Page 108 - 1965-03
P. 108
f Pag) 3 Drumul socialismului NR. 3189
M M I M M flH H i ■
g en a M AD R ID 30 (A gcrprcsh — afiş care se află pe zid u rile Facul
In oraşele S cviila şi Barcelona au
tă ţii dc ştiin ţe economice si po litice
continuat m anifestaţiile studenţeşti în din M adrid : „N o i cerem discuţii cu
T IR A N A 30 (Agcrpres). — In dim ineaţa zilei dc 30 m artie, s p rijin u l reve nd icărilor lor p rivin d au to rită ţile şi ni se răspunde p rin
In legătură cu vizita in R.P. A l delegaţiei chineză a părăsit A lb a lib e rtă ţile sindicale. La S cviila, stu rep resiu ni” . In tim pu l m an ifestaţiilor
bania a delegaţiei de partid şi g u nia. denţii s-au în tru n it in lata Facultăţii de săplăm ina trecută de la M adrid
vernam entale a R.P. Chineze, la 29 In cursul zilei a fost dat p u b lic i de Ş tiinţe, iar la Barcelona, în Piaţa şi Barcelona, au fost arestaţi nume
m artie a avut loc în piaţa „Skan- tăţii com unicatul cu p riv ire la vizită. U n ive rsită ţii. La Bilbao, în cursul unei roşi delegaţi sindicali din învăţăm în-
derbeg” din Tirana un mare m iting, ir m anifestaţii, p o liţia a arestat un stu tu l universitar. In ciuda Acestor mă
al oam enilor m uncii. Au fost de ALGER 30 Corespondentul A g cr- dent dc la Facultatea dc ştiin ţe eco suri două m ii de studenţi au m ani
fată conducători de partid şi dc pres, C. Benga, tra n sm ite : nomice. festat pc străzile M ad ridu lu i. Poliţia
stat in frunte cu Enver Hodja, M ch- Situaţia din învă ţă m în lul univerşi" i-a îm piedicat însă să ajungă pînă la
met Shehu si H adji llc s h i. M arţi la amiază a sosit in tr-o v i tar din Spania, seric ziarul „Lc M o n sediul M in iste ru lu i Educaţiei N a ţio
Au rostit cuvîn lă n M chm ct She- zită oficială dc două zile în Alge- de”, este elocvent rezumată dc un nale. Au fost operate noi arestări.
lia Ciu En-lai. Pc aeroportul Dar-El- *♦
liu. preşedintele C onsiliului de M in i
ştri al R.P. Albania, membru al B i Roida, el n fost salutat dc preşedin
tele Bcn Rellu, membri ai guvernului
ro u lu i P olitic al C.C. al Partidului
M u n cii din Albania, şi Ciu En-lai, şi a lic personalităţi politice alge
riene şi străine. In Maroc situaţia
prem ierul C o nsiliu lui de Stat al R.P.
Chineze şi vicepreşedinte al C.C. In cursul după-amîczii, cei doi con
continuă să rămînă încordată
al P.C. Chinez. ducători au avut o convorbire.
Congresul partidului RABAT 30 (Agerprcs). — rîn d u rile studenţilor si elevilor. A*
H A N O I 30 (Agcrpres). — sură să obţină victoria şi au început tru pocc. M itin g u l a fost prezidat de Situaţia din Rabat, Casablanca, gcnlia France Prcsse relatează că tr i
profesorul Jacqucs Madauie, membru
După cum anunţă V.N.A., M in is să vorbească deschis despre necesi nl B iro ulu i naţional al m işcării pen LJ.C.D. din Fcz şi din alte oraşe marocane con bunalele din Rabat, Casablanca si
terul A face rilo r Externe al R,D. V ie t tatea războiului chim ic şi bacteriolo tinuă să rămînu încordată după cioc Fcz au pronunţat aproxim ativ 700 de
nam a publicai o dcclaralic in care gic. Accsl lu ciu îl ateslă în mod eloc tru pace. n irile sîngeroasc dintre p o litic şi stu condam nări îm potriva persoanelor
condamnă ra id u rile efectuate la 22 si vent artico lu l semnat in revista „Sn- Rezoluţia adoptată in unanim ilnlc DUSSELDORF 30 (Aqerpres). — vizează. Fostul cancelar îşi desfăşoa denţi. Z iaru l „P etit M arocain” scrie care au participat la tu lb u ră rile din
25 m arile asupra Ier îlor iu Ivii R, D. lu rdn y Eveninq Post” de toslul pre condamnă agresiunea im perialistă, Congresul p a rtid u lu i Uniunea Crcş- ră lupta mai ales în culise. Gerhard că politia şi un ităţile m ilita re co n ti M aroc.
V ielnam de către avioane americane şedinte al Societăţii chim ico am eri exprim ă solidaritatea cu poporul v ie t tin-dem ocrală din R.F.G. şi-a co n ti Schrodcr, m in istrul federal al aface nua să supravegheze „punctele stra Intr-o ru v in ta re radiodifuzată, re
şi surl-vielnnm cze, venind din Laos cano, in care el m ilitează pentru fo namez şi cheamă populaţia să de nuat m arţi lucrările. M in is tru l dc ex rilo r externe, devenit pc nemeritate, tegice", iar în zona U n ive rsită ţii şi a gele Hassan al If-loa al M arocului a
şi Tailanda. In declaraţie se arala că losirea arm elor biologice şi chim ice. pună toate e fo rtu rile pentru pregă terne vest-german. Schrodcr, a rostit în ciuda slăbiciun ilo r sale, ţapul is şcolilor secundare trupele sînt în făcut apel la m em brii corpului didac
asemenea acte consliluie o violare a Noi, a spus James Endicotl, trebuie tirea „Z ile i naţionale de acţiune pen- o ru vîn ta re în care s-a referit la păşitor in cursul aceslor conflicte, se stare dc luptă. M ajoritatea studenţi tic un ive rsitar şi de curs mediu să
acordurilor de la Geneva din 1054 cu să dăm un avertism ent m aniacilor Iru pace in Vietnam ", care va avea unele problem e internaţionale. El şi-a va mai m enţine cu siquranţă încă un lor şi e le vilo r dc curs mediu nu au contribu ie la restabilirea o rd in ii. El
p riv ire la Vietnam , şi din 1902 cu m ilita ri. loc la 6 aprilie. exprim at părerea că, „în ciuda tuturor semestru, chior dacă reputaţia sa şi a început încă să frecventeze cursu
d ific u ltă ţilo r actuale” , realizarea u n i p o litic ii externe a B onn-ului va avea a pus un deosebit accent pe silpoţia
p riv ire la Laos. ★ ie rile, P o trivit ziarelor tunisiene, p o li
„G uvernul R. D. Vietnam , se spune M O S C O V A 30 (Aqerpres). — V IE N T IA N E 30 (Aqerpres). — tă ţii p o litice a Europei occidentale nu de suferit. ţia a operat numeroase arestări in economică grea a ţării.
în declaralie proleslează energie ‘îm Conducerea U n iu n ii Z ia riştilo r din Postul dc radio Vocea Laosului a va înlîrzîa. După părerea Vsa, o con Z ia ru l de tendinţă guvernam entală
potriva acestor vio lă ri comise de Sta U.R.S.S. a dat p u b licită ţii, luni, o dc- dat p u b licită ţii un com unicai comun ferinţă a m in iştrilo r dc externe ai „F rankfurte r A llqem cine Z cilu n g ” se
tele Unde şi de au l or 11 o li le de la cloralie de protest îm potriva acţiu adoptat dc reprezentanţii mai m ultor ţă rilo r membre nle Pielei comune se referă îndeosebi la situaţia pe care
V ie n lia n c şi Bnnqkok. şi cerc cu ho- nilor agresive ale S.U.A. in Vietnam . partide politice şi organizaţii dc masă va putea reuni „în curînd". Totodată, o ocupă în partid Franz Joscf Slrauss. C o m u n ic a t c o m u n
tărîre să se pună de iudată capul fo „Cei 42 de m ii de mprnbri ai U n iu n ii îaolicne la o adunare care a avut loc Schrodcr s-a pronunţat pcnlru m enţi fostul m inistru al apărării si lider
lo s irii te rd o riito r Laosnlui si Tai- Z ia riştilo r din Uniunea Sovietică pro la Kliang Khayr. C om unicatul denunţa nerea unor legături slrtnsc între al aripei bavareze a crcşlin-dcm ocra-
Inndci pentru vio lă ri ale şpaltului ae testează cu m înic îm potriva a cţiu n i acţiunile americane inumane în tre Europa occidentală si S.U.A. El a re ţilo r. Ziarul este de părere că din tu rc o -tu n is ia n
rian şi ale te rito riu lu i U D. Vietnam '’. lor in lc rv c n lio n iş tilo r am ericani şi prinse 'îm potriva poporului din V ie t afirm at pretenţia Bonn-ului dc a fi Munchen, unde îşi arc reşedinţa,
it cheamă pe to ii lu cră to rii cin stiţi din namul dc sud. „Folosirea gazelor to „sin gu ru l reprezentant al poporului Slrauss provoacă dcslulc d ificu ltă ţi A N K A R A 30 (Agcrpres). — se arată în com unicai, au examinat
RO M A 30 — Corespondentul Ager* presă, radio şi televiziune din alte xice în V ietnam ul de sud do către german". conducerii U niunii crcşlin-dcm ocralc In dim ineaţa zilei dc 30 m arile, la cu atenţie problem ele de interes co
preş, G iorqio Paslorc, transm ite : ţări să condamne cu h o lă rirc u tili S.U.A. constituie un act inum an" — Com enlînd lucrările Congresului, şi gu vernului. „Conducerea U.C.D. se A nkara a fost dat p u b licită ţii com u mun. Cu această ocazie, cele dnuă
In numeroase oraşe italiene au zarea substanţelor toxice in V ie tn a se spune in com unicat. Participanţii ziarul „Suddleutsclie Zoilunq" scrie întreabă do mai m ultă vreme, afirm ă nicatul comun turco-tunisian în u r părţi şi-au exprim at dorinţa lor de
avut loc dum inică dem onstraţii de so m ul de sud. Aceste acţiuni inum a la adunare cheamă întregul popor că „p a rtid u l lui Adenauer şi> Erhard ziarul, dacă un Slrauss instalat la ma vizite i de şapte zile pe care a dezvolta schim burile economice,
lidarita te cu lupta poporului vietna n i1 trebuie im ediat «curmale si toate laoţian să-şi siringă rin d u rilc şi să va face fără îndoială tot posibilul Bonn si ne pu lin d.su mai impună cu preşedintele Tunisiei, lla b ib Bur- culturale şi artistice. In com unicatul
mez. La M ilano, 70 000 do persoane trupele americane să lie retrase din zădărnicească planurile S.U.A. în a- pentru a nu perm ite să izbucnească u tila ferm itate regim ul său personal ghiba, a in lrcprins-o in Turcia la in comun turco-tunisian se specifică,
au m anifestai tim p de două orc pe V iolnom ul de sud”. censlă parte a lum ii. Cer retragerea din nou conflictele latente care îl di- U n iun ii creştin-socialc (aripa bava de asemenea, că Turcia doreşte sâ
străzile centrale ale oraşului după ★ trupelor americane din Indochinn reză a U.C.D. — N.R.) nu ar fi mai vitaţia şefului aceslci ţări, genera dezvolte relaţiile de prietenie cu
care au luat parte la un mare milmcf. H A N O I 30 (Aqerpres). — pentru ca popoarele laoţian şi vie tn a Raportul puţin periculos". lu l Comat Cursei. „C ele două ţări, toate ţările arabe.
I,a Pistoia, peste 10000 de cetăţeni, A genţia Vietnam eză de Inform a ţii mez să-şi poată rezolva singure pro
care participau la o m anifestaţie con transm ite că. p o triv it dalelor p ro v i blemele lor interne. asupra
sacrată evocării m işcării do rezisten zorii ale C.C. al U n iun ii T in e re lu lu i ir
ţa din tim pul celui de-al doilea răz M uncitor din Vietnam , un m ilion şi XICNG KIJANG 30 (Aqerpres). Wailace a acceptat să se întilnească
boi m ondial, s-au pronunţai îm potriva plinătate de tin e ri din R.D. Vietnam Partidul Nco Lao lla ksa t a dat pu NEW YORK 30 (Agerprcs). —
in te rve n ţie i străine în Vietnam . In au trim is scrisori în care se oferă b lic ită ţii o declaraţie in care sp rijin ă M ediatorul O .N .li. în Cipru, Galo cu delegaţia conducătorilor populaţiei
d ilc rite oraşe din S in lia , m ii de ce necondiţionat să lupte ca volun ta ri declaraţia din 22 m artie a F rontu lui Piaza lasso, a prezentat m arii secre
tăţeni nu protestat îm potriva nebu in rînduJ forţelor armate îm potriva de eliberare naţională din V ietnam ul ta ru lu i general al O.N.U., U Thant, de culoare din S.U.A.
n ilo r agresive ale S.U.A. in Vietnam , agresorilor am ericani, pcnlru s p ri dc sud îm potriva agresiunii am eri raportul său asupra situaţiei din
solidarizindu-se cu Jupla poporului jin ire a poporului sud-viclnam cz şi cane în Vietnam . Populaţia din Ldos, insulă, în care face cunoscute efo r
vietnamez. A dunări, m arşuri si de apărarea R.D. Vielnam . se arată în declaraţie, sprijin ă fără tu rile depuse de el pentru so luţio W A S H IN G TO N 30 (Aqerpres). — îm piedică pc negri să-şi exercite
m onstraţii au mai avui loc la Pa-, ★ rezerve poziţia justă adoptată de narea disputei dintre ccic două co G uvernatorul statului Alabama, dreptul dc vot, interzicerea acţiu nilor URMĂRILE CATASTROFALE
Icrmo, Siraeusn, Novara, Catania. T ri* Ambasada din Pekin a U D. V ie t Frontul dc eliberare naţională din m un ităţi din Cipru. In raportul său, Georqe W ailace, a acceptat să se in- brutale ale p o liţie i şi acordarea de
est, Roviqo, Aosla. Modena, Feirara nam a p rim ii numeroase scrisori dm Vietnam ul dc sud care cerc ca im pe Galo Piaza se pronunţă pentru co n ti tilnească cu delegaţia conducătorilor d re pturi egale cu albii. ALE CUTREMURELOR
şi in alic oraşe italiene. partea unor cetăţeni vietnam ezi care rialism ul S.IJ.A. să-şi desfiinţeze toa nuarea m edierii între părţile inie- populaţiei dc culoare din S.U.A., în- In legătură cu asasinarea V io le i DIN CHILE
trăiesc in R.P Chineză, în care aceş te bazele din V ietnam ul dc sud, să-şi resalc pentru n se putea găsi o bază Ir-o confruntare „care ar putea să pună I.uizzo, procurorul general din Ala-
TO KIO 30 (Aqerpres). — tia îşi exprim ă dorinţa de a se în retragă toate trupele, armamentele de plecare pcnlru discuţii directe. capăt disputelor rasiale dm statul res bama. Richmond Flowers, a declarat SANTIAGO DE CHILE 30 (A-
La T okio a avui loc o şcdinlă a toarce in tară şi do a participa la şi alto m ateriale de război dc acolo M ediatorul O.N.IJ. în Cipru preconi pectiv sau sâ Ic intensifice", scrie că speră să culeagă destule m ă rtu rii qerpres). —
conducerii P artidului Socialist din lupta im potriva agresorilor americani. Si să lase poporul sud-viclnam cz să-şi zează ca inaugurarea aceslor discuţii agenlia Associated Press. După cî- pentru a putea pedepsi în cursul lu n ii Republica Chile csle în doliu
Japonia — ce! mai marc partid de ★ hotărască el însuşi soarta. Declaraţia să înceapă prin contacte directe în teva refuzuri, W ailace a ho lă rît lotuşi viitoare pc cei patru membri ai ca urmare a puternicului cutre-
opoziţie din tară — in cadrul căreia H A N O I 30 (Aqerpres). — avertizează că dacă S.U.A. „se vor tre reprezentanţii com unităţii grece să accepte în lîln irc a cu delegaţia K u-K lux-K lan-u lu i, a u to rii crim ei. Cu tremur dc pămint ce a avut loc
a fost examinată situaţia (lin V ie t Agenţia V N A transm ite că socie aventura să extindă războiul în a- şi turce clin insulă. A slle l de proce populaţiei de culoare, determ inat dc ocazia fu n e ra liilo r acestei victim e a duminică iu această iară. Spre
nam si căile de rezolvare a proble tatea de Cruce Roşie din te ri renstă regiune a lum ii, poporul lao dură, se spune în raport, ar puica fi valul dc c ritic i aduse la adresa sa rasiştilor, la Sclma vor fi instalate provinciile Volparaiso, Santiago şi
mei vietnameze. C om itelui Central to riile eliberate alo V ie tn am u lui ţian împreună cu poporul sud-vietna* fructuoasă şi ar putea avea loc fio precum şi dc campania de boicot c- 10 sicrie în fata C a pito liu lui, pentru Acottcaqua, care au fost cel mai
Executiv al pa rtidu lui cerc încetarea de sud a dat p u b licită ţii o declaraţie mez va zdrobi agresiunea S.U.A. pen în prezenţa m ediatorului O.N.U., (ic conomic anunţată dc M artin I.ulhcr a sim boliza crim ele săvîrşitc dc ra puternic lovilc de această calam i-
imediată a acţiunilor agresive ale în care condamnă faptul că S.U.A. şi tru a apăra independenţa, suverani în lipsa sa. Raportul m ediatorului King. Unul din lid e rii populaţiei de sişti în u ltim ii ani îm potriva p a rtici tate, se indreoplă fără încetare
S.U.A. îm potriva R.D. Vietnam , re agenţii lor sud-viclnam czi folosesc tatea. unitatea, integritatea te rito O.N.U. a fost înaintat la 30 m artie şi culoare a declarat că ei vor cerc în panţilor la lupta pentru dre pturi c i unităţi ale marinei, aviaţiei şi
tragerea trupelor americane şi a ar gazele toxice în războiul lor agresiv rială şi pacea ţa rilo r im lochinczc". C onsiliu lui de Securitate. lăturarea tuturo r barierelor care îi vile. trupelor terestre pcnlru a da a-
m atelor sifd-coreene din Vietnam ul dm Vietnam ul de sud. Declaraţia a- julor sinistraţilor şi a participa
de sud. Partidul Socialist din Japo (Iresenză Societăţii Internationale de la lucrările dc cântare a victime
nia proleslează, de asemenea, cu ho- Cruce Roşie şi societăţilor de Cruce Grupuri de avioane f.r lor. Din cauza greutăţilor intim-
lă riro îm potriva lo lo s iiii de către Ste Rcşic din dife rite ţări, precum şi o r piuate dc echipele dc ajutor este
lele Unite a bazelor m ilitare am eri ga nizaţiilor democratice şi progresiste greu de stabilit un bilanţ al vic
cane din Japonia şi O km aw a pentru din lumea întreagă apelul de a con americane au efectuat timelor catastrofei. S-a stabilit
desfăşurarea nebunilor m ilitare in trib u i la împiedicarea agresorilor de că numai la tabăra ocupată de
Vietnam , a folosi gazele toxice ca m ijloc de bombardamente muncitorii minei dc cupru din
★ război în V ietnam ul de sud. localitatea El Cobre, situată la
O T T A W A 30 (Aqerpres). — SE în R.D. Vietnam 100 km nord de Santiago dc Chi
James L'ndicott, preşedintele Con PARIS 30 Corespondentul Ager- le, ca urmare a ruperii unui ba
gresului canadian pentru apărarea pres, Geoiqcs Dascăl, transm ite : raj al unui bazin care reţinea
păcii, a făcui o dcclaralic în care a O marc m ulţim e, in m ajoritate ti H A N O I 30 (Agerprcs). — milioane de tone dc reziduri
arătat că in prezent speranţele agre neri, a participat luni scara la marele După cum anunţă agenlia V.N.A., in stare jluidă s-au înregistrat
sorilor americani în V ielnam sini sor m iting organizat in sala „M u tu a lilc " la 30 martie, orele 13,00 numeroase 250 dc morţi, sute de răniţi şi a-
tite eşecului. S.U.A. nu sin i in mă din Paris de Mişcarea franceză pen- (trupuri de avioane dc luptă cu reac proximaliv 400 dc dispăruţi. în
ţie americane, dccolînd dc pe porta-
v ioane Ic flotei a 7-a, au bombardat treaga tabără u fost înghiţită in
Explozie în fnţa clădirii Ambasadei numeroose puncte din apropierea o- două minute dc valurile uriaşe
roşului Donk Hoi şi vase de pescuit de noroi şi apă, fiind distrusă in
Statelor Unite din Saigon în largul coastei reg iu n ii V in h Linh, întregime. relatărilor ogcnţici
Potrivit
din R.D. Vietnam . Primele rapoarte
informează că cinci avioane duşma IlcuU'f, in Chile au fost resimţite
SAIGO N 30 (Aqerpres). — teva persoane au m urit, iar zeci de ne au fost doborîte şi numeroase al luni încă 28 dc cutremure dc o
După cum anunţă aqenbilc de pre persoane au Iost rănite. Parterul tele avariate. intensitate mai mică care nu au
să, m arţi dim ineaţa o puternică clă dirii, unde se alia consulatul a- In m esajul de protest adresat Co făcut alte victime. Institutul seis
bombă a explodat în lata clădirii merican, a fost complet distrus. m isiei internaţionale dc supraveghere mologie al U niversităţii din Chile
Ambasadei Statelor Unite din V ie t şi control, m isiunea de legătură a a anunţat că caiicmurul dc du
namul de sud, zguduind din teme Printre cei răn iţi se află şi adjunc- În a ltu lu i comandament al A rm atei minică a avut u forţă eehivalen-
lii clădirea de cinci etaje a amba Iul ambasadorului S.U.A., A le xis Populare Vietnam eze arată că „re lă cu. aceea a 30 de bombe ato
sadei, P otrivit prim elor rapoarte, ci- Johnson. petatele acte dc război comise în u l mice de. tipul celor care au ex
tim ele zile de S.U.A. constituie o cx- plodat asupra lliroşimei.
1rcm dc gravă încălcare a suvera Preşedintele Republicii Chile,
n ită ţii şi te rito riu lu i R.D. Vietnam şi Eduardo Erei, a reunii luni un
v io lă rii flagrante ale acordurilor de consiliu extraordinar de guvern
la Geneva. Ele ameninţă în mod grav pentru a examina situaţia Gu
pacea în Indochîna şi Asia de sud- vernul a hotă/ic să aloce suma
csl”. In mesaj se cerc ca „Statele dc 5 milioane eseu dos (1,3 mili
Unite să înceteze im ediat toate ac oane dolari) iu ajutorul sinistra
tele de război şi agresiune îm potriva
TEL A V I V. — M in is tru l aface culoare din S.U.A., M artin Luther ţilor.
V ietnam ului de nord, sâ pună capăt
rilo r externe al Izraelului, Golda King şi m in istrul ju stiţie i Nicolas
războiului agresiv din V ietnam ul de
M cir, a declarat la 29 m artie in Kalzenbach. PKIMAVARA IN EUROPA
faţa Parlam entului izraclian că ţara BRUXELLES. — După opt zile dc sud, să retragă toate trupele am eri
cano, armele şi m aterialele do răz
sa „nu-şi poate ascunde decepţia in grevă în subteran — la o adîncime LONDRA 30 (Agcrpres). —
boi şi să aplice în mod corect acor IT A L IA .
legătură cu recenta ho lă rirc adop de 600 de m etri — m in erii dc la
durile din 1954 de la Geneva cu p ri IN FOTO : Aspect de la o recentă m anifestaţie care s-a desfăşurat la Roma şi la caro nu participat Primăvara şi-a făcut apariţia
tată de Bundeslag p rivin d prescrie mina belgiană „B ate rie”, din apro vire la V ietnam ”. în majoritatea ţărilor europene.
rea crim elor naziste". Ea a arătat, pierea oraşului Licge. au obţinut m uncitori constructori aflaţi in grevă pentru îm bunătăţirea co n d iţiilo r dc muncă şi mărirea salariile .. Temperatura a crescut simţitor,
totodată, că guvernul izraelian a asigurări din partea guvernului be l parcurile au devenit populate şi
acceptat olerla gu vernului de la Bonn gian că, in cazul cind mina va fi vilegiat.uriştii au putut face pri
de a se slabiij relaţii diplom atice închisă, li se va garanta plasarea personalităţi din sud şi din noul, va mele băi in mare pe riviera ita
intre cele două ţâri. în alt loc dc producţie. . CO M EN TARIUL ZILE! studia m ăsurile constituţionale şi liană Institutul meteorologic din
TO KIO . — La T okio s-a iăcut cu BEIRUT. — Greva m un citorilor adm inistrative necesare in sud şi Vd Londra apreciază că luni a fost
noscut că diplom aţii japonezi din dc la regia de lu lu n a Libanului veghea la aplicarea re zo lu ţiilo r adop in Anglia, probabil, cea mai
capitalele ţă rilo r O rie n tu lu i M ijlo continuă dc cinci zile. La porţile tate. călduroasă zi de martie din ul
ciu vor avea, in cursul lu n ii aprilie fab ricii au fost instalate autom obile După cum apreciau observatorii do timii 25 dc ani. Ca şi in Austria,
o scrie de reuniuni, pentru a exa blindate. Luni au fost arestaţi 19 Ia Kharlum . rcca ce s-a realizai la Iugoslavia, Polonia, semnele pri
mina p o sib ilită ţile lă rg irii re la ţiilo r lu crători, acuzaţi de „in cita re la conferinţă a fost acordul unanim al măverii s-au făcut simţite şi in
economice şi comerciale ale Ja grevă". Z iaru l „A l A nba”, organul partidelor po litice de a se adopta regiunile dc sud şi est ale Nor-
poniei cu aceslc ţări. V or Si. de ase Partidului progresist socialist din Conferinţa „mesei rotunde* de la dişti să fie cooptaţi în guvernul cen tregu lu i Sudan, rcspinqînd ntît ideea „p rin c ip iu l unei so lu ţii paşnice, unica vegici şi Suediei, deşi in părţile
menea, discutate probleme p rivind Liban, scrie că „reve nd icările m un Kharlum , ale cărei lucrări au început tral. In s p rijin u l u n ită ţii tă rii s-au pro* separării cît şi cea a federalizării posibilitate de dezvoltare pe mai de dc nord temperatura se mai meni
asistenţa tehnică acordată de Ja cito rilo r de la regia de tutun sini nunţat Partidul Umma. Partidul na Sudanului". Partidul com unist preco parte a Sudanului” şi că „orice so ţine cohorită.
legitim e şi ju ste”. O serie de fru n la 16 martie, s a încheiat practic luni luţie adoptată va treim i să corespun
ponia aceslor stalc. La în tru n iri seara, „fără a fi ajuns — p o triv it a- ţional unionist, Partidul popular de nizează o soluţie care comportă des
vor participa — în afară de d ip lo taşi ai v ie ţii publice libaneze, de p rccicrii corespondentului agenţiei mocrat, Partidul F ra lii musulmani. centralizarea, prin crearea de adunări dă u lii dezideratelor sudului cît şi ale RHINUL A IEŞIT DIN ALBIE
maţi — şi o serie de reprezentanţi putaţi şi lid e ri sindicali, au decla France Pressc — la o soluţie d e fi Partidul comunist, sindicatele, orga regionale, alese în toate pro vin ciile, nordului".
ai firm elor industriale şi comerciale rat că sprijină, dc asemenea, acţiu n itivă în ceea ce priveşte reglem en nizaţiile ţărăneşti, ale studenţilor. In guvernul central urm ind să co n tro le In ciuda fap tu lui că numeroase BONN 30 (Agcrpres). —
japoneze. nea lu cră to rilo r de la regia dc tu puncte de pe ordinea dc zi au rămas
tun. tarea com plicatei probleme a rap or sinul g ru pă rii dc partide lavorabile ze sectoarele apărării, securităţii şi în suspcsic. iar rezo lu ţiile adoptate Apele Rhinului au inundat zi
BONN. — S erviciul dc presă al tu rilo r dintre p ro vin ciile din sudul u n ită ţii exista însă mai m ulte ten po litica externă a tării. lele acestea numeroase localităţi
LEOPOLDVILLE. —
Surse
din
guvernului vest german anunţă că Lcopodville au relatat că fostul pre ţă rii si cele din nord". C onferinţa dinţe şi m oduri d ife rite de a înţelege Dm păcate planurile mai sus-amin- nu presupun rezolvarea imediată a din Germania occidentală, După
dc mai m ulte zile Karl Carstens, şedinte a) Congoului (Brazzaville), a atras de la început atenţia opiniei unitatea tării. tilc, deşi îndelung dezbătute nu au situaţiei din regiunile m eridionale cum anunţă agenţiile de presă,
secretar de stal în M in iste ru l A fa Fulberl Youlou, a avut lu ni o în tre publice p rin im portanţa h o tă ririlo r Pe dc alta parte, unele grupări su fost acceptate. Cu toate e fo rtu rile de conferinţa de la K harlum a însemnat, în prezent este ameninţată de
cerilor Exlerne de la Bonn, se află care trebuiau să fie adoptate în diste au cerut completa separare a lotuşi, un pas înainte neînchcindu-sc inundaţie clădirea Parlamentu
vedere cu membri at cabinetului lu i puse, luni, Secretariatul conferinţei a cu o ruptură. D im potrivă, ca a reuşit
in Arabia Saudită. In cercurile po stopul rezolvării unei problem e caro, sudului dc nord. Din răspunsul dat u- lui din Bonn. Rhtnul a depăşit
Chombe. Deşi nu s-a dat p u b licită ţii anunţat încheierea lu crărilor, fără a să reunească la maso tra ta tive lo r re
litice se apreciază că vizita secre de fapt, a grupat forţele politice su ccslci poziţii de către lid e rii altor cu patru metri nivelul normal
nici un comunicat oficial p rivin d a- se fi ajuns la o form ulă de finitivă. prezentanţii ambelor părţi si să se
tarului de stal, ţinută pină acum daneze în ju ru l a două te n d in ţe : partide, reiese pericolul pc corc îl şi se aşteaptă ca apele să crea
cesle tratative, observatorii de pre An fost adoptate o serie de h o tă riri încheie cu perspectiva re lu ă rii trata
în secret, constituie o dovadă de să consideră că s-a ajuns la o in- menţinerea u n ită ţii ţării, sau scin reprezintă separatism ul care „slăbeşte p rivin d norm alizarea situaţiei din sud scă in continuare
intensificare a unei activită ţi d i ţcleqere ca Youlou să plece in Ka- darea ci. forţele şi nu face altceva decîl să in dom eniul economic, social şi al tivelor. Rezultatele modeste obţinute
plom atice discrete, desfăşurată dc langd, unde va lorma un guvern în Pe masa conferinţei au fost depuse folosească duşm anului". educaţiei. A fost, de asemenea, ho- la K harlum lasă însă loc pentru ma D. |. ZASLAVSKI A ÎNCETAT
guvernul cancelarului Erhard. cu exii. propuneri reflcctînd tocmai existen Sanu şi Frontul sudului au propus tăritâ alcătuirea unui subcom itet per nevre din partea partidelor dc dreap DIN VIATĂ
scopul de a încerca să găsească o N EW YORK — C om itetul special ţa color două lendinţe. Propunerile un plan care prevedea iniţierea unui manent care arc ca sarcină convo ta şi a unor puteri străine cu interese
cale de îm bunătăţire a re la ţiilo r sale partidelor din nord şi a m a jo rită ţii plebiscit care să perm ită lo cu ito rilo r economice şi p o litice în Sudan. Con
al O.N.U. pentru examinarea pro carea unei a doua conferinţe, îndată ferinţa se înscrie, totuşi, pe linia c- MOSCOVA 30 (Aqerpres). —
cu ţările arabe. partidelor sudaneze prevedeau în e* din sud să-şi hotărască singuri v iito
blemei aplicării Declaraţiei cu p ri ce va ajunge la o form ulă acceptabilă fo rtu rilo r dc a aborda în mod realist A incelat din viaţă, in virstă
W ASH IN G TO N . — Crucile ar- vire la acordarea independenţei ţă senţă menţinerea unui stat unitar şi rul, în faţa lor urm ind a fi puse trei atît pcnlru sud cît şi pentru nord. această problemă d ific ilă şi complexă dc R0 dc ani. ziaristul sovietic
zinde ale Ku K lu x Klan ului şi-au rilo r şi popoarelor coloniale işl va crearea în sud a unui guvern regio v a ria n te : crearea unui stat federal, M ai m ulte rezoluţii se referă la ne a Sudului, m oştenire a îndelungatei D I. Zaslavski, cunoscut in
făcut din nou apariţia in statuie din relua lucrările la C aprilie, anunţă nal si a unui consiliu regional cu o unitate completă cu nordul sau se cesitatea re sta b ilirii ordinei în sud, dom inaţii colonialiste şi a te rg ive r U.R.S.S. şi peste hotare pentru
responsabilităţi in dom eniul îiivâ ţă - pararea şi deci, existenta a două state
sudul S.U.A. Aqenţia France Pre- agenţia Reuter. U ltim ele şedinţe ale urmată de ridicarea stă rii excepţio sării rezo lvă rii ei dc către partidele
m in lului, sănătăţii publice, com erţu independente. Un plan bazat pe o foiletoanele, articolele publicis
sse informează că duminică scara, com itetului, cunoscut şi sub denu nale, necesitatea înch eie rii de acor de dreapta care, deocamdată, deţin
la o „cerem onie” a m em brilor aces mirea de C om itetul celor 24, au avut lui. a g ricu ltu rii, resurselor animale cunoaştere mai buna a re a lită ţii a duri cu stolele africane vecine cu m ajoritatea p o rto fo liilo r m inisteriale. tice şi pamfletele pe teme in
tei organizaţii teroriste din com i loc in decembrie anul trecut. ele. Sudul, p o triv it propunerilor nor fost prezentat de Partidul Comunist p rivire la refug ia ţii sudanezi, încadra" Dată fiind această situaţie iu i ne pu ternaţionale pc care le-a publi
tatul Duval (statul Florida) au fost Situaţia din Rhodesia de sud este dului, ar trebui să aibă dreptul la o al cărui secretar general a declarat rea unui număr mai mare de repre tem aştepta la o rezolvare imediată cat in presa sovietică şi mai ales
spînzurate manechine reprczcnlînd una din principalele probleme aflate reprezentare proporţională cu nu că „cea mai bună garanţie a unei zentanţi din sud în adm inislraţie. Co şi spectaculoasă a problem ei. In „Pravda
m ărul lo cu ito rilo r in Parlamentul de juste soluţionări a problem ei o cons
printre alţii pe lideru l populaţiei de pe agenda com itetului,
la Kharlum , iar Irei m in iştri su titu ie dezvoltarea democratică a în m itetul permanent, alcătuit din 12 M A R IA STOENESCU
fleddc|lA d adm inistraţia zlarululi slr» Dr. Petiu (Srcza nr. 25c telefon 158B. 12 75. 15 85. 20 70 Taxa piaiilâ In numerar conlorm a p io bătii D u c tile i Gi n tia le P.T.T.R- nt 2(313.28 din 6 qole m bile 1949. - Tlp.aruli întreprinderea P oligrafica Huaedoara Deva 40.065