Page 107 - 1965-03

rag. a
HR. 3189, Drumul socialismului
VW

C
E. ii AlWflSfl: DE LA 5

i V ' ' t i '
luna viito a re cu m aterial lemnos a
scclo rulu i I, scclor cu cca mai mare rjkw * . »i^ •1 u i i el&fl
pondere în producţia dc cărbune, iar
necesarul dc vagonete goale pentru
sectoarele 1 si 11 a fost din vreme
La mina Aninoatsa. întrecerea socialistă sc desfăşoară in ­ asigurat de către brigada condusă de m"
tr-un ritm din cc în ce mai vin . De la zi la zi sporeşte pro­ Gaboş A le xan dru p rin lucrarea exe­ Ingem ănali cu picham erclc şi u ti­ cu părerea V asile C iobotaru. Ca să
ductivitatea, exl|ăg»ndu-so peste plan lo t m ai m ulte tone de cutată in c irc u itu l p u ţu lu i orb nr. 7 lajele de excavai, acolo în sublc- evacuăm c il mai repede fro n tu l de
cărbune de bună calitate. de la o rizo n tu l X. Pc lingă faptul că ran, m in e rii sm ulg energic, lorţă. piatră va trebu i să plasăm găurile
Pe luna m artie, m in o rii de aici au depăşit p ro d u c tiv i­ cele tre i brigăzi şi-au term in al lu ­ M ii de lone de cărbune iau z iln ic m oi raţional, iar puşcarea să o fa-
crările plan ificate cu 8 zile înainte drum ul m arilor uzine, cen tra le lor ccon cu mai m arc chibzuinţă.
tatea m uncii cu 2 la sută, au extras în plus 2.800 tone căr­
bune şi au p rim it b o n ifica ţii pentru calitate 480 tone cărbune. dc termen, acestea sînt de cca mai term oelectrice, pentru a pune in — La acelaşi lucru, m-ain g îiu lit
bună calitate. mişcare agregate (le la cele mai şi cu, a în tă rit G ligore D ogarii. Să
Sectorul I — producţie si a n u m e : Îm bunătăţirea Propuneri preţioase sim ple la cele mai com plexe. batem găuri mai lungi şi mai dese,
cărbunelui.
iar buiarea să o facem mai bine.
substanţială a c a lită ţii
O muncă rodnică, plină (le salis-
M unca in această direcţie se in te n­ fgclii, in care fiecare togă de căr­ — Jiinc dar asta ne cerc mai m ul­
pe primul loc sifică zi dc zi şi rezultatele sînt din de inovaţii bune trim isă la suprafaţă înm ănun­ te vaqonele goale şi sculele nece­
ce în ce mai bune. In luna februa­ chează în ea un mesaj al hărniciei, sare la tim p, a com pletat A le xan dru
în întrecere rie, pentru calitate nc-au fost bo ni­ al p ricep erii şi devotam entului cu Gram.
ficate 65 tone cărbune, iar în m ar­ şi raţionalizări
— Dar, col mai im p o rla id lucru,
C o lectivul sectorului I a obtinut tie 480 tone (Ic cărbune. care lucrează m in erii. A ic i, in sub­ a ţin u t să precizeze Petre Constan­
teran, se înscriu fapte deosebite, cc
în luna m orlie succese carc-1 situea­ P rivind realizarea procentului (le M işcarea de in o va ţii şi ra ţio n a li­ denotă preocuparea m in e rilo r pen­ tin, este felul in caro organizăm
ză pe p rim ul loc în întrecerea so­ cenuşă din ultim a săptămînă, aceasta zări se extinde din ce in cc mai m ult lru îndeplinirea planului. munca oam enilor. Fiecare să ştie
cialistă pe exploatare si la loc do arată o scădere (Ic Ia 31,1 la 29 la in rin d u l m u n cito rilo r si teh nicieni­ ..B rigada com unistului Petre C on­ precis cc aro de făcut. N ici o ris i­
fru n te In lrc sectoarele m inelor din sută, adică 1 punct mai p u ţin dccît lor dc la mina Aninoasa. stantin de la E.M. Lupeni şi-a cpent pă dc tim p. M in utele sin i mai pre­
Valea Jiu lu i. norma admisă. Acest lucru se dato- In luna m artie a losţ aplicată cu o m eritată po pularitate in n o d u l ţioase ca orieînd. $» oameni» au
Succesele obţinute se dalorcsc tra ­ reşlc atenţiei crescinde pe care o succes raţionalizarea m in e ru lu i şef m in erilor. Ea a dovedit nu o daltă că pornit h o tă riţi la lucru. A u trans­
ducerii in fapte a p la n u lu i de măsuri, acordă şefii de brigăzi alegerii şis­ de echipă Florca V asile „Evacuarea are oameni harnici, cu o hună p re ­ mis m esajul h o lă rîrii luate tutu ro r
a p lică rii iln o r noi metode de muncă tu lu i v iz ib il in abataje. apoi din G aleria părăsită dc la o ri­ gătire profesională, care ştiu să în ­ ortacilo r. M in e rii din cele trei
Si organizării tem einice a m uncii pe In fruntea lu p lc i pentru calitate zontul A nipoasa-P riboi". Penlru a- vingă situ a ţiile neprevăzute ce Ic schim buri ale b rigă zii îşi vedeau
sector si brigăzi. Pentru obţinerea se găsesc brigăzile conduse de G ali cest lucru, m in erul Florca V asile a p n cin uie şle roca, să învingă g re u ­ dc tre b u rile lor. N im eni nu avea
unei pro du cţii ritm ice s-au eşalonat M ihai, I * ie N icolae şi Cîmpeanu fost recompensat cu suma de 500 lei. tăţile ce se ivesc uneori în re a liza ­ tim p dc pierdut. Doar la s firş ilu l
lu c ră rile de puşcarc, iar a p rovizio­ G hcorghe (sectorul I) ; K ibcdi Fran- Frezorul Szabo losif, de la sectorul rea planului. fiecărui schimb se lăcea bilan ţul, sc
narea corespunzăloore si la tim p a cisc si Stan S ilviu (sectorul 11) 1 Bul- V III electrom ecanic a con stru it un raporta schim bului urm ător de felul
b rigă zilo r cu vagonete s-a tăcut in yoru Ghcorghe (sectorul III) $i N i- „D ispozitiv pentru găurirea bucşelor ...Trecuse mai bine de ju m ă ln le cum s-a desfăşurat munca. O m o­
bune co n d iţiiu u ca urm are a asigu­ coară Tra|an (sccloru! IV ). dc perforatoare". Raţionalizarea fiin d din lună. D in abatajul b rig ă zii lu i bilizare generală, u tu lu ro r m in e ri­
ră rii cu efectivele necesare a p u ţu ri­ Pc lingă alegerea şistului v iz ib il aplicată, a dat rezultatele scontate. Petre C onstantin, şiru l negru al va- lor brigăzii.
lo r oarbe. Penlru m ărirea vitezelor în abalaje, a lcn lia cu vcn ilă este dată Penlru aceasta, el a lost recom pen­ gonetelor cu cărbune înscrisese pe
de avansare a fost introdusă o maşi­ si de co le ctivu l sectorului V I trans­ sat cu suma de 300 lei. gra fic o frumoasă depăşire de plan. C ilevn zile, şi din fro n tu l (Ic lu ­
nă de încărcare la lu crările de ore- port alegerii şistului in c irc u itu l pu­ Z ile le trecute a fost p o rnit un con­ Satisfacţie, bucurie pentru to ţi. cru a lost evacuală „p ia tra ". T re ­
g ă lire de la o rizon tu l V IU . lu lu i principal, la banda care trans­ curs în vederea rea liză rii tem elor din La o. nouă lîş ic dc cărbune s-au buia dată în con tinu are bătălia pen­
In urma acestor măsuri, m inorii portă cărbune în silozuri, precum şi planul de in o v a ţii pe 1965. Pină în iv it însă com plicaţii. In abataj a lru recuperarea ră m in c rii Î 11 urm ă
sectorului a m in tit şi-au în d e p lin it ş» cură ţă rii vaqonelilor. prezent, m aistrul mecanic Sima V a ­ apărut o falie (lo piatră pe o lu n ­ a planului dc cărbune. De aceea,
< spăşit a tit sarcinile, cit si angaja­ sile a făcut propuneri pentru rezo l­ gim e de front de 16 m. şi groasă ritm u l de lucru s-a ru c jilin u t acelaşi.
m entele luale. Succese ale varea temei : „D isp o zitiv de cobo- de 2 m. In această situaţie, planul Ca un flu v iu negru, cărbunele se
In fruntea în tre ce rii sc atlă brigă­ n re a m a te ria lu lu i lemnos pc su ito ri Strungarii Gheorghe Mazilu şi loan Mum ătă de la Fabrica era p e riclita t. Scuze pentru o ase­ „revă rsa" din abatajul brigăzii.
zile conduse do Berci D ionlsic şi Cris- sectorului îr\ co n d iţiile cind s u ito rii nu au con­ menea silu a lie ar fi fost su ficie n ­ Z iln ic, 460 tone cărbune erau scoase
lea A ure l, care au depăşit p ro d u cti­ tigu itate". chimică din Orăştie sînt fruntaşi pe anul 1964 şi evidenţiaţi pe p ri­ te. dar nu asta căutau acum m in e rii Ia suprafaţă. Randam entul realizat,
vitatea planilicotă cu 1-2 tone pe de investiţii mele două luni din acest an. Pentru întregul colectiv de muncă da din brigadă. T rebuia făcut ceva ca d in tre cele ma» ridicate. In abatajul
post şi au extras peste plan 500 şi C O N S TA N TIN D A N IL A aici, ei sînt un exemplu demn do urmat. planul să nu sufere, ca m in e rii din brig ă zii conduse de com unistul Pe­
rcspccliv 400 tone de cărbune. Rezul­ A ic i, o g rijă deosebită se acordă tehnician Foto : V. Onoiu brigadă să dovedească încă o dată tre C onstantin lozinca sub care se
tatele lor se datoresc a p lică rii cu lu c ră rilo r de in v c s lilii, necesare la că aprecierea dc care se bucură desfăşoară întrecerea socialistă la
succes a in iţia tiv e i „două cîm puri pe punerea în exploatare la tim p a aba­ nu esle întîm plătoare. exploatarea din Lupeni — „ziua şi
schimb şi aripă". Această in iţia tiv ă tajelor, lu crări necesare a p ro vizio ­ A ic i, în subteran, la lum ina lăm ­ lîşia " nu a încetat nici o clipa să
a fost îm brăţişată dc curînd 51 de nă rii şi bunei desfăşurări a transpor­ p ilo r de m iner s-a organizat im e­ prindă viaţă. G raficul brigă zii a
brigada condusă de Cîmpeanu G hcor- tu lu i de cărbune. diat o consfătuire dc producţie. In înreg istrat la s lirş it dc lună citeva
glie, care a reuşit să dea peste plan Brigăzile conduse dc H iilte r M ar­ cen tru l dczbotonlor a devenit s i­ zeci de tone de cărbune peste plan.
200 tone cărbune şi să sporească p ro ­ tin, Carpov Ghcorghe şi Gaboş A le ­ tuaţia ivită . Fuseseră chem aţi cei In această realizare sc înm ănun­
ductivitatea dc la 5,700 lone pc post xandru, ag realizat încă In ziua de mai buni m ineri : V asile Ciobota- chează voinţa şi e fo rlu l. dragostea
planificat, la 6,800 tone. ru, G lig o re D ogarii, A le xan dru faţă de muncă, o d o rin ţă şi o da­
24 m artie planul lunar la accsle lu ­
crări. P roductivitatea m u n cii si calitalea pu lu i de lucru. L'n s p rijin preţios Ghcorghe, J u rj V asile şi a lţii. De a- Gram şi încă vreo cîţiva. to rie în d eplinită . Ea poartă am­
Cărbune de bună P rin lr-o bună organizare a m uncii bună a m inereului si concentratelor j-au p rim it m in e rii din abataje p rin semenea, nercspectarea schemei de — Situaţia neprevăzută ne-a cam prenta m uncii întregi» brigăzi, a
şi desfăşurind larg întrecerea socia­ sînt in d ic a to rii dc plan care exprim ă organizarea superioară a m uncii, a puseare de către a rtific ie rii Topor încurcat lu cru rile , lc-a spus celor lu i V asile C iobotaru, G ligore Do-
calitate listă, brigada condusă do H iilte r M a r­ concludent străda niile c o le c tiv u lu i de ap ro vizio n ă rii ritm ice cu vagonete loan şi Petru V lad a co n stitu it o- de faţă P clru Constantin. Trebuie garu, A le xa n d ru Crama, Constantin
tin a lă rg it şi betonat galeria dublă muncă al E xploatării m iniere Băi(a- goale, lem n de m ină si alto m ateria­ b io clu l unor d iscu ţii aprinse ce au găsită o soluţie care să ne scoată N ich ila , G ligore Pop, a tu lu ro r ce­
In lu n ile februarie şl m artie,, co­ Aninoasa-Sud, necesară transportului. CrăciuneşlL de a prinde în salba lo. Asistenta tehnică a fost asigurată avut loc în grupele sindicale. Cu a- din impas, să nu răm incm sub plan. lo r 99 m in e ri din brigada condusă
le c tiv u l m inei Aninoasa a o b ţin u i o Drlqada lu i Carpov Ghcorghe a asi­ succeselor noi realizări. A p e lin d la a tit de m aiştrii p rin cip a li şi şeful de cest p rile j au fost c ritic a ţi si m aiştrii De fapt, găsirea unei s o lu ţii fră- dc Petre Constantin.
realizare de seamă in procesul dc gurat de pc acum aprovizionarea ne g ra iu l c ifre lo r vom conslala că p ri­ sector, cit şi de . personalul tehnic care nu au m anifestat exigenţa cu­ m înta pe fiecare. Tocm ai de aceea, Sînt fapte de oameni h o tă riţi. care
mele două lu n i ale acestui an au fost din se rviciile funcţionale repartizate venită fală de calilatea m inereului d iscu ţiile n-au fost prea lu ug i. So­ tiu la renum ole cîştigat, la p re sti­
rodnice : planul producţiei globale să răspundă de activitatea sectoare­ extras. lu ţiile erau sigure. g iu l scclo ru lu i, al m inei.
a lost depăşit cu 1,01 la sută in ia ­ lor m iniere, îndeplinirea ritm ică a S ludiindu-se îndeaproape p o s ib ili­ •— Trebuie să stăm de vorbă cu
nuarie şi cu 4,90 Ja sută in februa­ planului esle urm ărită dc în lrc g u l tă ţile de creştere a p ro d u c tiv ită ţii p e rfo ra to rii şi a rtific ie rii, si-a dat V. EURIR
rie. Acesle depăşiri s ilit rodul creş­ personal tehnic .şi, deîndată ce ta m uncii, planul dc m ăsuri lehnico-
te rii p ro d u c tiv ită ţii m uncii în cele un loc de muncă se ivosc grcu tă li. organizatocicc a fost mereu com ple­
două lu n i cu l i , 76 la sută peste sar­ e fo rtu rile sînt îndreptate spre rezol­ tai cu noi propuneri. A stfel, se va
\
cina de plan. Randamentele e x p ri­ varea operativă a situaţiei, iar in şe­ extinde pe scară largă armarea me­
mate în tone dc m inereu pc
post
i vorbesc de asemenea despre h ă rn i­ dinţele de analiză a fiecărei decade talică cu arm ături T I I. şi cu inele O n o u ă f a b r ic ă d e t e r a c o t ă
se dezbat si se igu măsuri pentru
dc b o lla ri; se vor introduce banda­
cia echipelor de m ineri, realizările evitarea gre utăţilor. je de prefabricate din beton armat
1 ÎWT'O* depăşind în ianuarie cu 12,12 la sută Pentru ca m inereul extras să co­ şa. In urm a stu d io rii tem einice a PLOIEŞTI 29 (Coresp. A gcrprcs). — din Ploieşti. La obiectivele principale
planul, iar in februarie cu 16,12 la respundă din punct de vedere al ca­ succesiunii opera ţiilo r, au fost luate Lingă Pucioasa, in regiunea Plo­ — cuploarele tunel şi uscătoriile ca­
sulă. A lc n lia în tre g u lu i colectiv dc lită ţii, puşcarea selectivă a (ost ex­ măsuri caro să ducă la lolosiroa ju ­ ieşti, se construieşte o m arc fabrică nal, liv ra ţc (Ic uzinele constructoare
muncă a fost în egală măsură în ­ tinsă la lo alc fro n tu rile de lucru unde dicioasă a la n d u lu i dc tim p. Pc baza dc teracotă, care. după term inarea de nioşini din Iară, producţia va fi
dreptată şi spre îm bunătăţirea ca li­ co n d iţiile (Ic zăcăm inl perm it aceas­ unui amplu studiu tehnic, a fost în ­ ei la s firş ilu l an ului 1965, va produ­ com plet mecanizată, iar unele opera­
tă ţii m in ereu lu i şi a concentratelor. ta. O deosebită atenţie a fost acor- tocm it un proiect de acraj general ce anual 2 m ilioane plăci de tera­ ţii autom atizate. Pc şantier, lu c ră rile
Astfel, in februarie, in d ica to rii dc ca­ dală alegerii s te rilu lu i la. locul de mecanizat al m inei care va reduce cotă- de lurnure a- fu n d a ţiilo r şi m ontarea
lita te au fost depăşiţi cu 3,60 la sută muncă, M a iş trii şi m aiştrii p rin c i­ sim ţito r tim pul necesar evacuării ga­ Proiectele an lost elaborate de spe­ unor s lilp i din prefabricate s in i pc
la concentrate dc plum b şi cu 2,06 pali controlează cu exigentă felul zelor rezultate la puşcarc. La baza c ia liş tii D ire cţie i dc sistem atizare, ar­
“ , , : A ■ * Ia sută la conccntrale dc zinc. cum se efectuează accaslă operaţie, succeselor obţinute în acest an stau hitectură şi proiectarea co n stru cţiilo r term inate.
„S ecretul" acestor succese stă în la care sînt repartizau oameni cu o e fo rtu rile m u n cito rilo r de a găsi so­
hărnicia si pricoperea c o le c tiv u lu i calificare corespunzătoare. C om isiile lu ţiile cele mai bune pe nlru a creşte
V * de muncă dc a-şi organiza a c tiv ita ­ de recepţie m anifestă şi ele o exigen­ randam entul, strădania de a înd eplini
tea, dc a va lo rifica rezervele in te r­ tă sporilă in p riv in ţa ca lită ţii m ine­ ritm ic planul, «istfol in c it să fie e v i­ Complexul industrial minier Moldova Kouâ
ne de creştere a p ro d u ctivită ţii, dc a reului, luînd m ăsuri im ediate dc re­ tată munca în asalt. Preocupările dc
îm bunătăţi continuu calitalea. Aces­ m ediere a de ficienţelor atunci cind zi eu zi ale în tre g u lu i colectiv de a intrat in probe tehnologice de rodaj
tea so oglindesc în m ăsurile caro au sg semnalează creşterea procentului muncă, conducerea a c tiv ită ţii econo­
fost luale de conducerea tohnică,. la do steril v iz ib il fn minereu. mice de către organizaţia de partid,
indicaţia organizaţiei de partid. Pen­ îndrum ările prclioa sr, conducerea constituie baza succeselor obtinulc, T IM IŞ O A R A 29 (Coresp. Agerpres). ncrcu lu i de cupru adus de la slatia
tru creşterea p ro d u c tiv ită ţii m uncii com petentă si m ăsurile eficiento luale prem isele sigure ale rea liză rii sar­ C om plexul in du strial m inier M o l­ de Ilota jio , s-a făcut verificarea in
s-a introdus la lu cră rile de îna inta­ la tim p dc către com itetul de partid c in ilo r de pian si a angajam entelor dova Noua, im portant ob ie ctiv al pla­ sarcină dc exploatare a unor insta­
re puşcarea pc table m oţaiice, uşu- pe exploatare au con stituit o che- luate în inlreecroci socialistă nului şcscnal, a in tra t în probe teh­ la ţii mecanice de pregătire a m ine­
rindu-so în acest fel operaţia do în ­ zăşlo a succeselor. A na lizîn d posibi­ D. C R iC O V E A N U nologice de rodaj. Cu a ju to ru l m i- reului. precum si u unor m aşini si.
cărcare. M ăsura con tribu ie si la îm ­ lită ţile do creştere a randam entelor u tila je de producţie care vor asigu­
bunătăţirea c a lită ţii m inereului. Pen­ şi do îm bunătăţire a ca lită ţii, stu­ ra prepararea cu p ru lu i din m inereu
tru a so roducc tim pu l de evacuare diind porm nncnl felul cum îşi des­ brut. A p licîn d inelode avansate de
a gazelor după puşcare, s-au luat mă­ făşoară activita tea form aţiile do lu ­ m ontaj (prcasam blarca la sol a unor
suri ca tu b u rile de aeraj să fin c it cru, com uniştii au descoperit noi re­ ea in sta la ţii şi u tilaje , folosirea de m a­
mal aproapo do fro n tu rilo de lu ciu . zerve im portante de îm bunătăţire a carale rulante la m on ta ju l pieselor
M etoda do susţinere a perforatoare­ procesului dc muncă. S.u pus un ac­ grele ele.), co le ctivu l de pe acest
lo r pc su p orturi teloscopicc, genera­ cent deosebit pc întărirea d is c ip li­ şantier asigură» in prezent un ritm
lizată la toate lo cu rilo de muncă, a con­ nei de producţie. Pentru dezvoltarea multilaterale firm oi de cercetările ştiinţifice re­ spo rit de lu cru la m o n ta ju l u ltim e lo r
clus la reducerea o fo rtu lu i fiz ic al In adunările de grupă sindicală, la şi armonioasă a corpului ome cente. Astăzi, cultura fizică şi spor­ in sta la ţii indu striale şi anexe.
m u n cito rilo r şi, îm preună cu măsura staţia do rad io lica re si la gazeta de nesc, o contribuţie importantă < tul înglobează mai multe d iscipli­ Se desfăşoară intens şi construcţia
luată pentru extinderea p o rlo ra jg lu i percto au fost critica t! pentru aba­ are practicarea exereiţiilor fizice ne, şi anume : gim nastica de bază, tu n e lu lu i destinat transp ortului de
Soi*tMoorca Moa M untean de Ja Fabrica de produse re fra cta re din umccl, a creat co n d iţiile ncccsaro do te rile do la disciplina dc producţie Aceasta se realizează prin cultu gimnastica sportivă, gimnastica m inereu de la m ină pină la slatia
B aru M are foloseşte d in p lin tim p u l de lu cru , execută conştiincios sar­ creştere a vitozoi dc perforare a fro n ­ m u n cito rii Abrudean D um itru, A vram de flota ţie.
c in ile de serv-ioiu. tu rilo r, do folosire Judicioasă a tim ­ Gheorghe, C iotir Vasile, Choban ra fleică, formă a activităţii omu artistică, gim nastica în producţie, Darea în exploatare a acestui nou
lui, ce inglobegză gimnastica ş gimnastica igienică şi medicală com plex industrial va co n trib u i încă
sportul, larg rqspîndite în rîndu sau terapeutică, apoi sporturi ca în acest an la creşterea dc patru o ri
if*B E M rjle poporului. atletismul (cu ramurile sale : aler­ a producţiei de cupru m etalic în com ­
paraţie cu cea realizată in tară în
gări, sărituri, aruncări), schiul, p a ­
Gimnastica şi sportul exercita
1938.
te sistematic şi perseverent, duc l<
mul. scrima, tenisul, luptele,’ turis­
întărirea sănătăţii prin influenţei» tinajul, înotul, canotajul, ciclis­
multiple pe care le au asupra sis mul, vînătoarea, pescuitul şi a l­
Calendaristic, primăvara a in ­ bumbac se găsesc în cantităţi su­ primăverii bocancii şi ghetele nu pensiune, Intrucît bufetul şi g ră ­ temelor şi organelor corpului nos tele. In multe forme de gim nastică
trat în toate drepturile ei. Curioşi ficiente imprimeuri de bumbac mai sînt la... modă. încălţămintea dina de vară din parcul natural ţru. Astfel, ocţionind asupra siste şî sport se îmbină utilitatea prac­
să ştie ce noutăţi şi surprize le re­ pentru primăvară şi vară din fire grea este pusă de o parte. Avînd al oraşului are o tot mai mare mului nervos, core reglează func ticării lor cu emoţia de a p a rtici­
zervă unităţile comerciale, un m a­ artificiale, neşifonabile şi sati­ in vedere acest lucru, magazinele căutare, ne-am îngrijit să focem ţlonalitatea celorlalte părţi ale or pa la întreceri, cu plăcerea de a
re număr de cetăţeni trec prin nate intr-o îmbinare armonioasă de încălţăm inte au fost aprovizio­ ganismului, cultura fizică dezvolte te găsi in mijlocul naturii şi în co ­
mapazine, se interesează. cum ­ de culori şi desene. din această unitate un punct tu ­ abilitatea, raoidltotea şi forţa miş lectivităţi de oameni viguroşi, bine
pără. nate cu modele noi de încălţăm in­ ristic atractiv şi plăcut, aprovizio­ corilor. Prin formarea de noi re dispuşi. Cunoaşterea unor spor­
Aprovizionarea magazinelor cu La dispoziţia cumpărătorilor stau te uşoară pentru copii, bărbaţi şi nat cu preparate calde şi băuturi. turi ca : înotul, ciclismul, Schiul,
mărfuri de sezon şi pregătirea u- apoi moi multe modele de fu lg a ­ femei. Pantofii pentru femei cu In punctele mai populate din o ra ­ flexe condiţionate, creşte capaci visliţul şi tirul, are şî o foarte mare
tatea de a daptare atit la efortur
nităţilor pentru anotim pul cald rine şi balonzaide pentru bărbaţi talpă ultrasil şi microdur sînt sur­ şul Orăştie se vor monta două fizice din ce în ce mai qrele şi ma im portanţă practică.
fiind o problemă la ordinea zilei şi femei intr-o croială modernă şi priza anotim pului. încălţămintea chioşcuri noi pentru desfacerea complicate, cît şi la eforturi inte Gim nastica şi sportul contribuie
ain solicitat un interviu tov. culori agreabile, un sortiment bo­ fiind uşoară, practică şi comodă, răcoritoarelor $i dulciurilor, iar
gat de puplinuri pentru bluze şi întruneşte aprecierile unanime. trei tonete mobile vor oferi mult lectuale. Procesele nervoase ce ai la deprinderea unui stil de viaţă
Gheorghe Stîrc, vicepreşedinte a) loc in sistemul nervos si mai ale optimist, curajos, disciplinat, lipsit
U niunii raionale a cooperativelor cămăşi. Stofele din fire fine de lină Pentru copii şi bărbaţi, în magazi­ căutata îngheţată.
in amestec cu fire sintetice, terga- ne se găsesc de asemenea, mai In cele 4 gheţare existente s-ou în creer, se desfăşoară cu ma de preocupări individualiste, de
de consum din Orăştie.
depozitat 436 000 kg gheaţă na­ mare raoiditote şi mai diferenţial gtnduri negre, contribuie la în tă ­
Ce ne puteţi spune des­ turală. Pe tim p de vară vom p ri­ bineînţeles dacă se ţine cont d< rirea prieteniei dintre oameni şi
pre aprovizionarea m agazi­ mi zilnic de la întreprinderile de principiul antrenam entului pro în ultima instanţă a prieteniei d in ­
J N 1~ E R V 1 U industrie locală din Deva şi Orăştie
nelor cu mărfuri de sezon ? gresiv. In urma practicării exerci tre d o poare.
Pentru noi, primăvara a început cantitatea de 2.000 kg. gheaţă. Toa­ ţiilor fizice, creşte volumul şi for Răspîndirea largă o practicării
în plină iarnă. Cu o lună şi ceva te cele 21 de agregate frigorifice au ţa muşchilor, se întăresc oasele gimnasticii şi sportului, sub con­
în urmă am efectuat mai multe fost verificate, reparate şi puse în tendoanele şi ligamentele articu trol medical riquros, se oqljndeşte
turî diferite, completează cerinţe­ multe modele de pantofi, în culori
sondaje in rindul cumpărătorilor stare de funcţionare. laţiilor, ceea ce duce Io influenţi în creşterea sănătăţii şî forţei în­
interesîndu-ne de cerinţele mo­ le primăverii. şi formate diferite. La cele trei magazine noi,’ date vizibilă asupra formei exterioare < tregului popor, în creşterea pro­
dei, de gusturile şi preferinţele ce­ Vă rugăm să ne vorbiţi In zilele următoare, cei intere­ în folosinţă anul acesta în lo ca li­ corpului. Este favorizată dezvolta ductivităţi» muncii din toate d o ­
ceva despre confecţii. saţi vor putea găsi în magazinele rea sa proporţională în copilări meniile. în prelungirea duratei
tăţenilor de toate vîrstele. La pa­ tăţile Turdaş, Almasul Mic şi Po­
rada modei organizată în acest In magazine există un sortiment noastre sandale pentru femei cu iana se vor mai odăuga altele. In şi adolescentă, iar la adulţi şî vîrsi medii de viaţă şi preîntîmpinarea
scop au fost prezentate 44 modele variat de confecţii pentru bărbaţi talpă din plută şi modele noi de localităţile Cerul Băcâinţi şi O c o ­ nici se menţine frumuseţea şi îr instalării timpurii a îmbâtrînirii.
noi de confecţii şi tricotaie şi un şi femei. Locul paltoanelor şi h a i­ pantofi pentru bărboţi. lişul Mic se lucrează intens la ter­ făţişarea fizică armonioasă. Pri Gimnastica şî sportul adecvat
sortiment bogat de încălţăminte nelor groase l-au luat mantalele Ce alle măsuri aţi luat minarea a două magazine mixte, munca mai intensă a muşchiloi nu cunoaşte restricţii de vîrstă. De
uşoară de primăvară. Au partici­ din taifun, pentru femei, nou pro­ pentru îm bunătăţirea de­ Drin contribuţia integrală a mem­ creşte cantitatea de sînge şi vite aceea, se recomandă tuturor. Pă­
pat un mare număr de cetăţeni dus cl industriei noastre uşoare, servirii populaţiei ? brilor cooperatori. In curînd vor za lui de circulaţie, iar din pic rinţii să-şl deprindă copiii de mici
care şi:au spus părerile şi prefe­ pardesiile în carouri şi lodenele. De la început ţin să precizez că începe lucrările de construcţii a mini se primeşte o cantitate spe cu practicarea gim nasticii şl jo ­
rinţele. Intilniri cu cetăţenii au moi Toioarele pentru femei şi costu­ în ansamblul pregătirilor ce se unui magazin cu etaj în comuna rită de oxigen, In consecinţă s curilor sportive şi ulterior să urm ă­
avut loc si cu alte prilejuri. mele bărbăteşti din terqal, atrag fac pentru sezonul cald. s-a pus Vinerea şi a unui magazin mixt în îmbunătăţeşte otit activitatea in rească frecventarea diferitelor fo r­
Cunoscînd bine cerinţele şi gus­ zilnic un mare număr de cum pă­ un accent deosebit pe zugrăvirea localitatea Costeşti. mii şi a plămînilor, cit şî oxigenc me ale culturii fizice în cadrul fa­
tul populaţiei, am trimis delegaţi rători. faţadelor şi interioarelor unităţi­ O atenţie sporită s-a acordat rea tuturor ţesuturilor.' Respiraţi miliei, şcolii şi asociaţiilor sportive.
la întreprinderile furnizoare din M ult apreciate sînt şi noile mo­ lor noastre. Pe baza unui pion în ­ ridicării calificării lucrătorilor. Toţi devine mai profundă, numărul gle Copiii si tineretul să profite de
ţară pentru a urgenta livrarea dele de sacouri bărbăteşti cu g a r­ tocmit din iarnă, se lucrează in ­ responsabilii de restaurante, b u ­ bulelor din sînge creşte, se uşi orice răgaz oferit de îndatoririle
mărfurilor la termenele prevăzute nituri din piele, canadienele, m an­ tens la spoirea şi preqătirea g ră ­ fete şi bucătari din reţeaua de rează eliminarea toxinelor din cor şcolare sau de producţie si să prac­
în contract. La oro actuală, cu talele şi fulgarinele pentru toate d in ilo r de vară, unităţilor sezoni­ alim entaţie publică, urmează un prin piele şi rinichi, se mărest tice sportul potrivit anotim pului si
excepţia unor articole ce încă nu vîrstele. Zilele acestea se vor pune ere în Dunctele turistice. In sta­ curs de ridicare a calificării cu forţa de apărare a organism uli bazei materiale pe care o au la
le-am prîmît, unităţile noastre sînt în vînzare mult căutatele mantale ţiunea G eoagiu Băi se va am ena­ durata de 15 zile, cu scoatere din îmnotriva bolilor. îndemînă. iar adulţii şi oamenii în
Turm a de ol a cooperativei ag ri­
bine aprovizionate. In magazinele din relon şi imitaţie de piele pen­ ja un chioşc pentru desfacerea producţie. In continuare vom lua Din cele mai vechi timpuri, c vîrstă să acorde în permanentă a- cole de producţie din Lancrăm, ra­
de confecţii şi tricotaje au fost tru bărbaţi şi femei. dulciurilor şi răcoritoarelor. Cei şi alte măsuri pentru îm bunătăţi­ mul si-a dat seama că prin exei tentia cuvenită gimnasticii ig ieni­ io nu l Sebeş, sporeşte an de an. Pen­
puse în vinzare jachete de lînâ Care s«nt noutăţile în veniţi aici vor nutea servi un me­ citii fizice şi sport realizează ui ce şi sportului preferat.
rea activităţii noastre. tru a obţine p ro du cţii de lină, lap­
pură şi costume tricotate pentru sectorul de încălţăminte ? niu bogat la bufetul-bar în curs beneficiu im oortant în privinţa foi RADU C Â R PIN IŞA N U te şi carne cit mai m ari, m ie ilo r^ X
femei. In raioanele ţesături de Desigur că o dată cu venirea de amenajare sau la restaurantul T. SEBASTI AN tificării sănătăţii sole. fapt cor medic prim ar se acordă o bună în g rijire .