Page 13 - 1965-03
P. 13
I
C A R N ET E LEC TO R A L
Întîlnirile tovarăşului
P«nNv« ■ «xtateo fl i >
Dumitru Popa cu alegătorii
î n s u f l e ţ i t e
ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI
Apropierea zilei de 7 martie, zi in mitru Popa, care a vorbit pe larg
ANUL XVII. NR. 3166 | VINERI 5 MARTIE 1965 | 4 pagini, 25 bonl
care vor avea loc alegerile de depu despre realiz.ările obţinute de oame
taţi tn Marea Adunare Naţionala şi nii muncii in anii de după eliberare.
în sfaturile populare este aşteptată Aşa după cum se arată în M an i
dc către oamenii muncii din Valea festul Consiliului National al F.D.P.,
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA — Jiu lui cu mullă nerăbdare. Peste lot a spus vorbitorul, poporul nostru con
dus de partid a înregistrat succese
se lac pregătiri intense, ca pentru
o adevărată sărbătoare. In această remarcabile în toate domeniile de
ctMoua*'1»' >• perioada au avut loc şi in Valea activitate. V olum u l producţiei indus
Jiu lui în tîln irile candidalilor F.D.P. triale s-a dublat fală de 1959, rcali-
ÎNTREPRINDERE FRUNTAŞA PE ŢARA cu alegătorii. Numeroşii participanţi zindu-sc un ritm mediu anual de
creştere de 14,8 la sulă. faţă de 13 la
la adunările cetăţeneşti au vorbit cu
PROPUNERI m indrie despre realizările oblinule in Mită cil prevăd Directivele Congre
sului al lll-le a al P.M.R. Patria noa-
anii luminoşi de după eliberare, sub
conducerea inteleaplă a partidului, slră socialislă realizează în prezent
tnlr-o singură zi 9.200 tone de otel,
ÎN RAMURA SIDERURGICA ÎN FĂ P TU ITE Cu acelaşi prilej, cetăţenii şi-au ex- 8.000 tone de laminate şi 5.300 tone
despre via|a nouă, pe care o trăiesc.
dc fontă, aproape 50.000.000 k.Wh e-
primat hotărirea de a v o fa d t n toată
Inima candidaţii F.D.P. nergie electrică, 50 de tractoare, 60
Cu p rile ju l în ti) ni iilo r ce au a-
vut loc in tre candidaţii F.D.P. şi Inlr-o almosleră entuziastă au avut de autocamioane şi autobuze, peste
au condus la aplicarea unor In iţia ti alegători s-au făcut numeroase pro loc întîlnirile tovarăşului Dumitru 1.400.000 m.p. diferite ţesături şi
al Comitetului
Popa. prim-secrelar
130.000 perechi încălţăminte.
ve valoroase in întrecerea socialis puneri p riv in d organizarea unor regional Hunedoara al P.M.R, can In toate regiunile ţării pulsează o
lefi după-om iară, în sala clubului „Siderurgistul* neficii, osimilorea a trei noi mărci de oţeluri şl 140 tă. La secţia a doua furnale s-a năs acţiuni de interes obştesc. M u lte didat al F.D.P. pentru alegerile de viată economică intensă. S-au creat
din ele au şi fost înfăptuite.
din Hunedoara a avut loc festivitatea decernării tipodimensiuni de laminate. cut astfel ideea realizării şi depăşi deputaţi în M.A.N în circumscripţia condiţii de muncă şi de trai de la un
rii angajamentului anual la fonlă cu Lo cuito rii satului Pîclişa, (ora
„S teagului roşu de întreprindere fruntaşă" şi „ D i Luind cuvintul, tov. Dumitru Bejan, secretar electorală nr. 3 Lupe ni. cu alegătorii an la altul tot mai bune. Pretutin
cocs economisii, la laminorul de 650 şul Alba), de pildă, au propus să
plomei de întreprindere fruntaşă pe ramura side al Consiliului Central al Sindicatelor, a fe din mai multe localităţi ale V ăii J iu deni s-au ridicat in anii şesenalului
mm. s-a aplicat şi extins la toate se completeze reţeaua electrică din
rurgică" C om binatului siderurgic din Hunedoara. licitat cu căldură pe toţi muncitorii, inginerii şi te h profilele laminarea la loleranle ne sat. Cu s p rijin u l sfatului popular lui. impunâloare fabrici şi uzine, com bi
Au participat tovarăşii Dumitru Bejan, secretar al nicienii din com binat pentru succesele obţinute şi gative, la O.S M. II s-a trecut la a- şi prin numea patriotică a cetăţe La adunarea cetăţenească din Uri- nate siderurgice şi constructoare de
Consiliului Cential al Sindicatelor, ing. Ştefan Con- a înminat unui grup de 5 tovarăşi „S teagul roşu plicarea unei noi melode dc* sudare n ilo r de aici, lucrările propuse să câni, ma» mulţi cetăţeni, printre care maşini, chimice şi de prelucrarea
stontinescu. adjunct al ministrului industriei meta de întreprindere fruntaşă", adus de către o d e le ga a velrclor cuploarclor M artin ş.a.m.d. se efectueze au fost term inate pină Dumitru lacohescu. Constantin Rudic lemnului. Din fondurile stalului, nu
mai inlre anii 1060— 1964 au lost date
şi Gheorghe Florescu au vorbit cu
lurgice. ing. Nicolae Constantin, secretar al C om i ţie de la Industria sîrmei Cimpia Turzii —- întreprin In vederea aplicării şi extinderii in ziua de 4 martie. îndreptăţită m indrie despre Iranslor- în folosinţa oamenilor muncii apro
tetului regional Hunedoara al P.M.R., Vichente Bă- dere fruntaşă în anul 1963. iniţiaţi velor noi au (osl organizale Ca urm are a pro p u n e rilo r făcute mările ce au avui loc in această lo- xim ativ 214.000 apartamente.
lon, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor. Tov. Ştefan Constontinescu, adjunct ol ministru expuneri la locurile de muncă inso în cadrul in tiln ir ilo r cu cetăţenii înfăptuiri deosebite, a subliniat to
lite de demonstraţii practice, prin din satul Dărăbanţ — oraşul Alba calilale. Comuna de ieri a devenit
Pogea Brîncoveanu, prim-secretor ol Comitetului lui industriei metalurgice a felicitat colectivul com varăşul Dumitru Popa, s au realizat
care li s-a explicat oamenilor con ţi lu lia , aici s-a amenajat şi dat in oraş, cu zeci de blocuri care însu
orăşenesc Hunedoara al P.M.R,, loan Niculescu. se binatului siderurgic pentru primirea înaltei distincţii nutul lor şi căile prin care se pot in- folosinţă un loca) pentru căminul mează 950 de apartamente. A ici s-au şi in regiunea Hunedoara. Au fost
cretar al comitetului de partid pe combinat. Mihai şi i-a urat noi succese în viitor. lăplui. In acelaşi scop, la locurile cultural şi cinematograf. La ame deschis magazine moderne, s a con- deschise noi mine, au fosl construite
Cervencovici, preşedintele consiliului local al sin Pentru a-şi exprima bucuria faţă de aceostă în a l dc muncă. în secţii, pe aleile combi- najarea c lă d irii şi-au adus o m arc slruit un local de şcoală etc. uzine dc preparare la Coroeşli, Deva
dicatelor. tă preţuire a muncii lor, au luat cuvîntul mai mulţi naiului, au fost alişalc lozinci şi pa con tribu ţie lo cuito rii satului. După ce a participat la adunarea şi Teliuc, noi cuptoare M artiii si
Deschizind adunarea, tov. Ştefan Şoimoşi, preşe muncitori, ingineri şi tehnicieni fruntaşi în întrecerea nouri. iar comilelelc de seclie şi Aşa cum ne informează corespon cetăţenească organizată la Cimpul lui furnale la Hunedoara. Uzina meca
dintele comitetului sindicatului pe combinat a dat socialistă. In numele colectivelor de muncă din care birourile grupelor sindicale au lost dentul nostru v o lu n ta r Rădoni Ig Neag, tovarăşul Dumitru Popa s-a nică din Cugir fabrică maşini de o
îndrumate să facă toiul pcnlru ca nat. cetăţenii comunei Rin A lb din in liln it cu alegătorii din Lupeni. La înaltă tehnicitate. Cooperativele a-
cuvintul tov. ing. Nicolae Agachi, directorul gene fac parte, ei s-au angajat că vor munci în viitor experienţa înaintată să fie generali raionul Haţeg au sărbătorit în a- intilnirea cu candidatul lor au venit giicolc de producţie s-au consolidat
ral ol combinatului, care a prezentat un scurt refe cu şi mai mult elan pentru o da patriei metal mai zată. In felul acesta iniţiativa de a ccste zile un evenim ent deosebit : numeroşi mineri, constructori, cadre din punct de vedere organizatoric şi
rat asupra principalelor reolizări obţinute de colec mult, mai bun şi moi ieftin. realiza şi depăşi angajamentul anu term inarea lu c ră rilo r de e le c trifi didactico, medici, elevi şi aili oameni economic. Pcnlru oamenii muncii din
tivul de siderurgişti în anul 1964 : depăşirea p lanu In numele Comitetului regionol de partid, tova al la fonlă, cu cocs economisii a care. ai muncii. Adunarea cetăţenească din regiunea Hunedoara s-au construit
lui producţiei globale cu 5.18 la sută, al producţiei răşul ing. Nicolae Constantin, secretar al Comite lost îmbrăţişată dc toate colectivele La executarea lu c ră rilo r cetăţenii Lupeni a constituit o puternică mani peste 27.000 apartamente, iar alţi
de lurnalişli din combinat, dind re
marfă cu 3.24 la sută ; obţinerea în plus a 7 991 tului regional de partid, a felicitat cu căldură pe au efectuat un mare nu m ăr de ore festare a ataşamentului oamenilor 28 750 cetăţeni şi-au construit case
zid late foarte bune. Pină la linele
tone cocs metalurgic, 72 162 tone fontă. 89.117 tone siderurgişti pentru succesele obţinute în anul 1964 de muncă patriotică. Cei mai ha r muncii fală de partidul şi stalul nos din fonduri proprii.
anului loală lonla produsă peste plan
oţef Martin şi electric, 23 270 tone ţagle de relomi- în înfăptuirea sarcinilor de plan şi o ongojom ente- a fost realizată numai pe seama coc nici s-au dovedit cetăţenii Nicolae tru Alegătorii au arătat că )a Lupeni In conlinuare. tovarăşul Dumitru
nore şi 18.204 tone blumuri de relaminare; d e p ă lor, pentru distincţia ce le-a fost acordată, subli Stoicuţa, Nicolae Nim lescu, Florca s-au înfăptuit o serie de realizări Popa a vorbit despre unele schim
sului economisii. Urmind exemplul Bărdăiţă şi mu'lţi alţii. demne de remarcat. bări petrecute în Valea Jiului in
şirea productivităţii muncii planificate cu 4.55 )o niind în acelaşi timp că ele trebuie să constituie cei 20 de ani care au trecut de )a
sută, realizarea unei economii suplimentare la pre un imbold în activitatea de viitor, în lupto pentru colectivului lam inorului de 650 mm. — Condiţiile de muncă ale m ineri eliberare. Sume importante au lost
ţul de cost de 81.436.000 lei şi 18.872.000 iei be menţinerea titlului de colectiv fruntoş pe ramură. au început să lamineze la loleranle lor s-au schimbat radical, spunea tov. clielluile pentru înzestrarea minelor
negative şi celelalte colective de la- înaintea Petre Constantin, miner, şef de b ri <u utilaje. Numai in perioada anilor
minalori, oblinind economii însem gadă. Şi pe hună dreptate. Transpor 1959— 1964 s-au investit în acest scop
tul in galerii
in
mecanizat
a fost
Tn legătură cu felul în care s-a des buri. echipe ş.a.m d. De pildă, la din fiecare secţie. O alentic deose nate dc metal. primului proporţie de sulă la sulă, în mină 543.600.000 lei. In urma dezvoltării şi
făşurat întrecerea socialistă in anul cocserie, penii u echipele dc la şar- bită a acordai comitelui sindicalului s-au introdus utilaje de mare pro- modernizării exirlootărilor miniere din
anul vot
1064 pentru a se ajunge la obţine jarc, s-au prevăzut : realizarea pilo bunei organizări şi desfăşurări a a- — Ce işl propune colectivul «.■jclivilale care au uşurat munca oa cadrul C.C.V.J. în anii regimului de-
dunărilor lunare ale grupelor sindi
rea unor asemenea realizări care să ţilor stabiliţi în grafic Si reducerea cale şi consfătuirilor de produclie. I de siderurgişti pentru menilor. Azi se lucrează cu maşini niocral-popular producţia de cărbune
situeze colectivul de siderurgişti de la minimum a spargerilor, iar pen- 1965 V de încărcai cu cupe, grailore clc, brut a fost in 1964 de oproape 3 ori
la Hunedoara in fruntea celorlalte Iru cele do la rampele dc cocs — El a indrumat comilelole de seclie Un mare num ăr de tineri şi hnc- mai mare fală dc cea a anului 1938.
colective de muncă din ramura si reducerea umidităţii. La furnale, pen §i birourile grupelor sindicale să pu — In primul rînd dorim ca în anul — In oraşul noslru au apărut car Pentru mineri s-ou construit peste
derurgică am adresat cîleva între tru brigăzi s-a stabilit depăşirea pla nă in dezbalerea colcclivelor de 1065 să realizăm si să depăşim cu re din oraşul Alba lulia. ta re la 7 tiere noi. cu mii dc aparlamcnte con 10.000 de apartamente in blocuri.
bări tovarăşului Ştefan Şoimosi. pre n u lu i dc producţie, reducerea decla muncă cele mai imporlanle proble m artie vor păşi pentru prim a dată fortabile. Astăzi, minerii locuiesc în Invătăm întul de stal a cunoscut o
şedintele comitetului sindicatului. satelor- crcslcrca producli v ilă lii me ale producţiei cum ar fi : cali succes ţoale angajamentele luate în în faţa urnelor, au particip at zilele condiţii omenesli, arăla în cuvintul marc dezvoltare. Aici a fost înfiinţat
Redăm mai jos întrebările $i răs muncii, reducerea consumului de tatea' produselor, -reducerea consu întrecerea socialistă. In mod deose treejulc q. adqpai:e,\;in. x.AcJrul^.că- său alegătoarea litiu Adela de la Institutul dc mine din Petroşani,
punsurile interlocutorului noslru. cocs ş.a.in.d. Asemănător s-a p ro m urilor specifice, ..respectarea N T S. bit, ne propunem sâ îmbunătăţim 1.1x6: '■ Viscoza. .......—- ■ ~ - unde s-ou construit săli d e V o rs , la
cedat la aglnmeraloare. olcîării, la ele. A ctivu l comitetului sindicatului continuu calitatea metalului Sub reia tovarăşul Nicolae Constantin, — Viaţa oamenilor s-a schimba!
— Care au fost obiectivele minoare şi secţiile auxiliare. In fe a participat direct la organizarea pnm -secretar al Com itetului raio mult. Dispunem acum de numeroa boratoare, cămine, s-au construit com
întrecerii socialiste desfăşura lul acesta, oamenii au ştiut concret consfătuirilor de produclie yi a adu îndrumarea com iielului de partid nal (j.T.M. Alba a prezentat o a m se spatii comerciale. In oraşul nostru plexele pentru invătăm îniul prole-
te de câlre colectivele de si- ce căi trebuie să urmeze pentru a nărilor generale ale grupelor, dind vom organiza astfel munca şi intre- s a construit un modern complex al sional de la Lupem şi Petroşani. 5
dcrurgişti din cadrul C.S. H u obţine cele mai bune rezultate, iar îndrumări cu privire la înlocmirca cerea socialislă, vom lua asemenea plă expunere. Cu acest p rile j tine cooperaţiei meşteşugăreşti, un cine şcoli cu cile 16 săli de clasă, două
nedoara in anul 1961 ? întrecerea a devenit vie Şi animală. relcralclor, a planurilor de măsuri măsuri lehnico-organiv.alorice, încil rilo r li s-a vo rb it despre realizările matograf. a fost deschis un sanato şcoli cu 8 s<i11 de clasă ct-:. Cei peste
şi felului cum Irebuie traduse in v i obţinute în patria noastră, despre 18.000 elevi din Valea Jiului sînt
— Obiectivele întrecerii socialiste — Ce a inlreprins comite ată hotăririle luale. să ne putem realiza şi depăşi planul riu de noapte, s-a construit o fabrică înşiruiţi de peste 800 cadre didactice.
desfăşurate anul trecut în sediile lui sindicalului pcnlru a asi Au fost organizate apoi o seamă rilmic. la toate sortimentele şi să largul democratism al sistemului de pime şi mulle alielc. Clubul m un De asemenea, in ultim ii 3 ani s a u
combinatului au fost axate pe depă gura obţinerea unor realizări de acţiuni concrete, inenile să asi livrăm beneficiarilor otel la înă lţi noslru electoral. citoresc din localitate a devenit cen cheltuit pentru invătămint, in oraşul
şirea planului de producţie la cocs, I cil mai lrumoasc in întrecere î gure crearea unor condiţii tehnico- Numeroşi tineri, luînd cuvintul trul de atracţie pentru sute de ce regional Petroşani, pesle 50000000
aglomerat, fontă, otel şi laminate, materiale optime desfăşurării între mea celor mai exigente cerinţe. şi-au e x p rim a t hotărirea de a vota tăţeni care activează in formaţiile lei. In Valea Jiului funcţionează 27
creşterea productivităţii muncii, îm — Încă de la începulul anului. în cerii socialiste în <11ferilo secţii. De arlistice de amatori. cinematografe, 9 d u h u ri muncitoreşti
bunătăţirea calilălu producţiei, ob vederea realizării sarcinilor de plan pildă, au fost organizate două cons G ll. COMŞUŢA candidaţii F.D.P. A lţi alegători printre care ing. Şi altele.
ţinerea unor indici înalţi de utiliza si a anqajamcnlclnr luale în între fătuiri cu otelani. laminatorii si fe V ictor Stoicoi, dr. Nicolae Allica,
re a agregatelor, reducerea consu cere. s a organizai sub îndrumarea roviarii, pe Ierna aprovizionării la prol. Constantin loncscu, Ghionnră Alegătorii prezenţi la adunările ce
m urilor specifice, realizarea de eco com iielului dc parlid o agitaţie v i minorului bluming tu lingouri calde Sabin, miner, $ef de brigadă, au scos tăţeneşti din Lupeni, Uricani şi C im
nomii şi benelicii peste plan. Ele au zuală vie şi mobilizatoare. In secţii Si respectiv executarea la timp a re in evidentă şi alte realizări oblinule pul lui Ncag şi-au exprimat recu
fost stabilite încă de la începutul a- şi secloare au losl conlcclionale pa la reducerea consumului de cocs au CRONICĂ DE Întrecere de oamenii muncii din oraşul Lu noştinţa fală de partid pcnlru în
paraţiilor ; la se d iile care concură
nului ca urmare a desfăşurării unei nouri si lozinci pe caic, pe lingă an peni in anii regimului democrat-popu- făptuirile de pînă acum, c xp n m in -
munci politice susţinută de către gajamente. s a trecut şi felul in care fost organizate expuneri pc locuri lar. du-şi hotărirea ca la 7 martie să dea
organizaţiile de partid în rîndul m un pol fi înfăptuite. La secţia a doua dc muncă privind importanta econo A luat apoi cuvintul tovarăşul Du din toată inima votul lor candidali
citorilor, inginerilor şi tehnicieni furnale, dc pildă, pe unul din pa- misirii cocsului şi căile prin care zări frumoase se numără Shbu Sil lor F.D.P.
lor, mobilizării lor de către comite t nouri era scris: „Cauperişli, J00 se poate înfăptui. In aceste zile ca dc obicei, viu, losif Romul, Avram Aurel, Roca
tele de seclie şi birourile grupelor grade Celsius în plus contribuie la factorul poştal a adus redacţiei Petru, Maleiaş Aurel, Barbu Traian
sindicale, pentru a studia cu m inu reducerea consumului specific de — Ce ne puteţi spune des numeroase scrisori expediate dc $i alţii.
ţiozitate cilrele de plan pe anul res cocs cu 40 kg. pe lona de fontă", la pre aplicarea şi extinderea către corespondenţii noştri vo V. STREMŢAN
pectiv şi toate căile de îndeplinire secţia 1 — : „Furnalişli, pentru a iniţiativelor valoroase ? luntari Marca majoritate a aces corespondent
şi depăşire a lor. In cadrul secţiilor produce 4.000 tone de fontă cu cocs tora ne relatează veşti despre rea
au fost stabilite criterii în funcţie economisii trebuie să realizăm o e- — Gîndirea creatoare a oameni lizările unor colective dc muncă, Cu 8 zile mai devreme
de specificul locurilor de muncă ale conomie de 460 tone cocs lunar". lor, dorinţa lor de a da palriei me despre strădania lucrătorilor din
diferitelor colective: brigăzi, schim Exemple de acest fel se pot da tal mai mult, mai bun şi mai ieflin întreprinderile regiunii de a pro- I O contribuţie importantă !a bu
duce mai mult, mai bun şi mal I nii I mers al producţiei la Uzina chi-
ieftin. Mai jos vom publica cile' mico-metalurgică <le la Zlatna aduce
va din scrisorile sosite recent la şi colectivul de muncă din cadrul
redacfie serviciului mecanic şef. De calitatea
reparaţiilor efectuate de el depinde
în cea mai mare măsură buna func
în două luni mai mult ţionare a agregatelor. In lunile ia
nuarie şi februarie, m uncitorilor de
decît în opt aici li s-a încredinţai execuţia repa
raţiei capitale )a cuptorul de topire
de 80 m p. A vînd acumulata o bună
Antrenaţi în întrecerea socialistă, experienţă în muncă, colectivul de
muncitorii de )a depoul C.F R. Teiuş aici, sub conducerea inginerului Tra
se străduiesc zi do zi să-şi depă ian Ursu, si-a organizat astfel locuri
şească sarcinile de plan. Una din le de muncă incit aclivilalea să se
preocupările lor dc bază este aceea desfăşoare nestingherit. înainte de
de a reduce consumul de combusti atacarea lucrării s-a întocmit un Noi blocuri de locuinţe in Valea Jiului.
bil la fiecare locomotivă. Ca urma grafic de execuţie cu eşalonări pre
re, mimai in cursul lumi februarie, cise, pe specific de operaţiuni. In
la acest depou, s-au economisit 952 funcţie de prevederile graficului au Femeile -participante active în producţie,
tone combustibil convenţional, fală fost defalcate sarcini pe echipe. De
de norma planificată. In cele două rialele necesare s a făcut la timpul la viaţa obşteasca şi politică de stat
asemenea, aprovizionarea cu mate
luni care au trocul de la începulul
anului s-a înregistrat o economie optim.
totală de 1.900 tone combustibil con Ca urmare a acestui fapt, cît şi a O expresie din cele mai elocvente la sulă sînt femei, iar în cel zooteh
venţional. muncii entuziaste prestată de echipe a rolului pe care lemeile îl au in nic muncesc cu succes peste 4.C90
Cifra realizală numai în "p rim ele ca cele conduse de zidarii Ilie Ri- societatea noastră este prezenta lor de femei: crescătoare de păsări, seri-
2 luni ale anului 1965 este mult su zca. Filu.ş Francisc. Florian Clamba activă in producţie, in viala ob cicultoare ele. Ele acordă o mare a-
perioară realizărilor obţinute în 8 şi dc către mecanicii loan Giurgiu, ştească şi politică de stat. Din loialul lenţie pregătirii lor profesionale. In
luni din anul trecui. Cu combustibi Ghcorqho Sâlmârean. loan Magda, salariaţilor existenţi în prezent în iarna aceasla, de pildă, cursurile a-
lul economisii de către colectivul Nicolae Slănculet, reparaţia capita tara noastră aproape o treime sînt gi ozoolehmce de 3 ani sînt frecven
depoului se pot remorca pesie 400 lă a cuptorului a fost efectuată cu femei. Dintre acestea peste 36 la sută tate dc peste 213.000 femei, iar mai
Moment solemn: Pentru rezultatele obţinute tn întrecerea socialistă in anul J9G4,colectivului de mun- tronuri de marfă pe distanta Teiuş — 8 zile mai devicme. lucrează in diferite ramuri ale in
că de la C. S. Hunedoara i se luminează „Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe [ară In ram ura side bine de 300.000 iau parte la cursu
Tg. Mureş şi înapoi. NIC. BÂfŞAN dustriei, pesle 16 la sută îşi rile de scurlă durată la cercurile de
rurgică".
Printre cei caro au obţinut reali- corespondent aduc aportul la culturalizarea ti lcgumicullură, sericicultură sau a v i
nerei generalii sau activează in do cultura.
Ajutor preţios meniul cultu rii şi artei, iar mai bine politică, de stal şi pentru contribuţia
Pentru mente deosebite în viata
A C T U A I L I M I E / l i „Sebeşul" şî „Căprioara" din Sebeş zootehnicii şi preşedinţi ai com i In noaptea de 28 februarie staţia sănătăţii oamenilor muncii. lor valoroasă in diferite domenii de
de 10 la sută veghează la ocrotirea
jitori fruntaşi, brigadieri, ingineri
s-au deplasat în localităţile Dra-
O contribuţie însomnală aduc fe
şov şi Vingard, unde au prezenlat tetelor sindicalelor din G.A.S Ha C.F.R. Simoria era ameninţată să meile şi la succesele oblinule de a- activitate, pesle 20.000 de femei sînt
ale
distinse cu ordine şi medalii
bogate programe în fata ţăranilor ţeg, Calda, Călan şi Celmar — rămină blocată datorită numeroase g riru liu ra noastră socialislă. R.P. Roininc.
cooperatori. Artiştii amatori, in au vizitai ferma de porcine, unde lor trenuri de marfă sosite. Nu mai In sectorul legumicol, de pildă, 60 (Agerpres)
© In aceste zile la clubul I.CS. ne în faţa oamenilor muncii din strumentişti şi solişti vocali, au fost era nici o linie liberă Pentru a veni
Hunedoara au (ost organizate pen oraş un bogat program arlistic. răsplătiţi cu vii aplauze de către au primit explicaţii ample din par in ajutorul tovarăşilor din stalia
tea gazdelor (MATE) FARA — co
tru constructori mai mulle expu <P In cadrul programului de sulele de spectatori. (Gll. MANIU respondent). C.F.R. Simeria-călători, mecanicul LA AMBASADA AUSTRIEI DIN BUCUREŞTI
neri legate de campania electora conferinţe, la căminul cultural din — corespondent). Remus Balomirean, dc pe locomoti
va Diesel electrică a trenului 2.636
lă Printre acestea se numără „A le Covragi, raionul Haţeg, a (ost sus © Ieri a avut loc la G.A.S. din © Corespondentul nostru, tov. s a oferii să remorce pină in stalia
geri şi aleşii de odinioară", „R.P.R. ţinută expunerea : „Deputatul — Traian $tef ne informează că m em Simerin-triaj două trenuri combina Joi dimineaţa, ambasadorului A u deputaţi în Marea Adunare Naţiona
în slujba păcii", „Pe haila electri reprezenlant şi slujitor al oame Orăşlie un schimb de experienţă brii cooperativei agricole de pro te. După manevrele dc rigoare, pe striei la Bucureşti, Johan Manz, i-au lă, reprezentanţi ai conducerii unor
organizai de Consiliul regional al lost prezentate condoleanţe în legă instituţii centrale şi organizaţii oh-
ficării" şi altele. nilor muncii", la care au participat sindicatelor Hunedoara şi Trustul ducţie din Roz, raionul llia, acordă la orele 6, locomoliva Diesel a tură cu încetarea din viată a pre şleşli, personalităţi ale vieţii cutlural-
Aslăzi, în (ala femeilor, Iov. peste 150 de membri cooperatori. o deosebită atenţie achitării o b li pornit lin. Irăgind după ea un tren şedintelui Austriei. Adoll Scharf şlim lifice, generali si ofiţeri superiori.
Maria Chiorean va expune confe După expunere, formaţiile artistice regional Gostat, avînd ca temă ex gaţiilor contractuale. In acest scop, lung de 1 200 m. In triaj a ajuns in La sediul ambasadei au sosit Ion Au prezenlat, de asemenea, condo
rinţa „Egale în drepturi*. ale căminului cultural din Bretea tinderea metodelor avansate de de Ia începutul anului şi pînă acum depline condiţii de siguranţă a c ir Gheorghe Maurer, preşedintele Con leanţe şefi ai misiunilor diplomatice
culaţiei. Dalonlâ ajutoru lui preţios
O Astăzi după-amiază, la Casa Romină au prezentat un reuşit îngrăşare rapidă a porcilor. După s-au livrat 10 vilei şi 3 bovine a- pe care l-a dat mecanicul respectiv, siliului de M iniştri. Slelan Voilec, acreditaţi in R. P. Romină şi alţi
raională de cultură din Orăştie, ta spectacol (VLADISLAV DOREL — ce au audiat cele două referate activitatea tn slatia Simeria— că vicepreşedinte al Consiliului de Stal, membri ai corpului diplomatic.
raful, soliştii vocali de muzică corespondent). prezentate de G.A.S. Orăştie şi dulte. De menţionat ca toate ani lător» s-a desfăşurat, 1n conlinuare, Oh. Gaston Marin, vicepreşedinte al In fata portretului îndoliat al pre
populară $i brigada artistică a ca ® Mem brii formaţiilor artistice G A. S. Calda, participanţii la malele au fost piedale la greu tn cele mai bune condîtiuni. C onsiliului de M iniştri, Grigore Gea- şedintelui Adolf Scharf s-a păstrat un
sei raionale de cultură vor susţi de amatori de la întreprinderile schimbul de experienţă — îngri tăţi corespunzătoare. mânu, secretarul Consiliului de Stal, moment de reculegere, după care s-a
E. CREŢU Cornellu Mănescu, ninistrul aface «emnat In cartea de condoleanţe.
corespondent rilor externe, membri 4 guvernului, (Agerpres).