura cerea pro cen tu lui de cenuşă din căr­ nale din Teiuş, raionul Alba, şi
întrecerea socialistă al cărei obiectiv au făcut ca to ii cursanţii să-şi însu­ tate? R ezultatele a n alizelor de la ­ m in e rilo r toate c o n d iţiile necesare bune. La Lupeni există create toate Luncoiul de Jos, raionul Brad ;
principal îl constituie calitatea pro­ şească tem einice cunoştinţe profesio­ riată de sorlim en lc şi de calîta lc su­ b o rator a ia tă că cea mai m are de­ b u n u lu i mers al pro du cţiei. Defec­ c o n d iţiile pentru îm b u n ă tă ţire a ca­
duselor, cuprinde întreaga masă de nale. G rija fată de ridicarea co n ti­ perioară. In fruntea în trece rii socia­ păşire a c o n ţin u tu lu i de cenuşă la ţiu n ile dese la u tila je nu se produc lită ţii că rb un elu i b ru t. Dovadă stau
salariaţi. Ca urmare, în prim ul tr i­ nuă a n ive lu lu i profesional stă şi în liste continuă să se m enţină m un ci­ cărbunele extras s-a în re g istra t la din „cauze obiective", cj d a to rită faptele: în prim a decadă a lu n ii fe­ Locul III — Bib^otecile com una­
m estru al acestui an, calitatea s-a continuare în atenlia conducerii sec­ to rii frăm înlă tori loan Goldn si V io- slabei lo r în tre ţin e ri. P rocentul r i­ le din Sălaşul Superior, raionul
r r l Dobircău, cocâlorul T ibe riu Tu- sortul b u lg ă ri — de peste 80 mm. b ru a rie exploatarea s-a înca d ra t în
îm bunătăţit m ult fată de perioada tri- to ru lu i care în acest an a luat mă- d ica t de cenuşă la că rb u n i bu lg ă ri, Haţeg, şi Pianul de Sus, raionul
doran şi m odelatorul lo sif Nită. C o n ţin u tu l de cenuşă la acest sort sort care p e rm ite buna alegere, de­ in d ica to ru l de ca litate, cărbunele Sebeş.
B ilanţul re a liză rilo r p rim u lu i tri- s-a rid ic a t în luna ianu arie la 38,3 monstrează că nu întotdeauna se a- b ru t liv ra t în această perioadă pre-
pa rnţie i avînd un co n ţin u t de cenu­
Venituri sporite tis ia cultura tutunul n i meslru dovedeşte că la sectorul dc la sută, cu 5.3 procente peste norm a cordă ate nţia cuve nită aleg erii ste­ şă de 329 la sută. faţă de 33. lim i­ BIBLIOTECI SĂTEŞTI NE AFILI­
panificaţie din Brad munca sc desfă­ admisă, ia r în fe b ru a rie la 37.7 la r ilu lu i v iz ib il în abataje. A firm a ţia
şoară in tr-u n ritm susţinut. Respec­ sută. Aceasta dem onstrează eă deşi tă adm isă, lată deci câ se poate ex­ ATE.
In anul trecut, m em brii coopcra- tutun la 20 dc hectare. Pentru ob ţi­ se vorbeşte m u lt despre necesitatea este susţinută de exem plele citate. trage şi de la Lupe ni cărbune de
vei agricole de producţie din Păuca. nerea unei pro du cţii ridicate au fost tul fală dc cei care consumă produ­ reducerii pro cen tu lui de cenuşă din Deseori se spune însă că „la produc­ bună calitate. Pentru aceasta e ne­ Locul î — Biblioteca sătească
raion ul Sebeş, au obţinut rezultate din tim p amenajate răsadniţele ne­ sele de panificaţie, g rija faţă de bu­ cărbune sub admis, lu pta pentru îm ­ ţia m are a secto ru lu i re b u tu rile sint cesar însă ca fiecare m u n cito r, teh ni­ din Şpring, raionul Sebeş :
buuc lâ cultura tu tu n u lu i. După re­ cesare şi s-a insăm întal o mare parte nul renume al u n ită ţii sînt preocu­ bunătăţirea c a lită ţii produ cţiei a fost p ro p o rţio n a l m ici". Acest fel de a cian şi m aistru , la locul lu i de m un­
coltarea şi uscarea tu tu n u lu i de pe din suprafaţa planificată. In continua­ pări permanente alo întreg ulu i co­ neglijată. Iată şi cîteva exem ple: La p riv i problem a c a lită ţii duce la ati- că, sn devină p ro p riu l sân co n tro lo r Locul II — Biblioteca sătească
cele 10 hectare au fost livra te 15.050 re se va urm ări producerea unor ră­ lectiv. o probă de ca lita te efectuată in luna to m u lţu m ire , la s u p e rfic ia lila te şi, in din Doştat, raionul Sebeş.
kg foi. saduri viquroase, pregătirea terenu­ MIMAI RUGINESCU ianuarie, in tr-u n vagonet p ro ve n it cele d in urm ă, la p e n a liză ri pe ntru de calitate.
Rezultatele bune obţinute i-au de­ lui, plantarea şi întreţinerea în bune I DUHEIC
term inat pe m em brii cooperativei co n d iliu n i a c u ltu rii.
r/jric o le de producţie din Păuca să T R A IA N T O M U fA
CARTO cm, di>tanla in tre ele fiind de 70 cantitate de 25 kg la ha.
e.Ttwxlă suprafaţa ce se va cu ltiva cu corespondent to ru lu i sc fac rigole adinei de 8— 12 sută sau p rin pră fu ire cu D u p lilo x fn
cm. T ube rculii de ca rtofi se plantea­
C artofii tim p u rii se recoltează cînd
tk»
ză cîle unul la cuib, la distanta dc tub erculii au ajuns la dim ensiuni de
25— 30 cm, unul de altul, avîndu-se 3— 5 cm diam etru şi cu o greutate
VALOROASĂ polasicâ la ha. line seama ca pe măsură ce se des­ eşalonat, pe măsura liv ră rii, deoare­
q ri|e ca să nu sc rupă co lţii. Se va
azotat de amoniu şi 70— 100 kg sare
m inim a de 35 gr. Recoliarea sc face
, 5- % Bune rezultate se ob lin prin a p li­ chid rig ole le să se planteze ca rto fii ce tu b e rcu lii ncm alurî, avlnd coaja
■ y A, , carea Îngrăşăm intelor la cuib o dală şi să se astupe im ediat cu păm înl. subţire, pierd uşor apa şi sc veşte­
r a i -v ‘l
cu plantarea, mai ales în cazul cînd pentru a preveni uscarea solului prin jesc repede.
D atorită în tre b u in ţă rilo r lo a rle va­
] riate ale cartofu lui, sporirea produc­ zesc nriai uşor, astfel in cit să perm i- u n ităţile nu dispun de inqrâşăm inlc evaporarea apei. grăpează im ediat pcn lru a îm piedica
După recoltare, terenul eliberat se
terenurile care sc zviniă şi se în că l­
Ca lu crări de între|in crc, la c u ltu ­
In ca n litfltl suficiente. In această si­
ţiei la această cultu ră prezintă o deo­ lâ o plaiUarc cit mai devreme, la tuaţie se recomandă a se aplica pen­ ra de cartofi tim p u rii se a p lică : gră- pierderea apei din sol p rin evapo­
sebită im portantă. C artoful este un sfîrşilu l lu n ii m artie sau începutul tru fiecare ha cu ltiva t cu ra rlo li tim ­ palul, prăsiiu 1, m nşuroitul, com bate­ rare şi a uşura astfel efectuarea lu ­
I '1*%. O * fst*+ 4,^ v
alim ent plăcut la gust, uşor digesti- lu n ii aprilie. De asemenea, sc reco­ p u rii cîte 5 tone gunoi de grajd bine rea b o lilo r şi dăunătorilor. c ră rilo r de pregătire a terenului pen­
bil, care pe lingă conţinu tu l bogat în mandă ca solul să fie mai uşor. per­ putrezit in amestec cu 150 kg .super­ C răpatul se execută In un interval tru c u ltu rile urm ătoare.
J V (• f, •Vîc, amidon, mai cuprinde proteine, can- fosfat, 80 kg sare potasică .şi 100 kq dc 5— 7 zile de la plantare şi are ca Prin aplicarea în practică a măsu­
as® * • 1 lilă li m ici de grăsim i şi îndeosebi m eabil si suficient dc fe rtil. Astfel
(le soluri se găsesc îndeosebi in lu n ­ azotat dc amoniu. Aceste îngrăşă­ scop distrugerea crustei, a b u ru ie n i­ rilo r agrotehnice avansate la cu ltu ra
V v O ^ V vitam ina C. Valoarea alim entară a cile riu rito r. fiind preferate terasele m inte se amestecă cît mai uniform şi lor şi alinarea solului. In caz de ne­ ca rto fu lu i tim puriu, numeroase coo­
W I ) se dau înainte de plantare în fie­ voie, această lucrare se repetă.
* j » r cartofu lui exprim ată in calorii, com ­ inferioare, unde apa freatică se gă­ care cuib cîte cca 100 gr. Cercetă­ P răsilul se face dună ce planlelc perative agricole de producţie din
m 1 m -w M tare. este re la tiv ridicată. La aceeaşi seşte la o adîncim e mai mare, favo­ rile ş tiin ţific e şi rezultatele o b iin u le au răsărit, iar rîn d u rile se disting salisfăcăloare. Cooperativ»! agricolă
regiunea noastră au o b lin u t rezultate
parativ cu a altor produse alim en­
rizând in prim ăvară încălzirea mai
de către u n ită ţile fruntaşe au dovedii
bine. Adincim ea de lucru la prăşit
U V 4 r*A IfVf - ţV , cantitate, o) arc o valoare energe­ rapidă a solului. că prin folosirea la plantare a tuber­ este de 8— 10 cm. Această lucrare se din Pianul de Jos, ra io n u l Sebeş, a
recoltat în medie cîle I4.V.00 leg car­
tică do două or» mai mare la(ă dc
C ultura dc cartof este bine să u r­
Irm wm ■ W m orcovi, de 3 ori mai mare fală dc meze după leguminoase perene sau cu lilo r iarovizali, sc realizează pro­ repetă (le cile o ri este nevoie. prafaţă cultivată, iar cooperativa «•
tofi (im p urii la ha de pe inlreaga su­
10— lu zile,
ducţii mai tim p u rii cu
M u şu ro ilu l este o lucrare caie fa­
varză şi de aproape 4 o ri fală de
leguminoase pentru boabe, care îm ­
i roşii. bogăţesc solul în substanţe U -rlili- in acelaşi tim p inrcgistrin du -sc spo­ vorizează formarea sto lo n ilo r şi deci qricolă do producţie? din Vinerea, ra­
ionul O răşlie, a ob lin ut de pe 14 ha
m u­
La clecluarea
ru ri însemnate dc recoltă. Se apre­
a
tub erculilo r.
Pe lingă aceasta trebuie subliniată 7ante şi eliberează terenul devreme ciază că un tubercul inrovizai este ş u ro iu lu i sc folosesc rărite sim ple I ” 3.260 kg e a rlo li. Rezultate bune au
Im portanta pe care o prezintă cultura penlru a putea fi efectuată arătura a- bun atunci cînd are to ii ochii por­ sau cu ltivatoa re prevăzute cu corpuri
ca rto filo r tim pu rii, care constituie d inră de toamnă şi ingrăşaica de niţi, cu co lţi vig uro şi în lungim e de de rarile. o b lin u t şi alte cooperative agricole
de producţie.
a (r unul din principalele produse agro- bază. 8— 12 m ilim e tri şi au culoarea spe­ dăunătorilor la cultu ra de cartofi au nomică pe care o prezintă cultu ra
T in in d seama de însemnătatea eco­
A c liu n ilc dc combatere a b o lilo r şî
aiim cnlare cc- se pot obţine şl sc con­
Este bine să se evite cultivarea
cifică soiului cultivat.
o i # JsSm sumă cu multă plăcere in lu n ile de cartofu lui după cartof, pătlăgele roşii be rculilo r de cartofi pentru plantat ea scop prevenirea «lacului de mana ca rto filo r (im p u rii este necesar ca în
M ărim ea cea mai po trivită a tu­
prim ăvară. In plus, cultura tim purie
sau vinele pentru a înlătura posibi­
şi a gind acului din Colorado, o v ilin d
creează posibilitatea rea liză rii de ve­ litatea transm ite rii bo lilo r şi dăună­ este cuprinsă in tre 50— 70 qr^me. cadrul coo pe raiivelo r agricole de pro ­
n itu ri mari la ha. perm itînd totodată to rilo r. Pentru plantat se vor alege din so­ astfel dim inuarea producţiei. ducţie să se ia măsuri pcnlru o b ţi­
nerea unor producţii r it mai sporite,
Pentru prevenirea atacului de mană
k obţinerea de c u ltu ri duble de legume A rătura trebuie făcută la o adin- iu rile tim p u rii tub erculii sănătoşi, trebuie făcute stro p iri cu zeamă bor- ceea cc, pe de o parte, perm ite sâ
sau furaj, datorită e lib e ră rii mai de­
vreme a terenului. cim c de 28— 30 cm, o dată cu aceas­ întregi, îndepărlîud pe cei bolnavi şi dciezâ 1 la sulă, la in d ica ţiile s ta ţii­ se asigure o aprovizionare corespun­
tă lucrare introducîndu-sc in sol şl pe cei care au tcndinla de a forma lor de avertizare a manei. Sc reco­ zătoare. a oam enilor m uncii cu acest
Pentru a obţine recolte cît mai îngrăşăm intele de bază ca : gunoi de colţi filoşi. mandă a se efectua 1— 2 stropiri, din produs, Iar pe de alta sc creează o
tim p u rii şi mari dc cartofi este nece­
grajd în cantitate de 20— 25 tone şi Plantatul ca rto filo r tim p u rii sc va care prim a se face la începutul în flo ­ sursă im portantă de ve n itu ri băneşti
sar să se folosească soiuri corespun­ 300 kg superfosfat la ha. In prim ă­ face atunci cind la odincimea. de ririi, iar a 2-a alunei cînd cel puţin pentru fiecare unitate cultivatoare.
zătoare şi să se aplice un complex vară, solul va fi lucrat la suprafaţă 80 la sută din flo ri au în flo rit. Com ­
dc măsuri agrotehnice avansate. cu cu ltiva to ru l urm at de grapă pen­ 8— 12 cm în solurile uşoare se re a li­ baterea gîndacului din Colorado se Ing. HOMORODEAN ŞTEPAN
A<ittv,icvj.uuL bili'iu UiibUiU iinprc'umi cu recii ficalorul (.thcorgke T inînd seama de cerinţele aceste) tru a distruge crusta şi bu ruienile zează o tem peratură dc 5— G" C, iar face prin stro p iri cu D clox 25 etnul- cercetător
Doctan, de la Fabrica chimico din Orăştie, discută despic calitatea cro- cu ltu ri, alegerea terenului trebuie fă­ cc au în co lţit, o dală cu aceasta pu- în solurile mai grele dc 7—80 C. In sionabi! în concentraţie de 1 la sulă, Staţiunea experimentala
in£rH interioare a unei m a lrifc penrlu fitin g u ri cută cu m ultă atenţie. Sînt indicate tîndu-sc încorpora cîle 200— 300 kq vederea p lan tă rii cu a ju to ru l cu ltiv a ­ cu D u p lilo x 107 em ulsionabil 1 la Geoaglo