Page 12 - 1965-03
P. 12
/
Pag; X DramuC socialismului NR. 3165
Z ile de d o liu în
V IE N A 3. — Trimisul special Ager frunle cu cancelarul Klaus şi vice
pres. C. Varvara, transm ite: cancelarul Pillcrman, s-au înclinat in
Viena si întreaga Austrie trăiesc fota sicriului şi au depus o coroană
zile de doliu. Pretutindeni au fost de flori. Apoi au adus omagiul lor
arborate steaguri in berna. Corpul deputaţii C onsiliului naţional şi re
neînsufleţit al fostului preşedinte, prezentanţi ai oraşelor şi districtelor
din Austria, precum şi alte persona
Ariolf Scliarf, a fost transportat clin
IN PROBLEMA VIETNAMULUI S e s iy n e a C o n s iS iu S u i clădirea Cancelariei prezidenţiale în lităţi oficiale La ora 10 a lost per
mis accesul publicului.
Pînă seara
sala coloanelor din
clădirea Parla
lirziu cîlevn mii dc cetâleni ai ca
mentului. M ie rcuri dimineaţa o avut
E c o n o m i c ş i S o c ia li a i O . N . U . loc ceremonia oficială dc rămas bun. pitalei austriece şi-au luat rămas
bun de la cel care a fost m ulll ani
CONFERINŢA DE PRESĂ zidată de preşedintele de Gaulle, In nont al Stolelor Unite la O.N.U., Ad- Generali şi ofiţeri superiori ai arm a şeful stalului austriac. In întreaga
tei austriece au făcut de gardă la ca
DE IA HANOI cadrul căreia ministrul dc externe, loi Slcvcnson, a informat, do aseme Iară continuă să aibă loc şedinţe de
Couve de M u rvillc, a prezentat o nea, oficial pe preşedintele Consiliu Cuvîntul reprezentantului R. P. Romîne tafalcul acoperii cu drapelul de stat
H A N O I 3 (Agerpres). — expunere asupra unor probleme in- lui dc Securitate despre publicarea al Austriei. M em brii guvernului, in doliu în memoria fostului preşedinte.
După cum anunţă agenţia V N A , in
tcrnalionale. După şedinţă, ministrul acestui document. „Cartea albă" re
seara zilei de 3 marlic, la Hnnoi a NEW YORK 3 (Agerpres). — tre state, relaţii londale pe respecta
Informaţiilor. A lain Peyrclitle, a lă- prezintă o Încercare dc a juslilica
avut Joc o conferinţă de presă la care cut, in cadrul unei conferinţe dc p ie intervenţia Suitelor Unite în V ietna La 1 martie 1965 au început Ia rea princip iilor egalităţii in drepturi
s-a dat c ilirc declaraţiei guvernului să, o declaralic in care a arătat că mul de sud şi viitoarele acţiuni m i New Y'ork lucrările celei de a a popoarelor şi pe dreptul lor dc a
Uclerindu-sc la problema elaboră Acţiunile revendicative
Republicii Democrate Vietnam în le Consiliul de M in iştri şi-a dat asenti litare agresive ale S.U.A. îm potriva X X X V II-a sesiuni, reluată, a Consi dispune de ele însele.
gătură cu noul atac al unor avioane mentul la răspunsul remis lui S. A. R. D. Vietnam. A lirm in d că luptele liului Economic şi Social. Pe ord i
americane si sud-vietnaincze asupra Vinogradov, ambasadorul U.R.S.S. in din Vietnamul dc sud ar li intrat „in- nea dc zi figurează probleme referi rii unei declaraţii de principii p ri
V ietnam ului dc nord. Franţa, cu p rivire la problema resta Ir-o etapă nouă", „Cartea albă" se toare la alegerile in comitetele con vind cooperarea economică interna
„Aceasta se spune în declaraţie b ilirii păcii in Asia de sud-esl. El referă la măsurile militare pe care siliului. confirmarea membrilor com i ţională, reprezentantul romîn a rele ale studenţilor spanioli
este o nouă provocare la adresa în a spus că „gu vern ul francez şi-a ex siilor funcţionale ale Consiliului, pro vat faptul că Rominia, ca tară care
le vor lua S.U.A. in continuare în
tregului lagăr socialist si a popoa primat aprobarea lată de politica ce această regiune. gramul de lucru şi defmilivarea ca a iniliot elaborarea acestei declara
relor iubitoare de pace ale lumii, o tinde spre stabilirea unei intelegeri lendarului conferinţelor Consiliului ţii, urmăreşte cu multă atenţie evo PARIS 3 (Agerpres). — deja sindicalul oficial S E U . sl ei pol
nouă încălcare grosolană a acorduri a celor două guverne, în vederea Intr-un comentariu consacrat pu bli pentru amil 1065. luţia lucrărilor in acest domeniu şi Comenlind silualia din Spania, ca conta pe sprijin ul m ajorităţii profe
lor de la Geneva din 1051 cu privire în tru n irii unei conferinţe internaţio cării acestui document, •ziarul „N e w La lucrări parlicipă o delegaţie a consideră că sini crcnle condiţiile racterizată prin profunde frăm inlări, sorilor.
la Vietnam $i a normelor elementare nale'*. Peyrefilte a arătat că aceasta York Times" scrie că „guvernul John R. P. Romîne, care este membră a pentru ducerea la' bun sfirşit a aces săptâminalul „T ribu ne des Nations" In afara universităţii, continuă săp-
ale dreptului internaţional'. este „singura cale posibilă pentru son intenţionează, probabil, să pre Consiliului Economic şi Social, con tei acţiuni. scrie: „In fapt, incidentele (dintre stu tăminulul, sc manifestă cu pregnan
Relcrindu-se la declaraţiile lAcnte pace, in afara căreia nu s-ar ajunge gătească o importantă angajare a dusă dc prol. nmv. M. Haşegami, am In cadrul discuţiilor privind con- denţi şi a u to rită ţi— NR) nu s-au ter ţă înfruntarea dintre tendinţele „dure*
dc un purtător de cuvint al Casei A l decil la un război extins treptat asu noastră în Vietnam. Statei*' Unite au basador, rcprezcnlanlul permanent al lirmarea membrilor comisiilor func- şi „moderate" din guvern. Astfel, d u
be si dc M axw ell Taylor, ambasado pra unei mari părţi a A sie i” . trecut de la rolul de „consilier" la fării noastre pe lîngă O.N.U. lionalc ale CES, aleşi la sesiunea pre minat şi ele dezvăluie silualia gravă pă cc l-au pus pe ba < a acuzaţilor,
cel i!c combatant activ şi făţiş in
rul S.U.A. în Vietnamul de sud, „care MESAJUL ADRESAT DE I. B. TITO Luind cuvîntul în cadrul dezbate cedentă, delegatul romin. sprijin it de universitară creată în întreaga ţară: preolul Dalmou a fosl achitai do T r i
au recunoscui că Statele Unite efec Vietnam ul de sud şi se consideră in rilor, reprezentantul romîn a subliniat delegaţii Uniunii Sovietice, Algeriei, 00 )a sulă din studenţi au părăsit bunalul ordinci publice.
tuează raiduri neprovocate asupra PREŞEDINTELUI JOHNSON prezent libere să atace Iu bunul lor că activitatea CES, desfăşurată in do Cehoslovaciei şi Pakistanului, s-a
K. D. Vietnam - în declaralic se spu plac. pe cale aeriană, navală sau te meniul economic şi social, trebuie să pronunţat îm potriva confirmării, în
RELGRAD 3 (Agerpres). —
ne: „Este limpede ră imperialiştii u- După cum anunţă agenţia Taniug, restră, orice obiectiv din Vietnam ul favorizeze condiţiile de stabilitate e- comisia pentru situaţia femeii, a re
mericani au renunţai la pretenţiile preşedintele U.S.F. Iugoslavia, I. B de nord. Dar se pune din nou între conomică si bunăstare a populaţiei, prezentantului ciankaişisl. care sub RARCELONA 3 (Agerpres). — autorităţilor de a suspenda din in-
lor conform cărora atacurile aveau Tilo, a adresat la 2 martie un mesaj barea dacă atacurile aeriene masive nici o lormă nu poate fi considerat Agenţia Franco Prcsse anunţă că vălăm int pe profesorul Enriquc Tier-
un caracter de represalii, pretenţii personal preşedintelui S.U.A., L. pol duce la altceva decil la o sporire să creeze ro n d ilii dc promovare a ca fiind adevăratul reprezentant al in Spania continuă acţiunile reven no Gal van pentru faptul că a apro
care au eşuat in fala condamnării lor Johnson, în legătură cu evenimen a numărului de victime in rindul c i relaţiilor paşnice şi dc colaborare in Chinei şi al poporului chinez. dicative cu caracter politic ale stu bat acţiunile studenţilor din Madrid.
energice de călrc opinia publică tele din Vietnam. In mesaj, pre v ililo r din centrele industriale sau denţilor. In acelaşi limp sc intensi In ultima sa prelegere, ţinută la
mondială". şedintele T ilo subliniază convingerea din porturi". fică acţiunile represive din partea Facultatea de Drept, profesorul Gal-
sa profunda şi a guvernului R.S.F. poliţiei. van a declarat că „nu sc va mai îna
DECLARAJIA SECRETARULUI Iugoslavia că bombardarea repetată O DECLARAŢIE A MINISTERULUI C © 0if e a * m f a p o p o a r e l o r Potrivit agenţiei, toate facultăţi poia la Universitatea din Salamanca
GENERAL AL P.C. DIN S.U.A. a teritoriului R D Vietnam de către AFACERILOR EXTERNE AL R.D. le Universităţii din Barcelona nu alîta timp cîl aspiraţiile studenţilor
N E W YORK 3 (Agernrcsl. — forţele S.U.A. implică „prim ejdia VIETNAM ia n d o c ta io e z e fosl im ercuii închise, iar în faţa uşi la libertate sindicală nu vor li sa-
lor încuiate grupuri de studenţi co
Gus Hali, secretar general al Parti ex ti liderii războiu Iui mentau ullim ele evenimente. I isfăcule” .
111 acelaşi timp, delegaţii Facul
dului Comunis! din S.U.A., a făcut Popoarele si guvernul Iugoslaviei, H A N O I — 3 (Agerpres). — Pe de altă parte. France Prcsse tăţii de Drept au holăril să se re
miercuri o declaraţie care condamnă se subliniază în mesaj, împărtăşesc M inisterul Afacerilor Externe al U. P IIO M PENII 3 (Agerpres). — Joase din această regiune a lumii. Informează că politia a arestai marţi tragă din sindicalul universitar oli-
cu hotărîrc acţiunile agresive ale părerea formulată la Conferinţa de D. Vietnam a dat publicităţii o de La conferinţa popoarelor indoehi- Delegatul Frontului Naţional de cinci studenţi la Salamanca cu p ri cial. care pînă acum a şi lost părăsit
S.U.A. împotriva poporului vietna la Cairo a ţărilor neangajate în sen claraţie fn care sc arată că „p u b li neze care se desfăşoară în capitala Eliberare din Vielnam ol dc sud a lejul unei manifestaţii organizate in do 80 la sută din ■studenţii spa
sul că este, posibil şi necesar să se Cambodgiei au început şedinţele ple declarai că „singura soluţie radicală
mez. După ce arată că aceste acţiuni carea dc către Departamentul de Stal semn de protest împotriva holăririi nioli.
găsească o ieşire din criza din nare. In cursul primei şedinţe, pre pentru asigurarea păcii şi neutralită
agresive pot dure la dezlănţuirea u- a „C ă rţii albe" cu privire la situaţia
nui război mondial, declaraţia men Asin de sud-est pe cale paşnică prin din Vietnam ul de sud. continuul do zidată de Kliamsouk Keolo, şeful de ţii Vietnam ului de sud conslă în re
ţionează că aceste acţiuni sînt ne încetarea imediată a tuturor acţiu vezi false şi afirmaţii calomnioase, legaţiei „Forţelor ncutralisle patrio tragerea trupelor americane din a-
tice din Laos", au luat cuvintul de
ceastă ţară şi reglementarea proble
drepte, inutile şi ameninţă viitorul nilor care duc la extinderea războiu urmăreşte să facă din negru — alb,
lui şi a tuturor metodelor care ar legaţi din parlca Frontului National melor interne ale Vietnam ului de PARIS 3 (Agerpres). — re să sprijine lupta studenţilor. Tot
tarii noastre, al păcii in lumea în putea înrăutăţi situaţia. „Singura să juslifice politica S.U.A. de agresiu de eliberare din Violnnm ul de sud, sud, de către vietnamezi înşişi” . N e Comitetul Executiv al Partidului ceea ce se petrece în prezent in Spa
treagă şi însăşi existenta civilizaţiei, calc care poale preîntimpina extin ne şi lăzboi împotriva Vietnam ului Fronlului Patriei din Vielnnm şi cesitatea ca poporului din Vietnamul Comunist din Spania a dat publicită nia. se subliniază in declaraţie, „con
Si cere încetarea bombardamentelor, derea con fliclu lu i osie începerea i- de sud şi de nord si să pregătească partidului Noo Loo I laksat: V n ro ilo riî do suH să i se asigure dreptul de a-şi ţii o declaralic in care protestează cu firmă amploarea .şi caracterul cu a-
retragerea trupelor S.U.A. şi înceta opinia publică la noi acţiuni aventu
modialâ a Irotativelor in vederea gă au subliniat necesitatea unirii efor hotărî singur soarta a fost subliniată hotărîrc împotriva represiunilor sin- devărat naţional al luptei împotriva
rea războiului din Vietnam, accep riste dc intensificare a războiului în
sirii unei soluţii politice, lără ron- turilor popoarelor din Indorhîna pen şi dc călrc delegatul Frontului Pa geroase ale căror victime au devenit dictaturii fasciste, luptă care intră
tarea imediată a tratativelor, convo r 11 Iii prealabile din indiferent ce această parte a lumii". Declaraţia a- tru a se pune capăt silualici perieu- triei din Vietnam. studenţii din Madrid. intr-o perioadă şi mai acută".
carea din nou a conferinţei de la Ge parte". rnlâ câ „poporul sud-vielnninoz are Partidul Comunist din Spania „s p ri
La rindul sân, delegatul partidului
neva cu privire ia Indochino. dreptul sfînl şi inalienabil de a lua Neo Lao Haksal s-a pronunţai împo jină întrutotul lupta curajoasă a stu Partidul Comunist din Spania con
„CARTEA ALBA" A PONTICII arma în mină îm potriva ar est ei agre întrevedere denţilor, cheamă pe toii cursanţii şi sideră că rezolvarea definitivă a ec-
POZIŢIA GUVERNULUI S.U.A. IN VIETNAM siuni şi a-şi apăra independenta na triva amestecului străin in Laos 51 a profesorii universităţilor spaniole sa tu.ilelor probleme constă in înlătura
FRANCEZ ţională şi viata. Politica de agresiune Rusk — Dobrînin cerul respectarea prevederilor acor manifeste solidaritate activă cu cei rea regimului franchist şi instaura
durilor de la Geneva pentru Indo-
PARIS 3 (Agerpres). — W A S H IN G TO N 3 (Aoerpresl. — şi război dusă de Statele Unite în china. din Madrid, cheamă clasa muncifoa- rea democratici în tara.
După cum transmite agenţia France Guvernul S.U.A. a dat publicităţii V io lnnm ul de sud constituie rădăci W A S H IN G T O N 3 (Agerpres). —
Prcsse, la Paris a avut loc miercuri o „C arie albă" referitoare la politica na şi cauza imediată a situaţiei e x TASS transmite:
o scdinlă a guvernului francez, pre sa in Vietnam. Reprezentantul perina- trem de încordate care domneşte a- Purtătorul de cuvint al Departa
rum în această porte o lumii. Pacea mentului dc stat pentru problemele
in această regiune poab» li de în presei a nnunlnt ră la 2 martie Dean Reluarea acţiunilor negrilor
dată stabilită, cu condiţia ca Statele
s c ur i e s î i f i Unite să respecte si sâ aplice acor Rusk, secretarul de stal al S.U.A., şi
cj
în S.U.A., an discutat o serie de pro pentru înscrierea pe listele electorale
A, F. Dobrînin, ambasadorul U.R.S.S.
durile din 105-1 de la Geneva cu pri
vire la Vietnam şi să se retragă din bleme de interes reciproc, printre [Sjnryj
Vietnamul de sud". rare problemele Asiei dc sud-csl. NEW YORK 3 (Agerpres). — va discrim inării rasiale», uolilio o a- E (Ei* p f L1* I.Yj f
PARIS. — Un număr de 170 de oa- negocierilor care s-au desfăşurat s.îp Agenţiile de presă transmit că iii reslat 31 de negri din cartierul Broo- i f e u i y_ j|w §
I u l u> wi U «B
menj politici şi fruntaşi ai vieţii pu- lamina trecută între reprezentanţii sase regiuni din statul Alabama an klin.
lillcc, oameni dc ştiinţa şi cultură Pakistanului şi Canadei Sra. ajuns...la Im favoarea extinderii lost reluate acţiunile negrilpr pentru Bulei mul Casei Albe relatează că,
irancc/.i au semnat o declaraţie a Bi iţii acord de principiu pentru liv ra înscriere* lor pe listele electorale. In marii, Roy W ilkins, directorul eve AVALANŞA DE ZĂPADA
roului Consiliului National al Păcii rea călrc Pakistan a unei contrate a- faţa tribunalelor dc d is trin au avui n i li v al Asociaţiei naţionale pentru Din surse oficiale se anunţă că
in care protestează împotriva p o liti tomo-ctectricc in valoare dc 50 m i loc noi manifestaţii, t a Sehv.a nu reîn propăşirea populaţiei de culoare, a marţi dupii-amiază o avalanşă a
cii agresive a S.U.A. în Vietnam. lioane dolari. comerţului între Est si Vest ceput înscrierile. In celelalte oraşe fost primit de către preşedintele luat cu ea in frccâtoarcu Radstadt
In declaraţie se arată că bombar NF.W YORK. — Consiliul de Tute comisiile însărcinate cu primirea ce Johnson. F.l a declarat ziariştilor că (regiunea Salzburg). un autobuz
darea Vietnam ului de nord dc către lă al O.N.U. s-a întrunit marţi intr-o rerilor negrilor nu şi-nu reluat încă preşedintele S.U.A. a arătat, ca m i îu care sc aflau tineri schiori
avioanele americane „poate avea şedinţă pentru a desemna pe mem W A S H IN G TO N 3 (Agerpres). — de dezvoltare n comerţului cu ţările activitatea invocînd diverse motive. nistrul justiţiei va face noi propuneri suedezi, aruncindu-l intr-o pră
consecinţe extrem dc serioase" pen brii unei misiuni însărcinate să in Comisia senatorială pentru alaceri- din estul Europei „sînt practic neli Demonstranţii an (ost opriri de p o li pentru îmbunătăţirea legn dre pturi pastie.
mitate". Un alt vorbitor, W illiam Bla-
tru cauza păcii. specteze felul în care Australia îşi le externe a Congresului S.U.A. a e- kie, preşedintele socielălii „C a te rpi ţa ii înarmaţi cu ba>Ioane, dar in nici lor civile. Pe de altă parte, un pur In urma acestui accident s-au
îndeplineşte mandatul dc administra xaminal timp de cîlevn zile problema imul din ceh» şase districte nu au tător de cuvint al Casei Albe a spus înregistrat 14 morţi şi 10 răniţi,
LONDRA. — Mediatorul O.N.U. în comerţului dintre S.U.A, şi ţările so llar Tractor", a cerut înlăturarea con lost semnalate incidente. La New
Cipru, Galo Piaza Lasso, a avut marţi re a teritoriilo r Nauru. cialiste europene. Şedinţele au fosl trolului guvernamental asupra comer York. unde <1 avut loc o demonstra- ră Johnson intenţionează să prezinte d in tre care u n ii sc află iu stare
Congresului, in urmăloarclc
cîteva
noi inlrevcderi cu oficialităţile b ri ROMA. — La Cortina d'Ampczzo prezidate de senatorul Fullniqht. care ţului cu mărfuri neslratcg'ce. ţie a tinerilor negri in sprijin ul res zile, un mesaj in legătura cu aceste gravă. Victimele /decan parte
dinlr-nn grup dc 300 de tineri,
tanice. El a declarat presei că va pro s-a deschis cel de-al 21-lea Festival s-a pronunţat în favoarea extinderii Pe de altă parte, preşedintele con pectării drepturilor civile şi îm potri propuneri.
pune în raportul său, care urmează internaţional al film ului sportiv cil comerţului între Est şi Vest. In cadrul cernului petrolier „Sockony M obil suedezi carc-şi petreceau t acanţa
să fie supus in eurim l secretarului ge prezentarea film ului vo.xt-german „J o discuţiilor au luat cuvîntul, printre Od", Nickerson, a susţinui „o dez in mai multe localităţi ale aces
tei regiuni. Alte două autobuze
nera). ca medierea O.N.U. în Cipru curile olimpice de iarnă din 1064". La alţii, vicepreşedintele firmei „In te r voltare limitată a comerţului cu măr cu tineri suedezi au putut fi o-
să continue. El a afirmat, totodată, festivalul care durează pină la 6 national „Corporation", Hnines, care furi ncslrategice cu ţările esl-euro- prilc la timp, ferindu-lc astfel
că problema Ciprului se atlă in pre martie participă 18 (ări cu un număr la Universitatea din Georgetown, s-a Acord între „cei sase“ de pericol
ponc", iar prol. Lev Dohriansky, de
zent „într-un punct mort", că nu este dc 70 de filme. a cerut să se acorde lu lu ro r ţărilor
elaborata nici o „solulie acceptată de socialiste clauza naţiunii celei mai pronunţai pentru dezvoltarea „c o n d i
toii" şi că va propune în raportul său LONDRA. — Cu 261 voturi pentru favorizate, subliniind că posibilităţile ţionată" a comerţului. în problema fuzionării executivelor SE POATE VORBI DE UN AN
o „nouă metodă de abordare a aces şl 162 contra. Camera Comunelor a AL SOARELUI „CALM"?
tei probleme". respins marii după-amiază o m oţiu
ne care urmărea impunerea unor noi
H A G A . — M inistrul afacerilor ex restricţii im igrării in Marca Britanic. celor trei organisme vest-europene „Anul Internaţional al Soarelui
terne al Olandei, Josepb Luns. s-a Moţiunea prezentată de deputatul cahnu a adus dovezi sitrprinză-
declarat dc acord cu scrisoarea adre conservator Cyrit Osbornc prevedea, toare asupra unei activităţi so
sată guvernului de un număr de 38 BRUXELLES 3 (Agerpres). — pierderea sediului Înaltei a u lo rilă li lare neobişnuit dc intense in ast
printre altele, un sistem dc cote pen După mai bine (le un an de zile de a căibunclui şi oţelului (CECO) prin fel dc perioade Este adevărat că
profesori dni Olanda în legătură cu tru imigranţi, expulzarea acelor caro
participarea M arii Britanii la planu se Iac vinovaţi de delicte, pedeapsă discuţii şi „vicisitudini", cum le cali înfiinţarea Comisiei unice al cărei în toamna anului 1953 s-a con
semnat o perioadă relaţii; săra
sediu a fost fixat la Bruxelles.
fică agenţia France Presse. m iniştrii
rile dc integrare politică a Europei cu incliisoarea şi măsuri severe pen cii in pete solare, dai spre deo
Comenlind acordul realizat la Bru
occidentale. Scrisoarea, semnată prin tru cei care Intră ilegal in Anglia. dc externe ai „celor şase" au reuşit xelles, agenţia France Presse subli sebire de fazele minime de pină
marţi noaptea să ajungă la un acord
tre al(ii de foştii prim miniştri Drces în problema fuzionării executivelor acum, media lunară a petelor so
şi de Ouav, critică poziţia Franţei în K lIA R T U M . — M un citorii de la niază că in calea transpunerii sale în lare s-a menţinui pentru prima
legătură cu această problemă şi cere compania americană care constru celor Irci organisme vest-europene practică, sc mai află o serie de pie dată peste numărul Umilă 5,
intervenea guvernului olandez in ieşte şoseaua Kliarlura-W adi Medani — loiala comună, EURATOM şi dici care urmează a fi înlăturate. In
Potrivit
aprobai
proiectului
CECO.
favoarea participării Marii Britanii la au declarat marţi o grevă dc protest de Consiliul ministerial al Pieţei co această ordine dc idei agenţia rele APARAT SOVIETIC PENTRU
vă necesitatea ratificării lui de către
toate discuţiile viitoare privitoare la împotriva concedierii unuia din con
integrarea Europei occidentale. ducătorii sindicalului lor. Totodată, mune, fuzionarea va intra in vigoa parlamentele naţionale, precum şi OBŢINEREA
muncitorii revendică salarii egale re, inccpînd de la . 1 ianuarie 1966, chestiunea care se impune pentru a
O T T A W A . — M inisterul de Exter cind cele trei cxeculivc vcsl-curo- se putea vorbi de o integrare a „ce DE STEREOFOTOGRAF1I
pentru muncitorii sudanezi şi străini.
ne din Canada a anunţat că in urma pene vor fi dizolvate pentru a fi lor şase" In adevăratul înţeles al cu-
TOKIO. — Polrivît unei anchete c- (reală o comisie unică compusă — vîntului — aceea a fuzionării prn- Un grup de oceanografi sovie
fecluate de M inisterul Invătăm înlulul în prim ii trei ani — din M reprezen priu-zise a celor trei organisme vcsl- tici au obţinut o serie de foto
grafii stereoscopice (fotografii ca
S P O R T dc savanţi şi specialişti care se sta tanţi ai ţarilor membre ale CEE. iar europenc (CEE, EURATOM şi CECO). spaţiu a obiectelor fixe), cu a-
in fiecare an părăsesc Japonia 20-30
re determină poziţia in limp şi
in urm ătorii ani din 9 „înţelepţi".
Fslc vorba de o „armonizare" a tra
bilesc mai ales în S.U.A.
tatelor dc la Paris
privind crearea
După cum subliniază observatorii
Expriinindu-şi neliniştea fn legătu politici, acordul intervenit la Rru- CECO şi Roma privind crearea jiilorul unui aparat special Fo
ră cu faptul că Japonia pierde în xcllcs a fosl urmarea unui compromis LU U A TO M -ului şi CCE. Or, fuziona tografiile au fost făcute in O-
© La Cairo au sosit jucătorii ro ccanul Atlantic. Acest aparat
mini Ion Ţiriac şi JUe Năstase care telul aresta cadre ştiinţifice preţioa realizat între Luxemburg si ceilalţi rea celor trei executive nu consti este compus din două camere
vor partici])a intre 5 şi 14 martie la se, presa japoneză cerc guvernului cinci parteneri ai săi din Piaţa comu tuie decil un prim pas, destul de m o speciale aşezate in două casete
să ia măsuri urgenţe pentru a opri
FRANŢA. In foto: Piaţa Masscna Iluminată pentru festivităţile car
campionatele internaţionale ele tenis acest „exod al capelelor luminate". navalului dc la Nisa. nă, prin care aceşlia oferă M arelui dest, pe colea fuzionării acestor or închise ermetic. Cele două ca
ale R.A.U. La campionate participă ducat o serie de compensaţii pentru ganisme. sete, aşezate la rindul lor în
55 de jucători şi jucătoare din 11 alte două cutii mai mari sînt
ţări. plasate pe catargul vasului. In
O 1cri la Craiova s-a disputat faţa lor s-an instalat nişte plă
meciul in te rna ţiona l de Jolbal din cuţe dc sticlă ce se rotesc cu
tlcmitc Sofia Fotbaliştii romini au Presa internaţională despre evenimente la ordinea zilei rind astfel picăturile de ploaie
1.500 turaţii pe minut, inlălu-
tre echipele Ştiinţa Craiova şi ?\ka-
repurtat victoria cu scorni de 2-1 şi de apă dc marc care. aşezîn-
(0-1). LONDRA 3 (Agerpres). — Săplămînalul francez „N'ouvel Ob- tele Unite, se străduiesc lotuşi să-şi ţiunea din 9 aprilie 1940" sau au sta săi. cu o mai mare claritate decît în du-se pe casete ar împiedica fo
© Iu cadrul turneului pe care-l Presa internaţională acordă, în ul servatcur" îşi exprimă părerea că consolideze şi să-şi întărească pozi ţionat în Danemarca în timpul răz trecut, politica britanică (aţă do‘ Eu tografierea clară a obiectelor.
întreprinde in R P. bulgaria, echi tima vreme, atenţie unui conflict sub lordul Cromer a cedai, probabil, pre ţiile în strategia europeană". In acest boiului. Dar, la Bonn există speranţa ropa occidentală. Ziarul arată că Unele din fotografiile luate de
pa de jolbal Minerul Roia Marc a teran care ar exista intre guvernul siunii crcscinde a cercurilor financi sens, continuă ziarul. „în cercurile de a determina pe danezi să revină W ilson doreşte, mai degrabă, să par acest aparat au fost făcute in.
jucat ieri la Ruse cu Du nov. O arde laburist şi cercurile m ani finanţe b ri are care îl înconjoară. Aceste cer conducătoare ale Uniunii creşlin-de- asupra scrupulelor lor". ticipe la convorbiri politice (are să condiţii de vînt cu viteza de
le au ciştiqul cu scorul de 3-0. tanice. Sc citează in acest sens. în curi, arată săptâminalul, vor continua mocralc nu se face nici un secret Săplămînalul afirmă, de asemenea, cioezc o punte între AELS şi CEE, peste 11 metri pe secundă.
O Kchipa de fotbal Rapid Bucu deosebi, discursul rostit dc lordul pină în ultim ul moment să-şi apere din faptul că viitoarea vizită la Bonn că oficialităţile vest-germane vor cere condamnînd, în acelaşi timp, supra-
reşti şi-a încheiat ieri turneul în Cromer, guvernatorul Băncii Angliei, interesele. Politica financiară a gu a m inistrului danez al apărării, V. lui Gram şi generalului Ramberg să nalionalismul. El pune accent pe a- SCUTERE CU CARE TE
lzracl întîlnind la Tel Ativ echipa în fa|a unei adunări a bancherilor vernului laburist, dacă va îi dusă pină Gram, şi a comândantului-şef al for sprijine dorinla Bundcsw ehnilui dc a părarea „intereselor vitale" ale M arii DEPLASEZI, IN PICIOARE
Macabi. Fotbaliştii romini au domi scoţieni. LI a declarat că numai o po la sfîrşit, tindo să compenseze o ţelor armate daneze, generalul l\. obline mai multe posturi superioare Britanii. „Luate separat, unele idei ale
nat majoritatea timpului obţinind litică de austeritate bugetară — cu creştere a cheltuielilor stalului prin- Rambcr, va fi o ocazie de a urmări in statele majore ale forţelor N A T O guvernului W ilson silit admirabile — Constructorii italieni au reali
o meritată victorie cu scorul de 2-0 alic cuvinte, aminnrca lu luro r chel Ir-o sporire a impozitelor percepute asemenea ţeluri. Obiectul acestei v i din regiunea Balticii. La Bonn, arată arată ziarul. Luate, însă, în ansamblul zat numai pentru circulaţia în
(1-0). tuielilor publice care nu sini indis- ■ asupra veniturilor celor mai ridicale. zite, scrie „T ribu ne des Nations", este oraş. un scuter de foarte mici
îu încheiere săptâminalul, există in lor, ele lasă să se presupună că guver
(3) I *1 staţiunea dc iarnă Colorado pensabile şi, în special, noile cheltu Ziarul „Financial Times" aprecia că de a confirma programul de mane tenţia de n-i tace pe danezi să înţe nul britanic nu sesizează întreaga în dimensiuni Omul conduce stînd
Sprivqs au început campionatele ieli sociale proiectele de guvern — această sporire ar putea să fie dc vre comune danezo-vcst-gcrmanc, leagă că de atitudinea lor în această semnătate a evenimentelor care se in picioare, rezemat de nn spă
mondiale de patinaj artistic la care ar putea permite restabilirea ech ili ordinul a 17 la sută. Se crede că a- care urmează să aibă loc în Jullan- chestiune vor depinde comenzile de succed în Europa occidentală, în limp tar. in felul acesta vede mai
participă sportivi şi sportive din 12 brului balanţei de plăli şi însănătoşi acesl proiect înlim pină o anumită re da, între G şi 9 aprilie. Or, vest-ger- armament pe care R.FG. ar putea să ce el dă impresia că vrea să cîştige bine întreaga circulaţie, si se
ţări. In proba feminină individuală, rea economiei britanice. zistenţă. manii doresc ca aceste manevre să Ic plaseze la Copenhaga, aşa cum a pe toate fronturile — în Europa, în poate, strecura printre diversele
după trei exerciţii obligatorii, con Două zile după acest discurs, săp- fie încununate de manifestări şi reu cerut Danemarca cu scopul de a re CommoinvcuRh, în America şi Î 11 O- vehicule. Noul sculer arc late
duce Christine Ifaigler (S.U.A.) ■— lăinînalol britanic „N e w Statesmon" PARIS 3 (Agerpres). — niuni la care să participe oficialităţi duce cl of ici 1 u I balanţei sale. Ticnl. Nu este supriiv/.ălc.r că vosl- ral cile o rotilă de sprijin, care
541,9 puncte, urmata de canadiana scria: „Ceea ce i se cere lui Wdson Săptâminalul „T ribu ne des N a ti şi soldaţi din R.FG. De partea dane Str curopenii se întreabă dacă valul de împiedică răsturnarea alunei eind
Petra Burka — 541,4 puncte şi cam este de a renunţa la programul pa rti ons" publică o corcspondcnlă din z i nu se consideră prea oportună LONDRA 3 (Agerpres). — cuvinte pronunţate in ullim ele zile vehiculul staţionează, in schimb,
atunci cind merge mai repede
pioana europeană Regine lleitzer dului laburist. Or, alegătorii britanici Bonn in care arată că guvernul vest- participarea la asemenea manifestări, Comenlind apropiata vizită la Bonn de W ilson în legătură cu Europa nu
(Austria) — 533,6 puncte. La dan nu i-au retras funcţiile celui de-al german şi Bundeswehrul, „deşi a fir fn calitate de oaspeţi de onoare, a rotiţele sine escamotate, pentru
suri, perechea cehoslovacă Eva şi 14-lea conte de Home pentru a-1 în a prim ului ministru britanic, Harold ascunde In realitate dificultăţile M o a permite circulaţia mai rapidă
Ncnl scuter este prevăzut cu un
Pavcl Roman se află iu frunte cu locui cu cel de-al treilea conte de mă că politica lor militară sc bazea unor of 1 Ieri ai Bundeswehrulul din W ilson, ziarul „Times* scrie că aces rii Britanii în domeniul economic* — motor de 50 cm. cubi
76,5 puncte. Cromer*. ză (Îndeosebi) pe colaborarea cu Sta unităţile care au executat „opera ta ar trebui să explice interlocutorilor conchide ziarul.
Redacţia |l administraţia zlarululi ctr Dr Petru Groza or 25 telefon 1588, 1275, 1585 20 78 Taxa plătită în oumerar conform aprobării Direcţiei Generale P.Ţ.T.R or 263 328 dlD 6 aolembite 1940 — Ţipatul: Inlte piinde ie a Pollgialtrâ Hunedoara Deva 40 965