Page 11 - 1965-03

m stas Dcarnal socialismului Paq. 3

A N U N I
AGENDA

PlMA IA DATA DE 15 MARTIE 1945 O REDUCERE DE 20 30
LA SUTA A PRETURILOR LA NUMEROASE SORTIMENTE DE ÎMBRĂ­
JOI 4 HÂRTIE 1365
CĂMINTE, ÎNCĂLŢĂMINTE Şl ŢESĂTURI SPECIFICE SEZONULUI.
IN ACEASTĂ PERIOADA VA PUTEŢI PROCURA IN CONDIŢII
da im p o rta n te reze rve in te rn e CINEMA
AVANTAJOASE. CU REDUCERI D E PREŢURI SUBSTANŢIALE :
(Urmare din pag. I) rea schemelor de laminare, lichida­ cuploare; confecţionarea unul mar­ DEVA : M ofturi — 1900 — cine­ _ PALTOANE DE STOFA PENTRU FEMEI Şl BAR3AŢI ;
rea ultimelor bare din şarjă, lua­ cator automat pentru a se asigura matograful „Patria" : Vremea pagi­
minatelor la dimensiunile cerule de rea unor probe corecte penlru ana­ o marcare continuă şi corectă a la­ nilor — cinenmtografut „ A r t a " ; PE­ — ROCHII, FUSTE Şl TAIOARE DiN STOFA ;
beneficiari, in care scop a propus lizele chimice in scopul evitării a- minatelor şi a nu se mai da naştere TROŞANI : Soţie |)entru un austra­
să se pună la punct tamponul de fi­ meslecului. Un accent deosebit a la amestecuri de material ; repara­ lian — cinematograful „R epublica"; — RAGLANE Şl CANADIENE ;
xare a linqourilor la fierăstraiele de fosl pus pe întărirea disciplinei şi rea gropilor de răcire a laminatelor
Can-enn — cinematograful „7 N oiem ­
tăiat, pentru o nu mai pleca de pe simţului de răspundere penlru soar- în scopul evitării fulgilor şi crăpă­ — GHETE Şl BOCANCI ;
Tresele de ajuslaj laminate cu de­ la calităţii produselor expediate. turilor inlcrne dalorită răcirii ; ba* b rie "; LUPEN1 : Sedusă şi abandona­
fecte, supra on subdimensionate. Adunarea generală comună a ce­ lotarea şi slivuirea pe calităţi a la- tă — cinematograful „Cultural"; SI- _ STOFE PENTRU PALTON Şl COSTUM ;
MERIA: Şeful — cinematograful „M u ­
Discuţii vii, interesante, au pur­ lor două organizaţii de bază P.M.R. glelor răzleţe rămase dc la şarjei
tat şi maistrul principal de la linia a adoptat un corespunzător plan de curăţarea şi ajustarea laminatelor reşul" ,- ALBA 1ULIA : Ghinionistul — _ CIORAPI DIN BUMBAC MERCERIZAŢI Şl ALTE ARTICOLE DE
cinematograful „V ictoria" ; SEBGŞ :
de laminare N. Nedelcu, manevran- măsuri care, tradus tn vială, va con­ in ordinea graticului de livrare că­
Via|a particulară — cinematograful
lul principal de la caja degrosisoa- duce la îmbunătăţirea substanţială tre beneficiari, în scopul res|)ectăril
re D. Pop, manevrantul I. Pavcl de a calitălii laminatelor. Dintre obiec­ disciplinei contractuale. „Progresul" ; Misterele Parisului — CALITATE Şl IN SORTIMENTE VARIATE.
la foar/cca de 1 000 tone, N. Ungu- tivele cuprinse in planul de măsuri Operativ, cu mult simt de răs­ cinematograful „Sebeşul" ; ORÂŞTIE:
reanu din partea grupului de con­ pol fi amintite cele cu privire la : pundere, laminatorii au discutat Veselie la Accapulco — cinematogra­ NU INTÎRZIAŢI I VIZITlND MAGAZINELE O.C.L. PRODUSE IN­
trol tehnic al calităţii şi I- Zidaru, întărirea colaborării dintre secţiile despre posibilităţile şi rezervele de ful „P atria "; îndrăgostitul — cine­
adjunctul şefului de secţie. Penlru O S M. I, otelăria electrică şi lam i­ care dispun încă pentru a îmbună­ matograful „Flacăra" ,- HAŢEG : Des­ DUSTRIALE HUNEDOARA, IN PERIOADA PiNA IA 15 MAR­
Îmbunătăţirea calităţii laminatelor norul de 800 mm., pentru a nu se tăţi continuu calitatea laminatelor. s p A t a r u ILIE coperirea Iul Julian Boli — cinema­
ei au venit cu propuneri valoroase mai expedia spre laminare lingouri Răspunsul pe care .11 dau benefici­ cuptorar : tograful „Popular"; BRAD : Ghepar­ TIE 1965 VA PUTEŢI PROCURA DIFERITE MĂRFURI DE SEZON CU
privitoare la calibrarca nouă la la temperaturi sub 750 grade C., de­ arilor este străbătut de voinţa $1 „A vem datoria sâ iacem totul pen­ dul — seriile I-II — cinemalograful
caja pregătitoare, îmbunătăţirea o- pozitarea corespunzătoare a Iingo- tru ca încălzirea să iie făcută aşa „Steaua roşie"; LONEA ; Străinul — REDUCERI IMPORTANTE DE PREŢURI.
pcralie» de sulare la foarleca de 1.000 urilor în hala cuptoarelor, slivuirea hotărîrea unanimă de a expedia în­ cum cer instrucţiunile tehnologice". seriile f-II — cinemalograful „M in e ­
tone pentru eliminarea relaşurilor de for pe calităţi şi şarje in scopul e- treprinderilor prelucrătoare numai ru l" ; 1LIA : Certificatul de naştere
la capele, introducerea şi respecla- vilării posibilităţilor de amestec in laminale de bună calitate — cinematograful „Lumina".
T O T U L D E P IN D E D E NOI RADIO / C $1 B E N Z I I N D U S T R I A L E f s

Din numeroasele sortimente de la­ Irol de la laminorul de 650 mm. El Inginerul Silviu Suteu, adjunct al şe­ •o --------------------------------------
minate produse la C.S. Hunedoara, a propus laminatorilor ca ţoale şar­ fului de secţie cu întreţinerea. El a Programul I : 5.06 Concert de di­
opl tipuri de profilc cu o largă gamă jele să fie laminale complet, fără a arălat că muncitorii de la înlrclinerea mineaţă ; 6,10 Cinlece patriotice pe
dimensională sînt produse de colec­ mai rămîne blumuri, ceea ce permite mecanică şi electrică şi-au adus o versuri dc M ihu Dragomir. ton Brad
tivul laminorului de 650 mm. îm bu­ evitarea amestecului diferitelor mărci contribuţie preţioasă la obţinerea şi Vlaicu Birna ; 6,35 Intcrmezzi de
nătăţirea calităţii laminatelor este de oleluri. Deoarece au fosl cazuri unei producţii sporite şi de bună ca­ estradă ; 7,15 Muzică uşoară; 7,30
privită aici in ultimul timp cu mai cind s-au expediat laminate fără re­ litate. Intervenţiile la avarii şi opriri S/atul m edicului: Prevenirea dislru
mult simt de răspundere dc către zultatul probelor dc laboralor. in g i­ accidentale au fost piomple şi cu c- gorii vitaminelor la gătit ; 7,45 Piese
Întregul colecliv. Această problemă a nerul Ţîrlca a propus ca încărcarea fecte calitative corespunzătoare. Pen­ de estradă; 8.06 Lucrări penlru fan­
fost analizată în organizaţiile de bază vagoanelor să se facă numai in pre­ tru ca în viitor secţia să îmbunătă­ fară de Ion Totan ; 10,03 Din înre­
pe schimburi si în consfătuirile dc zenta controlorului de calilate şi cu ţească mai mult nivelul calitativ al gistrările de muzică uşoară ale o r­
producţie unde au lost slabilile mă­ j>robcle de laborator executate. produselor, direcţia mecanico-cnerge- chestrei Constantin Birsan ; 10,30 M e­
suri cu lermcne şi responsabilităţi. — M utic şarje dc otel slau timp tică a combinatului este chemată să lodii populare interpretate la diferite
A fost astfel îmbunătăţii regimul ter­ îndelungat în ajuslaj la laminorul de asigure din timp necesarul pieselor instrum ente; 11,00 Muzică din ope­
mic de încălzire o blum urilor pentru 1000 mm. — spunea Nicolae Lică, de schimb pentru agregate şi să ur rele lui Donizelli ; 12,03 Emisiune . . .
realizarea unei temperaturi optime de şef de echipă la cuploarele cu pro­ genteze comenzile făcute în special muzicală pentru cci m ici; 12.15 Re­ % ■
laminare, s a stabilit un ritm optim pulsie. Prin fluxul intens de lami­ la maşinile de îndreptai prolile. cital Dorina Drăghici — muzică u- r • • * * ic»$l :•
de laminare pe sortimente, care asi­ nare, şarjele sînt mutate dinir un loc In prezent se urmăreşte aplicarea H A N G A N U DUMITRU şoară ; 12,30 Un milion de artişti a-
gură capacitate normală dc laminare in altul şt se amestecă, iar uneori propunerilor privitoare la pregătirea laminalor : maiori ; 13,05 Cînlecc de dragoste şi
şi evită aglomerările pe linia de la­ controlul tehnic de calitate nu preci­ cajelor, la ştandul de rezervă, repa­ „Do noi depinde eliminarea defec­ jocuri populare; 13,40 A rii din ope­ oSTRIAlt;
minare, s-a introdus o calibrore nouă zează concret care sini şarjele ce u r­ rarea utila ju lu i in z.ona paturilor de telor de suprafaţă". re ; 14,10 „Povestea unei iubiri" —
la maşinile de îndreptat profilc, s a mează a se lamina. răcire. Dar, aprecierea produselor la­ muzică uşoară; 15,22 Muzică popu­ E SupeR\°aRA ;
întărit controlul recepţiei pe mesele Aşa cum arătau maistrul Ion Boro- minate se face şi pe baza aspectului lară interpretată de Tila Bărbulescn,
de pislolat şi se iau probe de con­ miza, din sectorul ajuslaj şi Mircea lor comercial. De aceea, este necesar losif M ihuţ şi Florea Cioacă; 17.00 V DE C/vm* • • •
trol pe fluxul de laminare după fie­ Ungureanu, şeful biroului de expe­ ca laminatele uşoare să fie etiche- Cîntă Mihaela Botez şi Viorcl Ban . o . « • «
j,
care 10 blumuri laminate. In ziua de diţie, se cerc o colaborare mai slrîn- lale cu lăblilc slanlnte şi im|)nmatc, — arii din opere» 17,15 Antologie » $ . « « • « f * • • • • © • • • • • •
27 februarie a.c., în coloanele ziaru­ so între laminalori, personalul de la să li se aplice vopsea durabilă în cu­ poetică George Coşbuc, prezentare * # « â * * « ' * ‘ * * ' * “ * ®
lui „Drum ul socialismului", laminato- C.T.C. şi m uncilorii dc la expedierea lorile prevăzute de STAS. de conf. univ. Dumitru Micu ; 17,30
rii au găsii un lucru nou : aprecierea materialelor. Carele laminate să fie Colectivul laminorului de 650 mm Muzică pojjulară cerută de ascultă­ PENTRU ÎNTREPRINDERI SI COMERŢ
produselor lor făcută do către bene­ şutate numai la dimensiunile cerute se angajează pe această cale să eli­ to r i; 18,00 Seară penlru tineret;
ficiari. In aceeaşi zi au fosl mo­ de beneficiar, depozitarea lor să fie mine toate deficientele semnalate de 19,00 Cîntă, dansează tinerele; 20,00
bilizaţi muncitorii, inginerii şi tehni­ făcută în stive pe şarje şi calităţi, beneficiari, mobiliz.îndu-şi forţele in Radiogazeta de seară; 20,30 Varietăţi
cienii din două schimburi penlru dez­ iar cele care au fost depistate cu vederea valorificării rezervelor in te r­ muzicale,- 22,20 Muzică de dans.
baterea materialului respectiv. defecte în timpul încărcării să fie ne existente în aşa fel ca laminatele
Primul a luat cuvîntul inginerul imediat înlăturate. sa fie la nivelul cerinţelor aclualc. Buletine de ştiri ş| ra d io ju rn a le ;
Teodor ’firlea, şeful grupului de con- In încheierea discuţiilor a vorbii ION DARAMUŞ 5.00; 6,00; 7,00; 10.00; 12,00; 14.00,
16,00; 22,00,* 23,52 (programul I ) ,
a în ă lţim e a exigentelor 23,00; 0,52 (programul II). 19,00,
7,30; 9.00;
17.00;
13,00;
In sala C.F.U. se slrinseseră pes­ triloi şl îndeosebi a Inginerilor, din ticipantl la consfătuire. Luind cu- 1 P L E X U L D E F A I A N Ţ A Ş I
te 150 controlori ai calităţii metalu­ loate sed iile produclive, fală de ca­ vinlul, ing. loan Nilo, director teh­
lui. Luind cuvîntul primul, ing. litatea produselor pe care le execu­ nic al combinatului, a subliniat că TELEVIZIUNE ITlC LĂS.SH ISO AR A-
Chcorghe Milă, şclul serviciului tă. Gsle bine să se ajungă acolo in ­ publicarea unui malerial privind pă­
C.T.C., le-a prezentat pe larg conţi­ cit fiecare dintre ei să devină un rerea beneficiarilor in ziarul „D ru ­ BIR AU AUGUSTIN
nutul materialului apărut in ziarul controlor al calităţii. mul socialismului" conslituie un maistru la m in a to r: ______ 19.00 Jurnalul tele viziu nii; 19.10
„Drum ul socialismului", în care be­ — Penlru că beneficiarii nu sint sprijin preţios în activitatea colecti­ „N u ajunge să ne depăşim planul Pentru tineretul şcolar: Oaspeţii noş­
neficiarii îşi spun părerea despre întotdeauna mulţum iţi de calitatea velor do siderurgişti şi in special a de producţie ; trebuie să realizăm t r i; 19,40 Un laboralor neobişnuit...;
calitatea otelului. otelului sîntein de vină şî noi, con­ lucrătorilor din cadrul serviciului asemenea produse care să cores­ 20,00 Actualitatea cinematografică ;
— Faptul că a ajuns la benefici­ trolorii calitălii de la O.S.M. 2 — a C.T.C., care au sarcina de a veghea pundă cerinţelor beneficiarilor". In încheiere: Buletin de ştiri. Buletin
au olel cu delecle ni se datorează arătat tov. loan Goslian, şelul g ru ­ ca pe poarta combinatului să nu iasă meteorologie. S O P O M E N f
în mare parte nouă, controlorilor ca­ decit metal de bună calitale.
pului de conlrol din secţia respecli-
lităţii — a spus el printre altele. Din propunerile participanţilor s-a
vă. Nu o dală a plecai din secţia I C A D O U R I
Dacă am fi fost mai exigenţi şi am înlocmit un plan de măsuri care
noastră spre laminoare otel cu de­ Buletin meteorologic
fi vegheat ca din sed ii şi pe poarta cuprinde: extinderea cursurilor de
fecte. $i aceasta, în marc parte, pen­
combinatului să nu iasă asemenea calificare şi perfecţionare a cu-
produse, fără îndoială că lucrurile tru că n-am colaborat îndeajuns cu noşlinlolor profesionale ale contro­ PENTRU 24 ORE
maiştrii de la exploalore si nu i-am
ar fi fosl cu (olul altfel. sprijinit în luarea celor mai efici­ lorilor la toate grupele de conlrol
— Cu consider că la calitatea ne de la laminoare, otelării şi lunialc, Vreme nestahilă cu cerul noros,
ente măsuri penlru imbunălălirea ca temporar acoperit. V or cădea preci­ B E I.O U R '
corespunzătoare a metalului produs lilălii producţiei. repartizarea mai judicioasă a forţe­
in unele perioade şi în unele sed ii lor de conlrol asllcl încîl la |>oslu- pitaţii sub formă de j>loaie şi lapo- m . VAZt
a condus în bună parte si insufici­ — Intr-adevăr — completă con riJe cheie să fie cei mai competenţi viţă. V în lu l va sutla potrivit, cu
enta pregătire profesională a uno­ Irolorul Constantin Cliiloiu — atunci oameni ,* pentiu înlăturarea incluzi­ intensificări locale din vest şi norrl-
ra dintre noi. In ultimul timp au cînd am colaborat cu olelarii am re unilor nemelalice — întărirea con­ vesl. Temperatura aerului în scăde­
fost asimilate noi mărci de oteluri, uşii să facem lucruri bune. In urma trolului la roceplia materialelor re­ re ; ziua va fi cuprinsă între 4 şi 9
noi profilc de laminate ■, exigenta unui studiu întreprins în comun, de tractare şi montarea ansambleior do grade, iar noaptea inlre —2 şl -|-4
beneficiarilor a crescut. Insă, nu pildă, «un reuşii să îmbunătăţim ca­ turnare. S-au prevăzut apoi. măsuri grade, local mai ridicată.
toii controlorii s-au străduit să lină litatea otelului penlru sape şi prăjini plivin d inlăturaroa amestecului de
pasul cu noile cerinţe. De aceea, de foraj a multor oteluri cu deşii şarje şi a trim iterii materialelor cu
propun să fie luate măsuri de îm­ naţie specială. De cc n-am putea co­ defecte dinlr-o secţie în alta. îm- PENIRU URMĂTOARELE
bogăţirea cunoştinţelor prolesionafe labora şi în înlăturarea dcficienlelor buniŞlăţirea recepţiei etc. Traducerea BOROMIZA ION
a întregului personal — spunea con­ semnalate acum de beneliciari ? Mai tor in fapte va face. fără îndoială maistru la ajuslaj : 3 ZILE
trolorul Constantin Luncanu. In plus, ales că aproape toate se datorează ca munca de conlrol să se ridice la „Trebuie să se respecte cu stricteţe
a$ propune conducerii combinatului abaterilor de la instrucţiunile teh­ înălţimea exigentei beneficiarilor. programul dc laminare $1 expediere, Vreme neslabilă, cu cerul noros,
să mihleze penlru întărirea răspun­ nologice. să existe mai multă colaborare inlre şi temperatura la începui slaRonară,
derii cadrelor de conducere, a nimş- Asemănător au vorbit şl alţi par- GH. COM ŞUŢA C.T.C. şi expediţie". apoi in scădere uşoară.
ducţia pe cap de animal, şi pe aceas­ nire corespunzătoare a animalelor pe concentrate. Cu toate câ există tocă­
tă cole sâ se mărească cantităţile de timpul verii şi în perioada de stabil- tori suficiente şt mori cu ciocănele,
laple, carne, lină ele., predate sta­ laţic. Furajele obţinute rle unităţile acestea nu sint folosite din plin. La
lului pe bază de contract. In acest respective sint de slabă calitale, iar cele arătate mai trebuie adăugat fap­
scop trebuie sâ sc acorde o atenţie raţiile alcătuite sînt neechilibrate, tul eă în numeroase unităţi nu s-a
deosebită alimentării raţionale a vi­ fiind deficitare îndeosebi tn albumi- asigurat o gospodărire judicioasă a
ţeilor cu laple integral. înregistrării nă digeslibilă, Făcînd un calcul se furajelor, raliile nu se alcătuiesc în
corecte a producţiilor obţinute şi a poale constata că dacă s-or aplica mod diferenţial, nu sint economice si
sporului în greutate, dotării coo|)cra* întregul complex de măsuri agroteh­ complete penlru fiecare categorie de
(Urmare din pag I) constituie selecţia. Trebuie arălat media pe regiune Stă în putinţa mai buni membri cooj>cratori, care livelor agricole cu aparatura şl reac­ nice producţia de masă verde şi l i ­ animale. Ţoale acestea dovedesc că
insă că şi în această privinţă există specialiştilor ca prin asigurarea unei sînt retribuiţi în funcţie dc realizările tivii necesari determinării procentu­ nuri ar creşte de 2-3 ori, teea cc ar unele organizaţii de partid, conduce­
posibilitatea să se obţină rezultate lui de grăsime a laptelui etc. In ace­ permite ca in fiecare undate să se rile cooperativelor agricole şi spccia-
In proporţie de 88,6 la sulă. Nu pot asislenlc sanilar-vetei mare corespun pe care Ic obţin Vorbind despre re­ laşi timp nu trebuie sc«ripală din ve­ lişlii nu se preocupă cu suficientă
fi considerate mulţumitoare nici re­ mai bune. De aceea este necesar ca zătoare s«T determine reducerea sim­ zultatele obţinute în sectorul zoo­ dere nici prcocnp«irca pentru recon- creeze o rezervă însemnată de furaje, răspundere de buna desfăşurare a
zultatele înregistrate la porcine unde medicii veterinari şi spcciatişlii din ţitoare o pierderilor provocate de tehnic, sc poale arăta că de pc urma dilionarea animalelor livrate pc bază lată de ce esle necesar ca acţiunilor
s-au obţinut. în modic mai pulm do 5 unităţi să-şi aducă o contribuţie mai unele boli. valorificării produselor animaliere, întreprinse penlru îmbunătăţirea pa­ activităţii în sectorul zootehnic, de
substanţială în organizarea şi des­ dc contract. Considerăm ca valoroasă jiştilor naturale să li sc acorde ţoa­ introducerea metodelor avansate în
purcei de la fiecare scroafă fălăloarc. cooj>crativa agricolă dc producţie din
făşurarea lucrărilor de selecţie ur­ Oe la fiecare animal — in această privinţă experienţa coo- lă alenlia de către organizaţiile de creşterea animalelor, de aplicarea in
După cum se ştie, calea principală Apoldul de Sus a realizai venituri
mărind îndeaproape furajarea raţio­ peralivelor agricole care îngraşă ani­ partid din cadrul cooperativelor agri­ practică a cunoştinţelor pe care în­
penlru sporirea numărului de anima­ rle peste 700.000 lei. Mai mult dc 90
le o constituie reţinerea în tiecaro nală a animalelor, (increa la zi a producţii cît mai ridicate la sulă din numărul animalelor livra ­ malele cu luraje ieftine, cuie se ad­ cole. Trebuie urmărit in primul riud g rijito rii şi le însuşesc la cercurile
unitate a tinerelului provenit din evidentelor asupra monlei, tătarilor te pe bază de contract au fosl pre­ ministrează in hrana acestora numai ca pe fiecare păşune sâ sc execute de* învâţămint agrozootehnic,
şi |)roducţiei (iccărui animal. Exislă După cum se ştie, obiectivul p rin ­ în stare prcjjarulă.
prăsilă proprio şi apt penlru repro­ cipal urmării in sectorul zootehnic date la calitatea 1. In bună măsură lucrări simple de curăţare, de comba­ *
ducţie. l«il«i de ce este necesar să se cooperative agricole de producţie rezultatele rlobîndile se daloresc a- tere a eroziunii, fertilizare şi supra- Există condiţii depline penlru ca
acorde o a!en|ie deosebită organi­ undo s-a acumulat o bună experienţă, esle sporirea continuă a producţiei plicării în jrraclicâ a cunoştinţelor pe In toate unităţile - însămînlări. In acelaşi limp este ne­ sarcinile slabilile în zootehnic pe a-
zării in bune condiţii a reproducţiei, în care dalorită aplicării unei selec pe cap de animal. In această direcţie caie in g rijilo rii de animale şi le-au cesar sâ se evite păşunalul primăva­ ccst an să fie în lă jilu ilc în întregime.
in acest scop trebuind sâ sc urmă­ Iii şliintilice s-a reuşit să se forme se poale arata că deşi la producţia însuşii la cercul zootehnic. o puternică bază ra pe fineţe, deoarece acest proce­ La realizarea aceslui obiectiv sînt
rească îndeaproape realizarea pla­ zc efective de animale maică cu un dc lapte dc vacă s-a înregistrat o Nerealizarea producţiei jjlanificale deu duce la scăderea simliloare a chemaţi să-şi ailucă o contribuţie mai
nului do monta si fâlâri. In raioanele potenţial de producţie ridicai. Esle creştere simţitoare comparativ cu a- producţiei de fîn. Merită să fie sub-
la laptele do vacă şi oi a făcut ca
şi unităţile in rare s a manifestai o pre­ de datoria consiliilor agricole raio nul 1963, ea s-a menţinui lotuşi Io sarciniie contractuale la produsul furajeră lmi.it faptul că in amil trecut s-a du ­ substanţială specialiştii de la consi­
liile agricole r.iionale şi orăşeneşti
ocupare susţinută in această direcţie nale să se preocupe cu toată râs un nivel nesaţislucălor tată de )>osi- blat suj>rafala ocupată cu Irifohcnc,
ponderea de generalizarea cx|>eri hilităţile existente. Asllcl. în timp ce respectiv să fie înfăptuite doar în Factorul holărîtor in dezvoltarea şi din unităţile de producţie Ei au
s-au obţinut rezultate superioare me­ s-au extins culturile de sfeclă fura­
onlei pozitive a unităţilor fruntaşe cooperalivi'le agricole din raionul proporţie de 83 şi respectiv 84 la sută, creşterii animalelor îl consliluii' asi­ datoria să militeze permanent pen­
diei înregistrate pe regiune, ceea ce jeră, s-a îmbogăţit sortimentul de nu­
dovedeşte că există o sene de re­ intr-un număr cîl mai mare de co- Sebeş au obţinut o producţie cu a- cele mai slabe ri-zu Hale fiind înre gurarea unei baze furajere îndestu­ treţuri cu plante ca morcovi, varză tru aplicarea in practică a experien­
zerve care sini incă slab valorificate. perative agricole dc producţie. De proape 500 l. lapte pe cap de vacă yislrate de către cooperativele agri­ lătoare şi din sortimente diferite de ţei dobindilc dc unităţile fruntaşe,
asemenea, specialiştilor din cadrul cole din raionul Alba şi oraşul rogio nutreţuri. Principala sursă dc nutre­ furajeră, iarbă dc Sudan, floarca- pentru introducerea pc scară largă
Astfel, s-a desprins faptul' că deşi furajată mai mare faţă de media rea­
consiliilor agricole raionale şi a ce­ nai Hunedoara. Poate fi considerat ca ţuri in regiunea noastră o constituie soarclui în cultură dublă clc. Nn a- a metodelor zootehnice avansate. De
comparativ cu anii anteriori s-«» îm ­ lizată pe regiune, cooperativele agri­
lor din unităţile de producţie le re pozitiv faptul că fată de anul 1963 eelaşi lurru se poale spune despre asemenea, organizaţiile de part ici au
bunătăţit activitatea de reproducţie cole din raioanele Brad. Haţeg, llia oajişlile naturale.
vine sarcina de a urmări îndeaproa s au livrai pe bază rle contract mai producţiile realizate pe unitatea de datoria să analizeze ceea cc a fost
prin monla naturală şi artificială, şi oraşul regional Hunedoara au în­ Aplieînd întregul complex de mă­
totuşi nu s-au înfăptuit în întregime pe folosirea judicioasă a tuturor m ij­ registrat producţii cu 200— 400 l. sub mult cu peste 460 tone carne Rău suri penlru ameliorarea păşunilor, suprafaţă. Producţiile medii înregis­ pozitiv şi lipsurile care s-au mani­
sarcinile slabilile, inai mulle nea­ loacelor menite să contribuie la a inerţia regiunii. Diferente însemnate este însă că majoritalea animalelor unele coojierative agricole cum sini trate la fiecare sortiment se menim festat în sectorul zootehnic în cursul
junsuri înlilm ndu-se în raioanele O- siyurarea realizării în întregime in de producţie de la o unitate la alta s-au predai la greu 10 ti mici şi de cule din Miercurea. Pricaz. llia, şa. la un nivel scăzut din cauza neapli- anului trecut Ne aflăm într-o peri­
râşlie, llia şi Brad. In bună măsură acest an a obiectivelor stabilite în se întilnesc în loate raioanele lată rahtăli interioare. Fărînd un simplu au reuşit să asigure creşterea pro­ cării la limp a măsurilor agrotehnice oadă cînd se pol stabili rm’isuri cores­
nerealizarea planului de montă s-a pbmurile dc producţie cu privire la cileva exemple: Cooperativele agri calcul se poate constata că dacă bo­ ducţiei de masă verde la ba, ceea ce specifice fiecărei culturi şi întirzie- punzătoare penlru lichidarea neajun­
datorat (aptului că brigadierii zo- creşterea numărului de animale pro­ colo din Cîlnic, Apoldul rle Sus. Gîr- vinele predate la categoria a 11-a se a permis o bună hrănire a animale ril recoltatului. surilor, îndeosebi in ceea ee pri­
olebnici, şefii de ferme, îngrijitorii prietate obştească. Intre măsurile ce hova, Boz, Miercurea s.a au obhnut recondiţionau şi se predau la cate­ lor pe timpul verii. Ca pozitiv con Analizîud balanţa furajeră se con­ veşte asigurarea bazei lurajere. In
de animale şi operatorii însâniinlă- trebuie luate îu vederea sporirii în ­ cu 400— I 200 I. lajile pe cap de vată goria I, cooperativele agricole pu- siderăm şi exemplul cooperativelor a- stată că la toate sortimentele de nu­ fiecare unitate trebuie să existe o
tori nu «iu înţeles pc deplin însem­ cărcăturii de animale la sula de hec furajată mai mult d»*cîl media reali­ •emi obline în plus venituri rle peste gricole din llărău, Oarda ele., cari* treţuri. cu excepţia grosierelor, »*.\is- preocupare susţinută pentru aplicarea
nătatea accslei acţiuni, privind cu tare un loc important il ocupă exe zată pe raion. Asemenea i*xempte ne un milion lei. Ca negative pot li scoa­ prin desţelenirea păşunilor slab pro­ lă deficit faţă de necesarul planifi­ măsurilor menite să contribuie )o
superficialitate indicaţiile dale cu cutarea la timp a acţiunilor prevăzu­ oferă şi cooperativele do produclle se în evidenţă exemplele cooperati­ ductive şi cultivarea lor cu plante cat. Excedentul dc grosiere este de­ creşterea producţiei pe pajiştile na­
privire la identificarea animalelor te în planul tehnic al reţelei sanitar- din Orăştic. Pricaz. Teiuş ele Rczul velor agricole din raioanele Alba, furajere valoroase au reuşit să spo­ preciat dco.irece o mare parte din turale şi la nutri»lurile cultivate, ast»
în călduri şi prezentarea lor la timp veterinarc. Neasigurarea unor con • alele hune înregistrate do unităţile Ibad şi llia, care au livrat peste 70 rească fie 2-3 ori pro d m lia de nu coceni se mai află încă în cimp. ceea fel incit să se asigure o furajare ra­
la înr.ămînlări. iar în unele cazuri rlilii corespunzătoare de adăpostire. l«» sulă din bovine la calitatea a ll-a, Ireturî oblinute de pe suprafeţele ce lace ca floar în mică măsură să ţională a animalelor. Pc această cale
medicii veterinari nu au sprijinit şi liră ui re şi inqrijire a animalelor a ri'speclive sini o urmare li roase ă a ceea ce a influenta! nefavorabil a- se poala substitui deficitul existent se creează condiţii pentru sj>orirca
controlat tu suficientă răsjnindero făcut ca în anul trecut jnerrlprile s<î faptului râ organizaţiile de partid au sunio veniturilor renllzale rle u n i­ respective. la celelalte sortimente de furaje. Pier­ efectivelor de animale şi a producţiei
activitatea desfăşurată de către lu- se menţină la un nivel ridicat, în îndrumai şi sprijinii consiliile de con­ tăţile respective din sectorul zoo- Sint îris.’ţ şl cooperative arjricolr ca deri însemnate de nutreţuri sint cavir rle laple, carne şi lină, asllcl puţind
cnălorii din sectorul zootehnic. deosebi în raioanele Alba, Brad şi ducere să se preocupe îndeaproape lehnic. de pildă cele din Sarmiscyetuza, Clo- creşte simţitor veniturile realizate de
Factorul principal care stă la baza Haţeg, unde procentul de mortali­ de hrănirea raţională şi îngrijirea co- poliva ş.a., care deşi deţin supra­ zale de lipsa de preocupare a con­
asigurării creşterii efectivului de a- tate la bovine, ovine, porcine şi pă­ resi>unzătoare a animalelor, de repar­ Există condiţii depline penlru ca feţe însemnate ocupate de p«1şonî şi ducerilor cooperativelor agricole pen­ coojjerativele agricole din sectorul
nimale si a producţiei acestora 11 sări este mult mal ridicat fată de tizarea în sectorul zootehnic a celor în acest an să sporească simţitor pro­ fineţe naturale, nu au asigurat o hră­ tru prepararea furajelor grosiere şi zoolehnic.