Page 106 - 1965-03

Pag.' 1 Drumul socialismului NR. 3189

„ C A R T E A L A D O M I C I L I U "

Timişoara str. Gh, Lazâr nr. 1 vă pur.e la dispoziţia lucrări apă­
rute in Editura Tehnică:

— „COLECŢIA DE ATELIER"
Costache Caragiaie Amatorii pe scenă Zilele însorite — „COLECŢIA TEHNiCA NOUĂ"

— „COLECŢIA ELECTRICIANULUI"
„Mărţişoare, melodii" ale p rim ă v e rii au _ „COLECŢIA RADIO Şl TELEVIZIUNE"
scos pe străzile o-
150 de ani de Ba naşterea artistului A rtiş tii am atori ai Casei raionale raşelor şi comu­ CÂRTI TEHNICE DE NIVEL MEDIU Şl SUPERIOR, PRECUM Şl IU -
nelor mii de ce­
de cultu ră din Brad desfăşoară o ac­ tăţeni. înfrumuse­ CRARI SOCIAl-POLIIICE, TEHNICO-ŞTIINŢIFICE, LITERARE, SPORT,
tiv ita te bogată, a lît la centru c it şi ţarea locaţilăţilor ARTA Şl MUZICĂ.
şcoală tea tru l lu i C. Caragiaie, o In lo ca lită ţile din raion $i chiar în este la ordinea zi­ LA CERERE VA PUTEM TRIMITE LISTA LUCRĂRILOR APĂRUTE,
şcoală măreaţă şi utilă, şi frum oa­ alara lui. D um inică ei au fost oaspeţii lei. Se amenajea­ SAU IN CURS DE APARIŢIE. t
să : pe scena lu i s-a cîntat im nul m o lilo r din Abrud, unde-i aşteptau ză zone verzi, se LUCRĂRILE VA VOR FI EXPEDIATE CU RAMBURS LA ADRESA
revoluţionar de la 1848, la o cărui peste 300 dc localnici. Aceştia au p ri­
pregătire el participase propagind m it cu v ii aplauze spectacolul m uzi­ repară străzi, se INDICATA.
plantează flori şi
in acţiune p rin c ip iile regeneratoare cal „M orlişoare, m elodii". arbori decorativi..
ale re vo lu ţie i franceze...". HIRZA DUMITRU In fotografie :
Despre talentul său actoricesc pe Brad In oraşele Văii
care o ştiut să-l im prum ule cu dăr­ Jiului se face toa­ T . A . P . L . D E V A
nicie elevilor, urm aşilor lui, în cro­ Concurs de teatru leta de primăvară
nica vrem ii s-a consemnat deseori. a pomilor. ANUNŢA REDESCHIDEREA RESTAURANTULUI DE CATEGORIA
In „C u rie ru l H om îniei" nr. 61 din La Toteşti, raionul Haţeg, s-a des­ Foto : I „PERLA CETĂŢII" COMPLET RENOVAT, INCEPIND CU DATA
august 1845 se spune: „<le-l vom făşurat dum inică faza inlercom uwaU N. M O LD O VEAN U DE 1 APRILIE A.C.
p riv i în comedie sau in tragedie, de a concursului dc teatru „I. L. Cara­ ZILNIC DESCHIS INTRE ORELE 9 — 0.1 iar
va juca ro lu l unui bă lrîn sau al giaie". F orm alii din patru Jocalităli SIMBATA Şl DUMINICA 10 — 0,2
unui lînâr, unui erou sau unui fe­ iia lc g a n o : Reia, S ilvaşul dc Jos, Os­ IN FIECARE SEARA MUZICA DISTRACTIVA, DANS, PREPARATE
cior, tot vom cunoaşte in tr-in s u l un trov şi Piclisa au adus pe scenă pie­
talent form al, tot va ciştiga aplauze sele „D uinbrăvcanca", „D ra g u lu i V o i- CULINARE DELICIOASE, BĂUTURI GUSTOASE Şl DESERVIRE IRE.
şi lo va şi m erita". căi" şi „Fream ăt de toamnă". A rtiş tii PROŞABtl.A.
Ca dram aturg, Costache C. se re­ am alori din Reia, O strov şl Pîclişa CINTA PENTRU DVS. ORCHESTRA
marcă prin lu cră rile scrise In epoca au reuşit p rin pregătirea bună şi ţi­ OTVOŞ LA1MSLAU
rc v o lu lie i din care s-au păstrat doar nuta artistică a prezentării, să riva ­
trei : „O rcp clitiu n e moldovenească" lizeze chiar. In general, spectacolele
sau „N o i si iar N oi", comedia in au dovedit seriozitatea cu caro oa­
două aclo „O soare la mahala" sau m enii au m uncit pentru pregătirea
„A m estecul de d o rin ii'’ şi vod evilul concursului. întreprinderea regionala de transport auto
in două aclc „Inqîm fala plăpumă- ALEXANDRU CHIR1ŢA
S-au îm p lin ii 150 dc ani dc la naş­ roasă" sau „Cucoană suni*. Ceea ce Ha|eg ÎNFĂPTUIRI OBŞTEŞTI
terea celui „d in lii in le rp re l ol celor a rămas insă de marc valoare este H U N E D ţ O A R A — D E V _A
Spectacol la Dobra
clintii lu crări dram atice realiste ro- lucrarea „T c a lru l naţional in Ţara
m îneşli" — Coslachc Caragiaie. Ac* Romincască", prim a încercare islo-
O am enii m uncii iau astăzi tot mai T oi In salul G rohol, lo caln icii au RECRUTEAZĂ TINERI PENTRU ŞCOLILE DE ŞOFERI PROFESIONIŞi ,
lo r şi dram aturg. regizor şi profe­ riografică a m işcării teatrale ro- A rtiş tii am atori ai Casei raionale acliv parte la conducerea tre b u rilo r reuşit să term ine repararea şcolii de
sor, Costache Caraqiale a fost omul m inoşti in care se ia, cu o îndrăz­ de cultu ră din llia , au prezentat la obşteşti, ln liln irile şi adunările cetă­ 4 ani. DIN REGIUNE Şl DIN ALTE LOCAUTATI ALE TARII.
care, în co n d iţii qrele, a reuşit să neală neobişnuită, atitudine crilică Dobra un program cu un variat re­ ţeneşti prem ergătoare alegerilor de D orinţa de a con tribu i in perm a­
pună tem eliile te a tru lu i roininesc îm potriva color sus puşi, p rivin d pertoriu. Brigada artistică de agita­ la 7 m artie sint o dovadă grăitoare nentă la buna gospodărire şi în fru ­ Condiţii de înscriere:
la Bucureşti şi la laşi, la Botoşani problem ele organizării tea tru lui ro ­ ţie, suita dc dansuri cu tema „La şe­ iu această direcţie. In raionul Brad, museţare a com unei lor l-a îndemnat
şi la Craiova ; a fost acela care, în mi nosc. zătoare", nenum ăratele cintecc popu­ num ărul cetăţenilor care au luat par­ şi pe cetăţenii din Baia de Criş să
tim pul c ilu l cultura şi lim ba rom i- Azi, cinrl personalitatea actorului, lare interpretate dc soliştii vocali, ou te la în lîln irile de depuneri de can­
ncască erau zăgăzuite de clasele ex­ dram alurqului, regizorului şi profe­ cules din partea p u b licu lu i îndelungi didaturi, la ln liln irile cu candidaţii contribuie p rin muncă patriotică la — SA FIE ABSOLVENŢI A 7-0 CLASE ELEMENTARE ;
ploatatoare, a susţinui, a lă tu ri do aplauze. înfăptuirea propunerii in legătură cu — SA AIBA LIMITA DE VlRSTA ÎNTRE 17 ANI Şl 6 LUNI Şl 25
sorului Costache Caragiaie, — de al şi la adunările populare din perioa­ transportul de zgură şi piatră spartă
înaintaşii vrem ii, folosirea lim b ii cărui nume se leagă întemeierea BUJOR MARCU da campaniei electorale se ridică la pentru repararea dru m ulu i Baia de DE ANI ;
rom ine în teatru. D ezvoltind şcoa­ llia
T c a lru lu i N aţional — c bine cu­ pcslo 37.000. Cu acest p rile j, cetăţe­ Criş — Bulzeşti. în prezent şi a- — SA AIBA DOMICILIU STABIL IN REGIUNEA HUNEDOARA.
la m aestrului C. A ristia , de la care noscută, cînd activitatea şi opera n ii preocupau de continua în fru m u ­ ceastă lucrare este term inată, ur-
s-a Inspirat cu nesaţ, Costache. Ca- sa sin i protuile, ridicate la ade­ seţare şi buna gospodărire a satelor ÎNSCRIERILE PENTRU ŞCOALA SE FAC LA AUTOBAZELE TRAN-
raqialc a pus bazele artei teatrale vărata lor valoare, apare şi mai re ­ O zi a cărţii şi oraşelor in care trăiesc şi m un­ m ind să se execute îm prăştiorca ma­ SPORTURI AUTO DIN URMĂTOARELE LOCAUTATI i DEVA, SEBEŞ,
culte in Rom lnio. terialelor. Cetăţenii din Rişculila, de
voltătoare lipsa de consideraţie cu cesc, au făcut un număr de 842 pro­ asemenea, au reuşit ca Snlr-un tim p ALBA-IULIA, PETROŞANI. BRAD Şl HUNEDOARA.
Calom niat pentru participarea sa care erau tra la li s lu jito rii artei în Un simplu afiş invita iubitorii li­ puneri. P rintre acestea pol fi am in­ relativ scurt să transporte şi să a-
la dezlănţuirea re vo lu ţie i de orlnduirea apusă pcnlru totdeauna. teraturii sâ se Inlîlneascâ duminică tite cele cu p riv ire la îndiguirea C ri- plicc piatră brută (40 tone) şi zgură
la 1848, C. Caraqiale se a- Cererea Iasom iliei Caragiaie, păs­ 28 martie, orele 18 la librăria „Ale­ şului A lb, racordarea la releaua de pe drum ul ce duce în salul Obîrsa.
dresează poporului pcnlru a c iu ­ trată la A rh ive le S tatului, este unul xandru Sahla“ din Deva, tinde se încălzire centrală a Ş colii medii din Cu bune rezultate la reparatul d ru ­
tu ri el ce armă de luplă a fost pcn­ din numeroasele documente care organiza „Ziua cărţii beletristiceu. oraşul Brad, extinderea zonelor verzi, m u rilo r au m uncit şi cetăţenii din
lru revo lu ţie teatrul rom incsc. Îm ­ acuză ; La data si ora amintită mulţi prie­ reparaţii de drum uri, construcţii so- satele Blăjeni, Criş, Bulzeşti, Buceş,
preună cu fra ţii săi, ol scrio o emo­ „Subscrisa, solia repausatului teni ai cărţii se aflau in localul li­ llucurcşci şi altele, care au transpus
ţionantă b ro şu ră : „D replatca po­ Costache Caragiaie. rămasă in m i­ brăriei. Ei au audiat aici recenzia cial-eulturale şi m ulte altele. In le­ prin munca lo r în fapt propunerile
po rului Judece pe fra ţii Caraqiale". zerie, îm preună cu o numeroasă noului roman al scriitorului ameri- 8 gătură cu propunerile făcute, cetă­ făcute. O altă propunere la infăptu-
Forţa demascatoare a acestei lu crări fam ilie, fără poziliune, (oră re­ can Appel Benjamin „Fortăreaţă in ţenii s-au angajat ca prin muncă pa­ rea căreia au co n tribu it in mod deo­
triotică şi contribuţie voluntară să
adresate poporului o deosebit de compense, adusă la extrem ă dis­ orezu. Expunerea fin u fd de tovară­ sp rijin e sfaturile populare la înfăp­ sebit deputaţii sta lu rilo r populare,
p u te rn ică : „R om ini, ro m in i! — ex­ perare, viu a vă ruga — ... — a şul Ioan Boldura, a fost ascultată constă in stabilirea unui num ăr dc
clamă el — voi nu cunoaşteţi ago­ face dc a mi se acorda o seară in cu interes de cei prezenţi, după care tuirea lor. 5 sla tii facultative I.R Ţ A. pc tra­
n iile tea tru lui ce v-am dat, voi nu T eairul National, fără plată, ca să cartea, expusă la standul cu ultime­ Răspunziiul cu entuziasm chem ării seele C rişcior — Bucureşci, Brad —
cunoaşteţi du re rile şi răn ile do poată a rtiş tii rom ini, în fruntea le noutăţi, a fost solicitată de mulţi sfa tu rilo r populare, piuă in prezent Blăjeni, Brad — Ribita şi altele.
moarte ale acestui prunc pe caro cărora se atlă dom nul Pascaly să cititori. Participanţii la această ma­ cetăţenii ra io n u lu i Brad au reuşit să C etăţenii manifestă şi acum aceeaşi
l-am lin u l sirius la pieptul nileu dea o reprezentaţie în favoarea ne­ nifestare cu cartea de literatură be­ contribuie la înfăptuirea unui număr preocupare pentru realizarea propu­
şi l-am legănat pe braţele mele pa­ norocitei fa m ilii a Iui Costache Co- letristică au plecat spre. case ducînd de 108 propuneri. Folosind cu chib­ nerilor gospodăreşti şi de înfrum use­
tru ani do zile, dîndu-i drepl hra­ rugialc, camaradul d irectoru lui şi cu ei, pentru biblioteca personală, zuinţă d ife rite m ateriale din resurse ţare. D eputaţii sfa tu rilo r populare îşi
nă sudoarea fru n ţii mele şi drept in ilia io rc lc în arta dram atică". o carte, două, un roman cumpărat locale, cetăţenii din satul B uşeşti au aduc un prelios aport la buna o r­
apărare fama mea...". Pe cererea Iasom ilei Caragiaie. duminica la o oră pc care lucrătorii, mai adăugat incă două săli de clasă ganizare a lu cră rilo r şi la m obiliza­
Ce a însemnat teairul şi prin rezoluţia directorială este: „Sta­ librăriei „Alexandru Sahiau au con­ la şcoala dc 8 ani. Cei din satul Pău- rea alegătorilor din circu m scripţiile
el Costache Caraqiale s-a arătat cu giunea fiin d deja închisă — la do­ siderat-o oră de odihnă prin difu­ leşti au term inat lucrările de repara­ electorale.
adevărat de elevul şi contem pora­ sar". zarea cărţii, ţie a drum ului, iar cei din salul G ro-
nul său Panlazi G hig u: „cru o LUCIA LICIU E. L A K A hol şi-au term inat căm inul cultural. M. RUG1NESCU
ALBALUX 2. — încălzeşte, spală, lim pozoşlc, stoarce, evacuează apa
E x ecu tarea arăturilor asemenea, este necesar să sc acorde automat. C aracteristici te h n ico : Capacitatea maximă do spălare (rufe us­
tueze la tim p $1 dc bună calitate. De
o atenlie deosebită fe rtiliz ă rii tere­
nului ce urmează a fi arat. aceasta cate) — 2,5 kg. Capacitatea ba zinului do spălaro — 40 lilrt. R aportul do
stoarcoro m inim 1,0. Puterea rezlstcnţol electrice po nlru încălzirea apei
.Urmare din pag. /) crearea unor co n d ilii cît mai bune fiin d o acţiune de care depinde în 1.0 kW . Tim pul do tncălzlro a apei 40— 00 m inute. T im pu l m ediu de spă­
hună măsură soarta producţiei v ii­
dc muncă şi de viată pentru mecani­ toare. laro (2,5 kg rufe uscale) 4 m inute. T im pul m axim dc lim peziro 3 m i­
£ 2 cii, pe baza în to cm irii unor planuri dc zatori, urm ărind totodată îndeaproa­
Organele şi organizaţiile dc partid
măsuri tehnice şi organizatorice cit pe ca acolo unde este posibil să se sint chemate să urmărească îndea­ nute. Tim pul m axim dc stoarcere 3 m inule. T im p u l tola l pentru o partidă
mai chibzuite in cadrul tu tu ro r u n i­ dc ruîe 8— 10 m inulo. T im pul de g o lire a bazinului 3 m inule. Consum m i­
• v y organizeze lucrul în schim buri pre­ proape desfăşurarea lu cră rilo r a g ri­
tă ţilo r agricole, constituie fortoru) lungite sap pe două schim buri. Spe­ cole din această campanie, să spri­ nim de curent. Fixarea tim pu lu i do spălare se faco automat, cu ceas dc
h o lă rîlo r în asigurarea bunei desfă­ cia liştilo r de la co n siliile agricole ra­ jine şi să îndrum e conducerile u n i­ reglaj.
şurări a lu crărilor agricole de p ri­ ionale şi orăşeneşti şi celor din u u i­ tă ţilo r agricole în organizarea exem­ ALBALUX 3, — Spală, lîm pczeşle, stoarce. C aracteristici te h n ice :
măvară. tă pic agricole de produclie )e revine plară a m uncii, astfel in c it fiecare Capacitatea maximă de spălare (rufe uscate) 2,5 kg. Capacitatea bazinu­
In alenlia conducerilor u n ită ţilo r sarcina de a veghea zilnic po teren lucrare să fio executată la un nivel lui do spălare 40 litri. Raportul dc stoarcere m inim 1,0. Tim pul m ediu dc
agricole, a specialiştilor, m ecanizato­ la executarea diferenţiată a tuturor agrotehnic corespunzător. De preo­
rilo r şi ţăranilor cooperatori trebuie lu crărilor, în funcţie de co n d iţiile cuparea şi interesul pe care-l m ani­ spălare (2,5 kg rufe uscate) 4 m inute. Tim pul m axim dc lim pezire 3 m i­
să sica sarcina fo lo sirii la întreaga specilice alo fiecărei gospodării de festă in aceste zile conducerile u n i­ nute. Tim pul total pcn lru o partidă do rufe 8— 10 m inute. Consum m i­
capacitate a m ijloacelor mecanizate stat şi cooperative agricole. Nu tre­ tăţilo r agricole, m ecanizatorii şi ţă­ nim dc curent. Fixarea tim pu lu i de spălare sc face autom at, cu ceas dc
si a atelajelor, in scopul term in ării buie scăpată din vedere preocuparea ranii cooperatori fată do soarta pro­ reglaj.
La gospodăria agricolă de stat din lV tre ş ti, m ecanizatorii Nicolae in cel mai scurt tim p a ară tu rilo r. pentru întreţinerea ară tu rilo r, avin- ducţiei viito a re dopindo in măsură
G hişe şi Ioan Barta transportă îngrăşăm inte chim ice pe teren urile ce C onducerile S M.T. şl G A S. au dato­ du-se g rijă ca lucrările cu grapa, dis­ holăritoare obţinerea do recolte spo­ ALBALUX 4. — încălzeşte, spală, stoarce cu a ju to ru l storcăto rulu i ma­
urm ează a fi insăinînţate cu porum b. ria să se îngrijească îndeaproape de cuit oriiI sau c u ltiva to ru l sa se efec­ rite la hectar. nual ce se găseşto in comerţ. C a racteristici te h n ice : Capacitatea m axi­
mă dc spălare (rufe uscate) 2,5 kg. Capacitatea bazinului do spălare 40
•’v litri. Tim pul mediu de spălare (2,5 kg rufe uscale), 4 m inute. Tim pul
ceste rezultate constituie un punct de încălzire a apei 40—00 m inute. Consum m inim dc curent.
de plecare spre noi succese, coope­
ALBALUX 5. — Spală, stoarce cu a ju to ru l storcăto rulu i manual ce
ra to rii din brigada noastră fiin d lio-
tăril» să ocupe prim ul loc în în tre ­ se găsoşto în co m o ri C aracteristici te h n ice : Capacitatea maximă de
cerea cu celelalte brigăzi. spălare (rufe uscate) 2,5 kg. Capacitatea bazinului do spălare 40 litri.
Despre felul cum nu m uncit ţăra­ Tim pul mediu de spălare (2,5 kg rute uscale) 4 m inule. Consum m inim dc
nii cooperatori şi despre realizările curent.
înregistrate au vo rb it şi a lţi p a rti­
cipanţi Ia schim bul de experienţă,
p rin tre care tov. Lucian Fona, A ron
Băran, Ioan Fulea, Traian Albulescu,
După cum sc ştie, alături do a lll
factori, întrecerea socialistă consti­ Ion M ariş, A ug ustin Cioroqaru ş.a.
tuie o metodă Im portantă dc ridicare — ÎNSEMNĂRI DE LA UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ — Intre altele ei au arătat m asurile
a eficientei m uncii sociale. Prm cu­ care au tost luate pentru buna des­
prinderea şi antrenarea unor mase făşurare a în tre ce rii socialiste, in
c il mal largi de oameni ai m uncii în vederea sp o ririi continue a produc­
întrecerea socialistă, aceasta devine Deosebit dc im portant este faptul A n u l trecui, in întrecerea socia­ ţinînd scama de c rite riile care au ţie i la ha şi pe cap de animal.
tot mai m ult una din metodele dc că prin organizarea în trece rii socia­ listă au (ost antrenate toate cele stat la baza organizării şi desfăşu­ r «O0UCE PENTPU SEZONUL DE VA0A
bază in organizarea m uncii şi în liste s-a asigurai sporirea sistematică 20 cooperative agricole de producţie ră rii în trece rii socialiste, tov. mg. ÎNCĂLŢĂMINTEA EXTRAFLEXIBILĂ
O ctavian Bona, preşedintele consi­
m obilizarea colectivelor de lucrători n p ro d u ctivită ţii m uncii, s-n in lă ril din raionul Haţeg, iar din cadrul a- liu lu i agricol raional, a înm înat dra­ Pe bază de
la descoperirea şi folosirea mai de­ disciplina în muncă şi a crescut răs­ ceslora 106 brigăzi dc cîm p şi zoo­
plină a tu tu ro r rezervelor existente punderea ţăranilor cooperatori, caro tehnice şi 372 echipe. D in 42 ferme pelul de unitate fruntaşă pe raion
pentru realizarea şi depăşirea obiec­ lucrează în brigăzile dc cim p şi în şi 24 brigăzi zootehnice ou fost cu­ cooperativei agricole de producţie obiective concrete
tiv e lo r înscrise in plan urile econo­ sectorul zootehnic, pcnlru soarta prinşi in întrecerea socialistă peste din Toteşli. Locurile urm ătoare au O CU ASPECT PLĂCUT
mico si financiare ale întrep rind e­ producţiei vegetale şl anim aliere. 650 în g rijito ri de animale. Trebuie fost ocupate in ordine de coopera­
rilo r industriale, u n ită ţilo r agricole In fruntea în lre ce rii socialiste s-nu apreciat ca p o zitiv faptul ca, pe tivele agricole din Haleg, Peşteana © COMODĂ SI
ele. situat com uniştii, care prin exem plul lingă evidenta rea liză rilo r — lin u lă şi Ciula Mare. De asemenea, cu acest Stabilirea şi repartizarea ju d icio a ­ L
să a sarcinilor de producţie pe b ri­
lo r personal au m obilizai pc loU în fiecare unitate, rezultatele au lost p rile j s-au a trib uit peste 25 de fa n i­ găzi, dezbaterea lor în consfătuirile de © IE F T IN A V
urm ările îndeaproape si înregistrate
oane pentru brigăzile de cîmp, fer­
m em brii cooperatori la o activitate
Sprijin şi îndrumare mai rodnică şi susţinută, pentru a- şi la nivelu l raionului. Acest lucru mele zootehnice şi echipele care au producţie pc brigăzi ale cooperato­ CEREŢI LA TOATE MAGAZINELE
plicarea diferenţială, in funcţie de a permis sa se stabilească locul o- dobîndit cele mai bune rezultate în rilor. propunerile făcute şi angaja­ DE SPECIALITATE , MARCA FABRICII
mentele luate de către aceştia con­
realizarea sarcinilor de producţie ce
permanentă co n d iţiile specifice ale fiecărei uni- cupal în întrecere de către cooperati­ le-au revenit. stituie o premisă sigură că ob ie cti­ NOASTRE
lă li, a com plexului de măsuri agro­
vele do produclie la s fîrş ilu l fiecărei
tehnice. A plicarea la tim p şi in con­ campanii agricole. In campania o* Din cuvîn tu l p a rticip anţilor la vele stabilite în întrecerea socialis­ ■ H O H O li
d iţii agrotehnice corespunzătoare a gricolă de vară pe lo curile fruntaşe discuţii am reţin ut holărirea tuturor tă vor ti realizate şi depăşite. Acest
Ţinînd scama dc aceste realităţi, lucru a reieşit $i din răspunsurile
lu cră rilo r agricole şi introducerea s-au situat cooperativele agricole din cooperatorilor dc a dezvolta succe­
la indicaţia şi cu s p rijin u l B iroului pc care le-au dat cooperativele agri­
metodelor noi de creştere a anim ale­ Peşteana, Ciula M are st Ruşi, iar sele dobîndile. In cooperativa agri­
C om itetului raional de partid Haţeg, cole de produclie din Boşorod, Sar-
lor sint factori h o tă rito ri care au în campania dc toamnă cele mai colă de producţie din Toteşli, spu­
co n siliu l agricol s-a preocupai îndca- misegetuza, Silvaş, Unirea, Demşus
stal la baza în d e p lin irii şi depăşirii bune realizări le-au ob iin ut ţăranii nea Iov, Clara Lada, cele peste 150
pioape pentru Cd in întrecerea so­ ş.a. la chemarea la întrecere lansa­ ' L J A
prevederilor p la n u rilo r de producţie cooperatori din Toteşli, Haleg şl femei care lucrează în brigăzile de
cialistă organizată între u n ită ţile a- tă de cooperativa agricolă din To-
ale cooperativelor agricole. Rolul im ­ Peşteana. Cu ocazia s ta b ilirii rezul­ cîmp, in zootehnie şi la grădina de
gricole, iar în cadrul acestora in lre leşli. Cim oseind faptul că antrena­
portant pe care l-a avut organizarea tatelor, un ităţile fruntaşe au fost legume îşi aduc o con tribu ţie pre­
brigăzi şi echipe, să fie cuprinse stim ulate. ţioasă la realizarea pas cu pas a rea unui număr c il mai marc de
toate cooperativele agricole de pro­ întrece rii socialiste între cooperati­ cooperatori, echipe şi brigăzi in în­
ducţie din raion. Cunoscînd obiec­ vele agricole, si în cadrul acestora prevederilor planului de produclie. trecerea socialistă constituie o ve­ MIERCURI 31 MARTIE 1965
tive le urm ările, fiecare cooperativă între brigăzi şi echipe, reiese din Toate unităţile la Ca urmare a m uncii depuse la gră­ rigă im portantă pentru consolida­
agricolă s-a străduit să-şi îm bunătă­ obiectivele principale a căror reali­ dina de legume. în anul trecut u n i­ rea econom lco-organizatorică a u n i­
ţească permanent metodele de plan i­ zare a fost urm ărită. Intre altele s-a tatea am intită a obiin ut prin va lo ri­ tăţilo r agricole, pentru ridicarea tu­
avut in vedere creşterea producţiei
ficare, organizare şi conducere a ta hectar şi pe cap do animal, opli- nivelul celor fruntaşe ficarea acestor produse peste 3OU 000 turor cooperativelor de produclie la CINEMA sictzky — cinem atograful „Flacăra*»'
m uncii, de colaborare cu brigăzile lei. Pregătirile făcute pînă acum nivelu l celor fruntaşe, organizaţiile H A Ţ E G : S lujnica — cinem ato­
de tractoare, de în tă rire a d iscip li­ carca justă a p rin cip iu lu i cointere­ constituie o garanţie că şi in acest de partid vor trebui să urmărească DEVA: Clne-i crim inalul? — cine- graful „P opular" ,* LONCA : Teama
nei în muncă şi de dezvoltare a de­ sării m ateriale a ţăranilor coopera­ Pentru a populariza şi extinde me­ an sc vor obţine producţii şi ven i­ îndeaproape stabilirea unor c rite rii m alogralul „P atria "; A ve n tu rile lui — cinem atograful „M in e ru l" ; BRAD:
tori, organizarea judicioasă a m un­ tu ri tot mai mari de la grădina dc P elrită — cinem atograful „A rta ";
m ocraţiei interne cooperatiste, astfel todele de muncă ale cooperativelor şi obiective juste, in funcţie de con­
In cit să se situeze pc un loc c il mai cii şi a producţiei şi ţinerea corec­ agricole de producţie fruntaşe, zile ­ legume. d iţiile specifice ale fiecărei u n ităli, PETROŞANI : Galnpagos — c i­ A dispărut o navă — cinem atograful
bun în întrecerea socialistă. Efectul tă a evidentei acestora, generaliza­ le trecute, la indicaţia b iro u lu i co­ — A vînd s p rijin u l şi îndrumarea evidenţierea corectă a realizărilor, nem atograful „R epublica" : In tiln irc cu „St. ro şie "; II.IA : Prim ul troleibuz
practic al m ăsurilor luate cu p rivire rea experienţei înaintate prin popu­ m itetului raional dc partid. Consi­ organizaţiei de partid, m em brii co­ stim ularea fruntaşilor ele. Toate a- spionul — cinem atograful „7 N oiem ­ — cinem atograful „Lum ina".
la organizarea în lre ce rii socialiste, larizarea m etodelor de lucru ale liu l agricol raional Haleg a organi­ operatori din brigada a lll-a din sa­ coslea vor avea ca rezultat final spo­ b rie "! LUPCNI : Şapte ani de căs­
s-a concretizat in sporirea produc­ frunta şilo r şi sprijin irea brigăzilor zat un schimb de oxperienlă. La tul Reia au depus o muncă susţinu­ rirea sim ţitoare a producţiei vege­ nicie — cinem atograful „C u ltu ra l";
ţie i la ha şi pe cap de animal, ceea sau echipelor rămase în urmă etc. acest schimb au participat secretari tă pentru dobindirea unui loc cît tale şi anim aliere. In felu l acesta în ­ S1MERIA : Gol prin tre lupi — Buletin meteorologic
ce in final a influe nţai pozitiv asu­ In scopul desfăşurării la un nivel ai com itetelor şi ai organizaţiilor de mai bun in întrecerea socialistă o r­ trecerea socialistă va juca un rol lot cinem atograful „M u re ş u l"; ALBA
pra consolidării economico-organiza* corespunzător a întrece rii socialiste, partid din cadrul cooperativelor a- ganizată între brigăzi, a arătat Iov. mai însemnat în organizarea m uncii 1 U L IA : O poveste neinventată — PEN TR U 24 O flE
lo rice a cooperativelor agricole şi a- consiliul agricol raional a îndrum at gricole de produclie, preşedinţi şi V icto r Roşea. Astfel, la cultura po­ şi în m obilizarea cooperatorilor la cinem atograful „V ic to ria "; SEBEŞ: Vrem e relativ frumoasă, cu cerul
supra creşterii v e n itu rilo r m em brilor şi s p rijin it conducerile cooperative­ vicepreşedinţi ai co n siliilo r de con­ rum bului producţia planificată a fost realizarea şi depăşirea prevederilor mai noros ziua şi senin noaptea.
cooperatori. Sem nificativ este faptul lor agricole să stabilească în mod ducere, specialişti, brigadieri, şeii depăşită cu aproape 900 kg. boabe plan urilor economice şi financiaro Liturghia de la m iezul nopţii Izolat vor cădea ploi slabe. V înt mo­
că la principalele produse agricole, just obiectivele, s.T tină o evidentă fie echipe şi lărani cooperatori la ha., la cartofi cu 5.000 kg, iar la ale cooperativelor agricole de pro­ — cinem atograful „P ro g re su l"; Bate derat din nord. Tem peratura staţio­
ca de pildă la porumb, cartofi, lapte clară a rezultatelor, să analizeze pe­ fruntaşi. gnu şi floarea-soareliti s-au în re ­ ducţie. loba — cinem atograful „S e b e şu l"» nară ; ziua va li cuprinsă in tre 12 şi
ele. s-a înregistrat o creştere sim ţi­ riodic realizările înregistrate şi să In urma com parării rezultatelor gistrat însemnate depăşiri peste pre­ O R ÂŞTIC : D iavolul deşertului — ci­ 17 grade, iar noaptea între 0 şi 5
toare com parativ cu anul 1063. stimuleze pe trunlaşi obţinute la sfîrşilu l anului trecut si vederile plan ulu i de producţie. A - N. TÎRCOB nem atograful „P a tria "; K a rl von Os- grade, pe văi mai coborită.