Page 105 - 1965-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VĂI
IM NUMĂRUL DE_AZj_ş

^ Carnet cultu ral :
In cooperalivcle agricole
de producţie — o întrecere vie,
m obilizatoare ; O pinia publică din R P. Romînă, a- Liga rom înă de p rie lcn ie cu po­
O în fă p tu iri obşteşti lâ lu ri de oam enii iu b ito ri de pace de poarele din Asia şi A frica se alătură
pretutindeni, constată cu legitim ă in ­
tuturo r acelora care işi ridică glasul
» f f f l subredacţia noastră voluntară ; dignare că cercu rile im perialiste în s p rijin u l poporului vietnamez, îşi
(pag. 2 -a)
* E. M A N IN O A S A : De la
exprim ă totala sa solidaritate
nord-amoricane continuă să in te nsi­
cu
iîr $ M calitatea exprim ă strădaniile în­ fice acţiunile lor agresive în V ie tn a ­ lupta dreaptă a acestuia, condamnă cu
^ P roductivitatea m uncii şi
h o tă iire in te rve n ţia războinică
in
mul de sud si caută să extindă flă ­
'AT-iii-fT tregu lu i colectiv ; cările războiului în R D. V ietnam şi V ietnam ul de sud şi extinderea ei
J l / w S
m . w i mai departe în Asia dc sud-osl. îm potriva R.D. Vietnam , cerc retra­
4 Cum întim pinâm prim ă­
vara ? ; Declaraţia subliniază că trupele in- gerea tu tu ro r trupelor străine din In-
lerventioniste ale S.U.A., trecind la dochina şi asigurarea dreptului le­
+ Sportul şi sănătatea ;
folosirea substanţelor şi gazelor to ­ gitim al poporului vietnamez de a-şî
O inm ănunchere de vo ­
xice, a bombelor cu napalm şi fos­ hotărî singur soarta.
inţă şt e fo rt; for alb Îm potriva p a trio ţilo r şi popu­ Ne exprim ăm convingerea că bra­
(pag. 3-a) laţiei paşnice din V ietnam ul de sud, vul popor vietnamez, încercat in tr-o
* De peste hotare : au să virşil un nou act îm potriva con­ îndelungată şi eroică luptă penlru li­
(pag. 4-a) ştiin ţe i um anităţii, sfidînd protestele bertate şt independentă, va obţine
opiniei publice m ondiale şi vio lînd pină la urmă victo ria cauzei sale
in mod flagrant cele mai elementare d ro p ie : reunificarea paşnică şi de­
norme ale dreptului şi practicii in ­ m ocratică a patriei sale, construirea
LA ORDINEA Z ILE I: ternaţionale. unei v ic ii paşnice şi prospere.
Semnarea programului de schimburi culturale
şi ştiinţifice pentru anul 1965 între R.P. Romînă
Noi colective de muncă din întreprinderile industriale ale regiunii noastre au anunţat îndeplinirea in a -
inie de termen a sarcinilor dc plan pe primul trimestru. Buna organ izare a muncii, aprovizionarea teh- şi Republica Algeriană Democratică şi Populară
nico-materială corespunzătoare, in făptuirea planurilor de măsuri teh nico-organizatorice, respectarea teh•
In rom pk?xul ri<; masuri agroteh­ cooperatori din Deal, Răhău. C ilnic, nologiilor dc fabricaţie, extinderea iniţiativelor f i a metodelor avansa te dc lucru, întărirea disciplinei
nice ce se «plică in vederea sp o ririi M ihalţ, Sebeş, lu cră to rii de la G A S . tehnologice şi a disciplinei muncii, valorificarea mai largă a rezervei or interne şi altele, qu asigurat des- La M in iste ru l A fa ce rilo r Externe a in s titu ţiile de învătăm înt din Repu*
producţiei la ha un loc de marc în ­ SiiUămăria, Alba s.a., şi-au organizat fă$urarea normolă a procesului de producţie, îndeplinirea ritmică a sarcinilor lunare de plan. Toate avut loc m arii 30 m artie semnarea publica A lgeriană Democratică si
semnai aîe îl ocupă pregătirea in mod tem einic munca, ceea ce le-a permis acestea. îmbinate cu elanul si in iţia tiv a oamenilor muncii care desfă Soară cu avlnt sporit întrecerea so­ Program ului de schim buri culturale Populară, acordarea de burse penlru
corespunzălor a pa lu lu i germ inaliv ca tim pul prieln ic să fie folosit din cialistă, qu asigurai condiţiile înde p lin ir ii înainte de termen a planul iţi trimestrial. şi ş tiin ţifice între Republica Populară lin e ri algerieni, organizarea de expo­
penlru săminlă. Rezultatele cercelu- plin la executarea ară tu rilo r. Este po­ Romînă şi Republica A lgeriană De­ ziţii, schim buri între radioteleviziuni,
n lo r s liin ţific e şi realizările obţinute z itiv faptul că in u n ită ţile am intite m ocratică şi Populară, pentru anul turnee de echipe sportive etc.
in producţie dc căire u n ită ţile a g ri­ s-a făcut un control perm anent asu­ !9G5. Din partea romînă, program ul a
cole Iruniaşe au dovedit pe deplin pra stării de um iditate a solului, în-
ccpindu-sc lu cru l pc p o rţiu n ile din Program ul prevede schim buri de fost semnat <le Nicolae Ghcnea, di-
ro lu l im porlnnl pc carc-1 prezinlă delegaţi în dom eniile ştiinţei, învă- reclorul re la ţiilo r cultu rale din
încadrarea lu cră rilo r de însămîntare parcele care au fost mai zvînlate. tâm întului, a g ricu ltu rii, c u ltu rii şi M.A.E., iar din partea algeriană de
a Fiecărei c u ltu ri în epoca opliină. Datorită preocupării m anifestate de Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Combinatului si­ 10 227 tone de fontă, 14.620 tone laminate de dife­ presei, trim iterea de cadre didactice Kesri A bdclgani, şelul secţiei c u ltu ­
In numeroase u n ilă li agricole din către organele şi organizaţiile de derurgic Hunedoara, întreprindere fruntaşă pe ţară rite profite, aproape 2.000 tone oţel Martin şi elec­ din R.P. Romînă pentru a preda în rale din M .A E. algerian.
regiunea noastră s-au creat con diţii partid fală de buna desfăşurare a lu ­ tric şi 2.603 tono aglomerat fieros autofondant.
necesare pentru realizarea nccsiui cră rilo r agricole de prim ăvară, in ca­ în întrecerea socialistă pe 1964 în ramura siderur­
obu 'div încă rlin toamna anului Iro- drul cooperativelor agricole de pro­ gică, desfâşurînd o activitate susţinută şi perma­ însufleţiţi de acest nou succes, siderurgiştîi hu-
c cind s-au executat arături pc ducţie din raionul Sebeş s-au exe­ nentă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor încre­ nedoreni mobilizaţi şi îndrumaţi în permanenţă de
mari suprafeţe. cutat ară tu ri pe mai m ult de 1 2 0 0 dinţate, au repurtat un nou şi important succes. In organizaţiile de partid, sint hotăriţi ca în etapa
Faplul că în toamna anului trecui, ha. Unele rezultate bune au în re ­ ziua de 30 martie Combinatul siderurgic Hunedoara următoare să înscrie pe graficul producţiei reali­
tim pul a fost mai puţin la vora bil exe­ gistrat şi cooperativele agricole de a indepiinit planul producţiei globale şi marfă pe zări şi mai importante, adueîndu-şi astfel din plin
c u tă rii in bune co n d iţii a lu cră rilo r pe raza oraşului regional Deva. trimestrul I al anului 1965, contribuţia la înfăptuirea politicii partidului de de-
în cimp, nu a permis efectuarea ară­ Executarea a ră tu rilo r se desfăşoa­ Pină la data de 30 martie, Ia Combinatul siderur­ săvirşire a construcţiei socialismului în patria
tu rilo r pe întreaga suprafaţă desti­ ră însă mai anevoios în raioanele gic Hunedoara s-au produs peste planul trimestrial noastră.
nată insăm întărilor de prim ăvară. De 1 Ia leg, O răştie şi Brad, unde s-a rea­
asemenea, desprimâvărnrea tirz ic şi 11
um iditatea existentă in sol nu au lizat mai puţin dc 0 la sulă din sar­
c in ile stabilite. In cooperativele a-
permis intrarea mai din vrem e a
Iracloarelor pc teren urile rămase gricole rlc producţie din aceste ra­
nearale rlin toamnă. Din această cau­ ioane este rămasă în urmă şi insă-
m înlarea c u ltu rilo r din urgenta I. De
ză, se constată o r«m inere în urmă, In ziua de 30 m artie a.c. — ne-a
asemenea, trebuie m enţionai faplul
fală de perioada în care nc aflăm, a com unicat tov. ing. M ircea Popescu,
că nici rezultatele înregistrate dc
lu c ră rilo r de pregătire a terenului, Ziua de 29 m artie a fost marcată au dus la sporirea producţiei de căr­ şeful se rviciu lu i plan — colectivul
pentru însam înţările de prim ăvară. către gospodăriile de stat nu sînt la de către m in e rii de la Aninoasa şi buni. M in e rii dc la Aninoasa au reu­ Uzinei ,,30 Decem brie” C ugir şi-a
Se ştie că cele mai bune rezultate n ive lu l p o sib ilită ţilo r, pină acum c- Pelrila cu un succes deosebii. Pc gra­ şit astfel ca în tim pul ce s-a scurs realizat planul trim estrial de produc­
fectuîndu-se arături pe mai puţin de ficu l în tre ce rii ei au înscris realiza­ din acest an să extragă peste plan ţie la toate sortim entele. Planul p ro ­
în direcţia sp o ririi producţiei la ha
se obţin atunci cind do la data c- 15 la sulă dm suprafaţa planificată. rea cu trei zile mai devreme a pla­ mai m ult de 7.G00 tone de cărbune dc ducţiei globale pe Irim e slru l I a fost
xecu tării a ră tu rii şi pină la semănat Există co n d iţii depline pentru ca in nului trim estrial. buna calilalo. iar cei de la Petrila înd eplinit in proporţie de 102,5 la
această prim ăvară lu cră rile aqiicole Îndrum aţi dc organizaţiile de să-şi întreacă sarcinile planului de sută, iar cel al producţiei marfă in
trece o perioadă de tim p cit mai lu n ­ proporţie de 100,3 la sută. Pină la
să se efectueze la un nivel agroteh­ partid, m in erii au aplicat pe scară extracţie cu peste G.8G0 tone de căr­
gă, iar pe terenul respectiv se efec­ largă metodele avansate dc lucru. bune. această dată s-au produs peste plan
nic corespunzător, să se pună baze
tuează lu cră rile necesare pentru a-1 Exploalarca în abataje cameră si Demne de remarcat sînt rezultatele 150 bucăţi maşini de spălat rufe ,,AI-
trainice recoltei viiio a re . In acest balux", 2.500 bucăţi la nţuri articulate
m enţine in stare curată de buruieni frontale dolale cu m ijloace m ecani­ frumoase obţinute de m inerii sectoa­
scop este necesar ca fiecare zi bună relor I si H de la Aninoasa precum pină la un ţol, 1.000 bucăţi la n ţu ri
şt a îm piedica pierderea apei prin e- zate moderne, extinderea pe scară
dc lucru să fie folosită din plin. lată largă a in iţia tiv e lo r „Două cîm purî si dc cei din sectoarele II şi IV dc tăietoare pentru fierăstraie m ecani­
vaporare.. Ţ inînd scama de necesita­ ce ş.a.
de ce, organizarea exem plară a mun- de cărbune în fiecare schimb, din la Pelrila care şi-au înd eplinit in mod
tea p re g ă tirii unui pat germ inativ co­ La obţinerea acestui succes este
fiecare aripă dc abalaj cameră şi ritm ic toate sarcinile de plan. de rem arcai contribuţia adusă de co­
respunzător pentru săminţă, ţăranii (Continuare in pag. a 2-a) „Două fîşii pe zi" realizate în aba­ lectivele secţiilor fus, lanţ si maşini
tajele frontale, mai buna organizare EUGENIA POP de spălat rufe C Â L A N : blocuri noi date în Io losinţa oam enilor m uncii.
a m uncii, au fost principalele căi care corespondentă
iP S 1 S 2 «ăi]
ţtT D A IIT A T tA
Num ele fra ţilo r Bolău, ainîndoi cisligaseră slim a şi încrederea în tre ­
p iim -to p ito ri, in schim bul in g in e ru ­ gu lu i colecliv do oţelari, încredere
lu i Bum M axim , la noua otcltirie* din ‘ căreia îi trebuia răspuns! (le-acum Sna- O In c a d ru l' lectoratului' cu ti­
Preocupaţi dc sporirea continuă a minereu. A p licîn d metoda de exploa­ Hunedoara, n-a fost încă scris în co­ inle, prin tr-o şi mai mare hărnicie. neretul, organizat de către co­
producţiei dc m inereuri şi metal, tare do mare pro d u clivila le . exploa­ loanele unui ziar. „N ic i nu era de ce" Si de atunci cci doi fraţi, sînt mereu misia pentru răspindirea cunoştin­
m uncitorii, tehnicienii şi in g in e rii mai tarea in subetaje, cu înmaga/.inarca — no-a spus modest Ion, ccl mai pe prim ul loc în : întrecerea dintre ţelor ştiinţifice a Comitetului ra­
m ultor exploatări din cadrul T rustu­ m inereului şi metoda combinată, m i­ mare dintre fra ţii Bolău. olelari. Ei au elaborat m ii de tone ional pentru cultură şi artă din
lu i m inier Deva au raportat înd epli­ nerii de la Ghelar au reuşit ca pină ...După absolvirea şcolii profesio­ do oţel peste prevederile planului, au
nirea înainte dc termen a planului la 30 m artie să extragă peste sar­ nale, în anul 1959, $i pină cu un an scurtat durata şarjelor, au co n trib u it Haţeg — astăzi, la orele 19,30
trim estrial. La E M. Băila — C răciu- cin ile de plan mai m ult de 2 .1 0 0 tone în urmă, cind fra ţii Botău au fost nem ijlocit la reducerea reb utului şi va fi ţinută conferinţa ,,Despre
neşli sarcinile prim elor Irci lu ni ale de m inereu de fier. Astfel, ei au putut num iţi p rim -to pito ri, a urm at pentru a declasatelor. Ca urmare, Dum itru adolescenţă".
anului au (ost înd eplinite cu saple raporta în dim ineaţa zilei du 30 m ar­ ei perioada afirm ă rii, a urcuşului în Botău a p rim ii insigna de „Fruntaş Conferinţa va avea loc in sala
zile mai devreme. Cu patru zile mai tie realizarea planului trim estrial de anevoioasa erarhic a o ţcla rilo r, a u r­ în tnlrecerod sociaiislă" pe anul Casei raionale de cultură din
producţie. Printre u n ilă tile caro şi-au 1964. Ion Botău, avind dc învătat
devreme şi-au realizat planul prim u ­ cuşului dc la „om ul" cinci la prim - Haţeg şi va fi expusă de către
realizat înainte de termen prevederile topilor. Ascensiunea aceasta cere p ri­ din experienţa cunoscuţilor oţelari
lu i trim estru si m in e rii de la Ccr- Ion Bastea şi A xcn le M arian, n-a tov. prof. C. Păunescu — cerce­
plan ulu i p rim u lu i trim estru se nu­ cepere si vrednicie, studiu neconte­
tcj. Dinri o deosebită atenţie ca lită ţii nit, perseverentă. Dar oi nu s-au dat reuşit s-o primească. In acest an. tător ştiinţific la Institutul de ştiin­
mără si colectivul de m uncitori, teh­
m inereului, ci au reuşit să-şi în d e p li­ înapoi, s-au preocupat pentru a lucra după cum spune el. o voi prim i şi ţe pedagogice din Bucureşti.
nicieni şi ingineri de la E.M. Boila- ou. Si. după rezultatele prim elor luni,
nească planul producţiei dc metal lot mai bine. (P. Fârcaşiu — corespondent).
Halcg care au extras în plus fată de Ion Bolău poale fi m îndru. Pînă in
alcrent perioadei am intite in propor­ ...Prima dală i-a fost încredinţată
Una din preocupările de sezon ale cooperatorilor din Teiuş, raionul plan însemnate ca n lilâ ti dc p irită si conducerea cu p torului patru lu i Ion, prezent se m enţine evidenţiat în O Astăzi, colectivul Operei de
Alba. o constiluie în g rijire a răsadurilor penlru grădina de legume. ţie de 103,8 la sulă. calcar. care învăţase de la com unistul O priş înlrccore. In cele două decade ale stat din Timişoara îşi continuă
In fo to g ra fie : O parte din le g u m icu llo ri lucrind la p liv ilu l răsadului Si do la Ghelar, in prim ul trim estru, N. TRAI AN A vram , cum să strunească otelul. lu n ii m artie el şi-a depăşit planul cu spectacolele in salo „A rta " din
de gulioare şl roşii. a luat drum ul Hunedoarei mai m ult corespondent Cînd a fost num it, n-a şovăit. Ion 375 lone oţel. Deva. In matineu va prezenta o-
N ici D um itru, fra lclc lu i Ion Bo­
îşi dovedise vrednicia in nenumă­ lău, nu se lasă mai prejos. Num ai în pera ,.Bărbierul din Sevilla" de
rate rîndu ri.
cele două decade ale lu nii martie, el Rossini, iar seara, opereta „D ra ­
Nu Ja m ultă vreme, conducerea a dat peste sarcina planificată 277 goste de ţigan" de Fronz Lehar.
cuptorului şase a fost încredinţată
tone oţel de bună calitate, neavînd
lui D um itru. Bucuria fra ţilo r Botău, nici o şarjă în afara sortim e ntului @ Zilele trecute sute de m un­
p o rn iţi cu ani In urmă dintr-un sat zilnic. citori din complexul C.F.R. Pe­
de pe cîm pie era fără m argini. îşi ve­ C IL L NEGREA troşani au primit, pentru munca
deau cu ochii îm plinirea visului, îsî
corespondent I ireproşabilă desfăşurată în anul
executării lu cră rilo r agrotehnice pe I 1964, prime egale cu un salariu
aceeaşi direcţie. A stfel, la cooperati­
Răspunsul tovarăşilor ingineri MIHAI ClMPEANU şi VASILE Bl- tarifar lunar. Astfel, numai în
va agricolă din Cut. pe o suprafaţă
TIR de la Consiliul agricol raional Sebeş. de 500 ha. teren arabil situat in pantă staţia Petroşani s-au plătit peste
s-a efectuat un com plex de lucrări 145.000 lei unui număr însemnat
penlru prevenirea şi combaterea c- de ceferişti.
roziunii, constind din cu ltu ri in fîşii
şi cu benzi inierbale. ® Joi, dupâ-amiazâ, Io Deva
va avea loc o consfătuire org a ­
In cadrul raion ulu i Sebeş păşunile Cu ocazia începerii conslructici Si va fi francată cu două valori : una
în raionul Sebeş re lie fu l cslc foar­ mai raţional. Astfel, penlru anul a- ocupă peste 2 0.0 00 ha, din caro c ir­ hidrocentralei de la Porţile de Fier, in lei, cealaltă în dinari. Este prima nizată de comitetul orăşenesc al
te variat. De aceea, consiliul a g ri­ gricol 19G4-19(i5 s-a prevăzut o creş­ ca 80 la sulă sini situate în zona dc in lre adm in istra ţiile poşlale ale R.P. dală cînd o marcă se em ile avind pe femeilor, avind ca temă „L u cră ­
col raional, sub îndrum area com ite­ tere a terenului arabil cu 313 ha. deal şi alpină. In scopul s tă v ilirii e- Romînc si R.S.F Iugoslavia a in te r­ ea valoarea in moneda a două târî. rile agricole la cultura mare în
tu lu i raional de partid, a luat unele Această creştere s-a clectuat in în­ roziunii solului, la cooperativele a- venit o înţelegere in vederea rea li­ M ărcile vor fi im prim ate în siste­ etapa actuală a campaniei de
măsuri penlru folosirea cil mai tregim e în anul 1904 pe seama de­ gricole din Draşov, Cui. Roşia de zării unei em isiuni comune do mărci m ul offsel în cile dnuă culori. M a­ primăvară". La această consfă­
judicioasă a fiecărui petec dc pă- frişă rii live zilo r şi v iilo r bătrine din Secaş şi altele s-au executat plan­ poştale. Fa va fi formată din două chetele grafice aparţin g ra ficia nului tuire participă o parte din feme­
m int, in special a terenului arabil. zona de şes si prin desţelenirea unor taţii dc protecţie cu esenţe fo re sti­ mărci, una ilu ştri ud aspectul de as­ iugoslav B crivoje Lazarcvic.
In această direcţie un rol însemnat fineţe şi păşuni slab productive. A c­ ere pe o suprafaţă de 52 ha. tăzi al P orţilor de Fier, iar alta re- Emisiunea va avea şi o col 1 ţă al­ ile care lucrează in cadrul coope­
l-a avut lucrarea de organizare in- ţiunea respectivă s-a bucurai de o Pentru folosirea raţională a tere­ pioducînd macheta hidrocentralei. cătuită din 4 mărci sub formă de rativelor agricole de producţie de
îergospodărească prin care s-a rea­ atcnlie deosebită la cooperativele a- n u rilo r situate în pantă, la coopera­ Fiecare marcă va avea indicate blor, dantelate între ele. reprezen- pe raza oraşului regional Deva.
liza t o apropiere a tere n u rilo r dc gricole din Răhău, Cui, Tău etc. tivele agricole de producţie din ra­ numele celor două ţări 51 denumirea tind alte rna tiv stemele R.P. Romine
centrele gospodăreşti şi comasarea ionul nostru s-a acordat o alenlie de­ em isiunii în lim bile romînă si sirbă ® Ieri, la Deva a avut loc o
Recuperarea si aducerea în c ir­ St R.S.F. Iugoslavia. Coliţa va fi ti­
lo r într-un număr redus de trupuri. şedinţă la care au participat or­
cuitu l agricol a unor ierenuri slab osebită e xtin d e rii p la n ta ţiilo r de părită. tot în sistem offset in G cu­
Pe de altă parte, acest lucru u dus ganizatorii grupelor de partid pe
productive si combaterea eroziunii pomi. Din anul 1959 şi pină in pre­ lori, după o machelă grafică re a li­
la folosirea mai eficientă a m aşini­ Vizitînd
solului, este una din problem ele care zent s-a plantat o suprafaţă de 552 zată de artistul plastic rom în Eugen blocuri şi strâzî, preşedinţii co­
lo r şi u tila je lo r agricole, la m icşora­
a preocupat şi preocupă în perma­ hectare cu pomi. cea mai mare parte Pa la de.
rea distantei de transport şi la con­ de slaba calitate, pc terenuri plane, mitetelor de blocuri şî străzi, şi
nentă organele dc partid, de slal si parcul dendrologic Emisiunea va fi pusă în circu la­
ducerea mai operativă, mai eficientă fiind ocupalâ cu m eri. A stfel, s-au care puteau aduce un randament deputaţii Sfatului popular din o-
pe specialiştii din u n ită ţile agricole făcut plan ta ţii în masiv, folosindu-se ţie în ambele lări în z.iua de 30 a-
a lu crărilor. m ult mai mare prin cultivarea lor raşul Deva. Cu acest prilej s-a
socialiste din raionul Sebeş. De a- $i sislom ul lerasării, la cooperativele cu d ife rite plante cerealiere. De ace­ din Simeria
Astfel, înainte de organizare cele p rilie 1905. Cu acest p rile j, fiecare stabilit ca luna aprilie să fie de­
37 de cooperative agricole dc pro­ semenea, pe terenurile situate în agricole din Daia pe 87 ha, la G irbo- ea, m em brii cooperatori de aici au adm inistraţie poştală va pune in clarată „Lună a înfrumuseţării
pante mai mari de 5 grade consiliul
ducţie existente in raion avo-'ii te­ va pe 38 h a ,-( identice fotografiei de holărît să defrişeze p la n ta ţiile am in­ Parcul dendrologic din Simeria, de­ circu laţie şi cile două p lic u ri „p ri­
renul agricol dispersat în 03 de tru ­ agricol raional a îndrum at în per­ mai jos), la Rcciu pe 55 ha ctc. De tite şi au plantat v ii în terenurile clarat M onum ent al naturii este si­ oraşului".
puri, iar cele 3 gospodării agricole manentă un ităţile agricole ca solele asemenea, s-au extins m ult şi plan­ situate in pantă. Pe raion, suprafaţa tuat în lunca şi pe terasa riu lu i M u ­ ma z i“ .
de stat în 48 de trupuri. Rezultatul si parcelele de lucru să fie orientale taţiile de v ii. In unele cooperative p la n ta ţiilo r tinere se ridică la 310 reş. pe o distantă de 70 ha. El cons­
ap lică rii pro ie ctu lui de organizare cu latura marc pe lin ia curbelor de agricole dc producţie cum ar fi cele ha., iar această acţiune de plantare titu ie cea mai valoroasă si pitoreas­
inlergospodărească, a fost. m icşora­ din M iercurea, Deal, Roşia de Secaş, continuă si în v iilo r. că rezervaţie dendrologică din tară. LA CONCRET
nivel, creindu-se astfel posibilitatea au existat suprafeţe ocupate cu v ii
rea num ărului dc tru p u ri precum şi Tot in scopul fo lo sirii cir mai chib­ Coleclia foarte bogată de arbori ru­
folosirea mai raţională a păm inlu- zuite a teren urilor, co n siliile de con­ şinoşi mici in special din flora C hi­
lui. Din calculele efectuate a reieşit r ducere si specialiştii din cooperati­ nei, Japoniei si A m en cii de Nord,
că în urma m ăsurilor luate penlru vele agricole au luat măsuri de ex­ colecţia de plante cultivate si spon­
organizarea in ie i gospodărească a te­ tindere a suprafeţelor ocupate cu tane care numără 530 specii, im pre­
ren ului, în anul 1904 la cooperati­ î C j j p S ' S — E, - - 4 rt. . i * » legume pe terenurile ce se pretează sionează plăcut pe num eroşii v iz i­
vele agricole de producţie s-a re a li­ acestei c u llu ri şi unde există surse tatori ai parcului.
zat o economie de peste 81.000 lei, . • t a de irigare. Pentru a concretiza acest M in u n a tu l porc dendrologic din Si­
iar la gospodăriile de stal peste 40.000 lucru putem arăta că in anul 1959 meria mai dispune de un ,,coll zo­
lei. suprafaţa cu legume in raion era de ologic" cu Irumonse exemplare de
O altă problem ă im portantă urmă- numai G0 ha. In prezent, această su­ fazani de dife rite specii, o fam ilie de
Tilă paralel cu lucrarea de organi­ prafaţă a crescut la 308 ha. Printre căprioare, urşi, dihori ele.
zare inlergospodărească a fost şi e v i­ cooperativele agricole din raion care T in in d cont de caraclerişticile, fru ­
denta funciară, fără de care nu se au extins mai m ult suprafaţa dc le­ museţea si interesantele exemplare
poale concepe o planificare reală a gume se numără Pianul de Jos, M ie r­ şi specii pc care le ,.găzduieşte" par­
obiectivelor prevăzute în planurile ... curea. Draşov, A po ld ul de Jos, cul dendrologic din Simeria, A gen­
de producţie «le u n ită ţilo r agricole. Sebeş, Răhău etc. ţia O.N.T. Brad a organizat aici, cu
Pe baza datelor din evidenta lun- In raionul nostru sînt însă posibi­ un grup de oameni ai m uncii dc la
ciară s-au reactualizat în liecare co­ lită ţi de creştere a suprafeţei ara­ A telierele C entrale C riscior, o rcu-
operativă agricolă schitele dc folo­ bile, dc extindere a pla n ta ţiilo r de şilă excursie. P articipanţii au adm i­
sinţă raţională a păm intului. Prin în ­ vii şi pomi. De oceea, sub îndrum a­ rat si au apreciat m ult frumuseţea
tocm irea acestor schite s-au stabilit rea com ite tu lu i raional de partid, acestei feerii botanice si zoologice.
şi sursele de creştere a suprafeţei vom căuta ca m ăsurile stabilite in Totodată ei şi-au exprim at dorinţa
arabile, a suprafeţelor destinate plan­ acest scop, să-şi găsească aplicarea să mal facă asemenea excursii în d i­
tă rii cu vită de vie şi cu pomi şi se ftss m in u n ită ţile agricole socialiste, în ferite co lţu ri şi rezervaţii naturale.
urm ăreşte utilizarea tu tu ro r catego­ 1 • / l * • • - . . * . • :• \ vederea fo lo sirii cu cît mai mare e- SUSAN MIHAI „Salo de aşteptare" clasa a doua a staţiei C.F.R, Si-
riilo r de folosinţă într-un mod cit flcienţă a fiecărui petec de pâm înt. corespondent meria-călători. Desen de V. MIHAILESCL)