Page 15 - 1965-03

NR, 8 f « Dramul socia r c j. t

DESFĂŞURAREA INVĂŢĂMUfTULUi DE

PARTID M DEZBATEREA COMUNIŞTI LOR

crcşlerca vitelor etc. Primul popas tuturor rezervelor pe care le oferă r 1 Organizaţia de bnvă P.M.IL de la fost de asemenea depăşite. Planul
il facem la Boz. E zi de repaus şi lîlcrarca în comun a pămînlului. întreprinderea „M arm ura" Simcria a producţiei globale a fost realizat in
Tovică Manea, preşedintele coope­ Ogoarele Iară haturi ale coope­ luat în dezbatere modul in care proporţie de 123 la sută, iar plan ul
rativei, e dispus să ne însoţească rativelor agricole din raion sini lu­ desfăşoară in v ă ţă m in iu l ele partid. producţiei m arfă în pro po iţie de 125
înlr-o vizită |)rin sat. Mergem pe craţi* de pesle 100 tractoare, 150 se­ In referatul prezentat cu acest p r i­ la sută. Sarcina de creştere a pro­
trotuare petruite. Pc o clădire spa­ mănători mecanice, 42 <le combine lej şî in cuvîntul p a rtic ip a n ţilo r la d u c tiv ită ţii m uncii a fost realizata
ţioasă atrage alenlia o firmă care cerealiere si alte maşini agricole. Cu discuţii s-au reliefat o serie de suc­ in această perioadă in proporţie de
mai păstrează încă mirosul proas­ sprijinul mecanizatorilor, folosind cese obţinute în ceea cc priveşte des­ 114 la sută. Succese de scamă s-au
păt al vopselei : „Cămin cultural". seminţe din soiuri de mare produc­ făşurarea si îm bunătăţirea con ţinu­ obţinut şi în cursul lu n ii februarie.
Pe afişicrul de la intrare se anunţă tivitate si aplicind cu slrielele re­ tu lu i în v ă ţă m în u ilu i dc partid. In cadrul ad un ării generale a orga­
programul manifestărilor pe timp de gulile agrotehnice, multe unităli au Ţinînd seama de „R ecom andările nizaţiei de bază P.M.IL s-a s u b lin ia t
o săptămînă. Spicuim din el că vor înscris pe graficul întrecerii produc­ cu privire la desfăşurarea invăţămin- aportul adus la aceste realizări de
avea loc conferinţe, programe artis­ ţii medii sporite la hectar. Din su­ tulu i de partid", organizaţia de bază către tov. Ion Suciu, Petru Tode-
tice ele. medenia de cifre reţinem că la Do­ R M .R . din această întrep rind ere a rici, Pavel Dcmea, A le xa n d ru «fo­
Cind a luat fiinţă această unitate bra s-au oblinut in medie cite 3.350 acordat o mai mare atenţie educa­ sa n, Sutd Emcric, Valerin liucci, M ă ­
agricolă socialistă, la capitolul „fond kg. porumb boabe si 1.540 kg. griu ţiei comuniste. Aşa cum s-a s u b li­ ria Praştia nu şi a lţii, care au o b ţi­
de bază" era trecută numai suma la hectar, iar la Lăpu.şnic media la niat mai ales în cuvîntul tov. Ion nu i rezultate bune şi în pregătirea
de 55 000 lei. Dar azi aceeaşi u n i­ hectar a (ost in anul trecut de 1.560 Duţă, Vasile Voi nea, Aurel Popa, lor politico-idcologieă.
tate are 255 bovine, 125 porcine, kg. grîu şi 2.600 kg., porumb boabe. Coastantin Găman şi a lţii se cons­ In cadrul dezbaterilor au reieşit
365 ovine, trei grajduri, o m aterni­ La gospodăria agricolă de stat din tată o continuă îm bun ătăţire a în­ si unele lipsuri. S-a relatat, de c-
tate, o magazie şi altele. „Toate la M intia s-au oblinut cile 3.520 litri văţământului de partid. A crescut xem plu, că în cadrul în tre p rin d e rii
un loc ~ conchide preşedintele — lapte de la fiecare vacă furajată. Do In mare măsură răspunderea propa­ mai sînt unii tovarăşi ca L iv iu Pa­
au ridicat valoarea fondului de bază d iv a timp pe tim p u l de la margi­ rau, M iro n Boldor, Hornul us To-
Ia 1.117.000 lei". nea M intiei a început să prindă con­ gandiştilor, organizaţia de partid a monie şi Ion Irinca care nu se a-
tururi noul complex avicol cu o pro­ llicrat mai bine cu aceştia, i-a con­
— Dar cc produclii a oblinut co­ chită conştiincios de ob lig aţiile re
ducţie (la intrare în funcţiune) de trolat, li s-n acordat mai m ult a ju ­
operativa în anul trecut ? te revin în cadrul unor form e de în-
240.000 |>ui înlr-o seric. Matca a- tor.
— La porumb 2.000 kg. boabe, la cestui complex Va li de peste 180000 In ultim a vreme, ca urm are a e x i­ vă ţă m in t la care sînt încadraţi. A -
gria J.320 kg., la sfeclă 20300 kg., găini si pui caro vor produce anual genţei manifestate, a con tro lu lui c- ccştia nu participă cu regularitate
tar la lapte 81 279 litri. Pentru con­ mai mult de 10.000 000 ouă. Poale fectuat, s a îm bun ătăţit con ţinu tu l la cursuri, nu manifestă preocupare
diţiile noastre de climă şi sol sint că ar trebui transcrise ample tabele le cţiilo r şi conferinţelor, acestea fi­ permanentă pentru a-si ridica nive­
rezultate bune fată de anii trcculi. de producţie vegetală şi animală ind mai bine orientate spic trata­ lul lor de cunoştinţe politice şi ideo­
Dar avem încă multe rezerve interne pcnlru a puica urmări cum tinere­ rea problem elor esenţiale ale învă­ logice.
nefolosite. ţea acestor pămînturi de pc terasa ţă tu rii m arxist-leniniste şi a proble­ In cadrul d iscu ţiilo r 9-a cerut ca
Aceste cuvinte ale preşedintelui 1 a Mureşului răsplăteşte efortul co­ melor fundam entale ale po liticii pe v iito r biroul organizaţiei de bază
cooperativei agricole de producţie lectiv. Dar şi aceste cilcva picături p a rtid u lu i nostru. P.M.IL să dovede.ască mai m ultă e-
din Boz, care este şi candidat pen­ din albia marelui fluviu al belşugu­ In cuvîn tu l lor, tov. Iacob G avri- xigenţâ faţă ele «asemenea cazuri, să
Au mai rămas două file tn calendar pină In ziua cină ne vom pre­ tru alegerile de deputaţi de ia 7 lui reflectă cum nu se poale mai |ă, Sim ion M nriş, Aclam Todor si a l­ tragă la răspundere pe «neci tovarăşi
zenta in faţa urnelor cu sentimentul datoriei împlinite. Jn cci patru martie, exprimă hotărirea coopera­ bine înţelepciunea politicii partidu­ bi au scos in evidentă obţinerea u- en'’e nu-şi îndeplinesc in tru to tu l o-
ani care au trecut de la ultimele alegeri şi pină acum, p rin munca torilor de aici de a-şi îmbogăţi cu­ lui carc a indicat calea linei agri­ bligaliilc pc care le au.
harnică a întregului popor, vechile aşezări urbane şi-au scuturat col­ noştinţele in vederea valorificării culturi raţionale şi intensive. nor rezultate din ce în ce mai bune In cuvîn tu l lor, m u lţi d intre p a r ti­
bul provincialismului de odinioară, iar o dată cu înflorirea economică în ceea ce pliveşte eficacitatea în- c ip a n ţii la discuţii au făcut în ace­
oraşele şi satele regiunii au înregistrat bogate înfăptuiri şi in dome­ văţă n iîn tu tu i de partid. In referatul laşi tim p propuneri pentru continua
niul edilitar şi gospodăresc. O călătorie prin regiune, pe un itinerar prezentat şi în cuvîntul acestor to­ îm bun ătăţire a ca lită ţii m uncii p ro ­
c itc fa din realizările şi schimbările care au survenit iu viaţa şi m aura Faguri din betors şi sticlă varăşi, s-a arătat că un num ăr lot pagandiştilor, organizarea unui con­
oarecare ne poale da imaginea acestor înfăptuiri. Să spicuim de pildă,
mai mare de cursanţi, nu numai că
oamenilor din raioanele Brad şi iita. îşi însuşesc cele studiate la învă- trol mai temeinic asupra ca lită ţii lec­
ţâ m în tu l de partid, dar caută meto­ ţiilo r şî conferinţelor, organizarea u-
Era prin 1959. O forfotă de stup a poştei, şcoala cu 1G săli de clasă, de prin care să contribuie cit mai nor excursii documentare clc.
In concluzie a luat cuvîn tu l tov.
magazinele şi alto construcţii caic
harnic umplea cu tum ultul el vechi­ aduc nota lor pastelată |>nnlrc ca­ eficace la rezolvarea practică a u- Iile Stoica, secretar al organizaţiei
nor probleme ce le ridică procesul
Munţii noştri aur poartă... le străzi ale Bradului. Zidari şi d u l­ sele de tradiţională arhitectură mo­ de producţie. Ca rezultat al a c tiv i­ de bază P.M.IL, care a v o rb it des­
gheri, fierari, bctonişli şi macaragii,
pre sarcinile ce stau în faţa pro-
ţească.
ingineri
constructori şi proiectanţi
tăţii desfăşurate, întreprinderea şi-a
formau detaşamentul color care a- Noulăti asemănătoare pot fi întîl- realizat în anul 1964 cu mai bine pagandiştilor şî «i cursa nţilor in ve­
veau să pună temelii trainice unei nite şi Ia Gurobarza. A ici z.cci de de o lună înainte de termen preve­ derea îm b u n ă tă ţirii desfăşurării în-
Cu străvechea istoric a Zarnndu- laţii moderne pompează pcnlru mi­ noi aşezări. Localnicii aşteptau cu derile planului de producţie. In luna văţu m în tu lu i dc partid.
lui poli face cunoştinţă la Muzeul neri, la sule de metri 9ub pănrtinf, emoţie ştirile despre dezvoltarea o- blocuri în culori pastelate şi alte o- ianuarie 19G5 sarcinile de plan au C. G IIEO RG 1IE
geologic şi mineralogic clin I*raci. acrul curat clin afară colectat de raşului. S-a bătut primul pilon. Apoi biccfive social-culturalc au schimbat
Este un btm prilej pentru ca. p ri­ sul) streaşină pădurii. (In ultim ii 10 a sosit şi sorocul cind constructorii fundamental peisajul montan al aces­
vind rocile in forme şi culori dintre om debitul de aer comprimat a cres­ aveau să se uite mai des la acele tei vechi aşezări de minori. Printre
cele mai ciudate, în cilevn inimile cut de peste 2,2 ori). Sint mijloace ceasornicului decît la foile calenda­ ultimele noutăti de aici se numără
să străbaţi secole întregi şi nesfir- care slujesc pentru sporul muncii rului. Intr-o ferăstruică pătrată se şi inaugurarea unui ciul) al sindica­ Pentru succesul activităţii
Sitelc galerii de mină. Muzeul cons­ şi sănătatea minerilor. Munca de vedea intercalat un „ l " , iar jie pa­ lelor cu o capacitate de C00 locuri.
tituie o fereastră prin care poli p ri­ cercetare pcnlru desco|)criren şi jm- noul alăturat scria : „A u mai ră­ M in erii Zarandului pentru care în tre­ Unul din pilonii care din
vi întregul univers lăuntric ai 7.a- nc.rca in valoare a unor noi zăcă­ cut timpul liber era egal cu peregri- Zarand şi pină-n Rusca trans­ ficaţi. In acest scop, LE. Haţeg va ca-
mas... 1... zile pînă la predarea p ri­
randnlui care l-a inspirat pe poetul minte şi exploatarea raţională a co­ melor 32 de apartamente". Au tre­ nările în căutarea de lucru, au azi portă energia eleclrică in 01 viitoare lifica în anul 19G5 aproximativ 200
anonim in realizarea versurilor lor cunoscute a făcut ca rezervele cut de atunci numai 5 ani şi iată că la dispoziţie un lăcaş de cultură unde muncitori.
„M u n ţii noştri au poartă /N oi cer­ de minereuri aurifere identificate să dincolo de zidurile clădirilor vechi se valorifică minunatul folclor mo­ de sate electrificate in an ii de Pentru cxploahirca masei lemnoase
şim (Im poartă-» poartă". Da, mun­ crească la E.M. P.arza de aproape trei democraţie populară. Primele două luni din acest an au se preconizează să sc aplice cele mai
ţii Zarandulni poartă in pinleccle ori, iar la Băila Crăciuncşti de aproa­ ale Bradului peste care s-a aşezat iede­ ţesc. fost încheiate dc către colectivul de bune metode. Fasonarea in trunchiuri
lor bogăţii nebănuile. I.n muzeul clin pe G ori fală de anul 1944. ra deceniilor se înaltă ca un simbol Ce rezervă viito ru l oraşului Brad? muncă al I.E. Haţeg cu rezultate nc- lungi şi catarge va fi extinsă în a-
Hiad, alături de bucăţile de mate­ Ca surori mai mici ale bătrinoi al zilelor noastre noile blocuri, cu Cîteva fragmente ale acestui v iilo r salisfăcăloare. Planul producţiei g lo ­ proa|>e toate parchetele. Paralel cu
rie adunate aici de pe magistralele aurărose din bazinul Bradului si ex­ felele vesele, în culori vii. Sint pes­ Vechea aşezare dc mineri — bale şi marfă nu a fost îndeplinit. La această metodă, care va duce la
subterane ale Zaranclulm. stau ca ploatările miniere de la Cerlcj-Să- pot fi desprinse $i clin schitele arhi­ Gurabarza a devenit in anii creşterea indicelui de utilizare, valo­
|)rincipalelc
s-au înre­
sortimente
adevărate relicve şi uneltele trecu­ cărimb şi Muncelul M ic clin raionul le J.200 apartamente. Lc priveşti şi tecţilor care trans|)use in viată în ­ de democraţie populară un pu­ gistrat rămîneri în urmă. Acest lucru rificarea superioară a lemnului, fo­
tului... Ilia lin pasul înnoirilor şi al reali­ nu - li vine a crede cum într-un limp seamnă apariţia, în curînd, pe platoul ternic centru muncitoresc cil losirea mai raţională a mecanisme­
Dar, nu o limp de contemplare. zărilor care rezidă clin virtuţile con­ aşa de scurt liniile clare luate din Poieniţei, a noi ansambluri de locuin­ blocuri moderne, spaţioase şi sc datoreşte mai multor cauze. In lor, se va aplica fasonarea conco­
N outăţile prezentului ne cheamă să structive ale poporului nostru. Re­ schiţa arhitectului s-au transpus aici alte obiective social-cUllurale, prima decadă din luna ianuarie, în­
fim martorii a lot ce se petrece azi colta subterană ele la Ccrtej a fost ţe si com|)lexc comerciale. O dată care, fac viaţa locuitorilor dc treprinderea nu a avui braţe de m un­ mitentă a lemnului de lucru cu cel
tn Zarand. A ici lotul se înfăptuieşte in anul trecut mai marc cu 5,9 la pc Valea Poieniţei în zeci de faguri cu localităţile s-a schimbat şi viata aici mai frumoasă. Printre o- că suficiente, iar in decada a Il-a, dc foc.
la gabarite socialiste. Principalul sulă fală de ceea cc se stabilise prin din beton şi sticlă. La fiecare nivel oamenilor, viată pc care m olii Za­ bicclivcle sccial-culturale con­ timp de cîtcvn zile, nu s-a pulul lu­ Organizarea muncii sc va îmbu-
punct de atracţie au rămas lot m i­ plan. Cercetările geologice întreprin­ locuiesc acei care sfredelind rocile cra din cauza ninsorii abundente. nătăţi continuu. Sub îndrumarea co­
nele, care în anii puterii popu­ se in ultim ii am au dat la iveală noi milenare scot la lumină marea bo­ randului, pădurenii Ru.scâi şi stăpf* struite în ultima vreme se nu­ Au existat însă şi alte cauze. In m itetului de partid, conducerea între­
lare aut> cunoscut insă o puternică zăcăminte de minereuri complexe e- ni» M ctolicilor o zugrăvesc în o mie mără şl clubul sindicalelor cu parchetele forestiere, uneori, munca prinderii va lua măsuri tehnico-or-
dezvoltare. P cn lru .-n uşura, ipuucn xisleule .în raionul Ilia. "Pc această găţie. Plimbîndu-le pe străzile lu­ şi una de cîntcce. GOO locuri, al cărui interior îl nu a (ost bine organizată, mecanis­ ganizatoricc pentru extinderea lu c iu ­
în subteran au fost introduse ma­ bază. in anul lOfil) Iu M uncelul,.M ic minate fluorescent alte noutăţi te îm ­ puteţi vedea parţial şt în fo­ mele au funcţionat sub capacitatea lui în brigăzi complexe cu plata Tn
şini şi utilaje moderne. Perforatorul a luat fiinţă o nouă exploatare care bie să le priveşti. Sint noua clădire IO N M A N E A tografia de mai jos. lor. Transjjorlul masei lemnoase nu acord global. Periodic se vor orga­
jiu mai e acum susţinui de puterea s a aliniat salbei de mine cc încon­ s-a desfăşurat în mod ritmic. Din niza instructaje cu şefii dc parchete
braţelor, ci c fixat pe un suport joară munţii Poiana Rusca şi ai Za­ partea organizaţiilor de partid a exis­ şi schimburi dc e\|)erienlă intre b ri­
pneumatic, iar minerul mi are decit randului. tat o slabă prcocu|>are |)entru repar­ găzi, parchete, sectoare.
sarcina do a-l dirija. In toate locu­ In peisajul acestei îndeletniciri re­ tizarea judicioasă a membrilor de
rile de muncă clin bazinul ain'o-nr- pare lot mai mult zgomotul familiar partid, pentru primirea in rîndul can­ Atenţia a fost îndreptată şi înspre
ginliler al Bradului a fost introdusă al maşinilor cu care molii Znran- didaţilor şi membrilor de partid a reducerea fluctuaţiei de muncitori. In
metoda perfora j ului umed, armă clului, păclurenji dm Poiana Ruscă celor mai buni muncitori. acest scop, accentul principal se va
împotriva pustiitoarei silicoze. Caii sau locuitorii M etalicilor işi exercită Biroul Com itetului raional dc partid pune pc îmbunătăţirea condiţiilor de
si vagonclul împins cu umărul au noua lor profesiune mineritul. In­ trai ale muncitorilor forestieri In
cedat locul locomotivelor Diesel şi tr-adevăr şi acum „m unţii noştrii aur Haţeg a analizat cauzele cate au fă­ anul care a trecut, la LE. Haţeg su­
electrice, iar trocul şi roaba au p ri­ poartă" şi ne inindrim că o aseme­ cut ca activitatea economică a între­ prafaţa locuibilă s a mărit prin con­
mit replica modernă a craterelor, nea bogăţie e a color care depun e- prinderii să fîc nesatisfăcăloarc ş» a struirea de noi cabane in parchetele:
îndrumat organizaţiile dc partid şi
benzilor transportoare şi a celor forturi susţinute pentru a o scoale Sipot, Zeicani, Coma, Dumbrăvile,
două lin ii de funicular. una din ele la lumina zilei din hăţişurile de pia­ conducerea tehnică să ia măsuri e fi­ Fercgosul, Murguş, Tocuri, Jigoru şî
pusă în funcţiune de cnrîncl. Insta­ tră ale munţilor. ciente. Ca urmare, din fiecare orga­ în altele; cu toate acestea, mai c-
nizaţie dc partid o parte din com u­
xistă unele deficiente. In ceea ce
niştii cu experienţă in muncă au fost priveşte a|)rovizionarea m uncitorilor
bogăţie repartizaţi la locurile cheie ale pro­ magazinele dc unde se aprovizionea­
cu alimente, s-a făcut mai puţin. La
ducţiei. Organizaţiile dc partid şi-ou
prevăzut în planurile de muncă s.î ză m uncitorii forestieri care lucrează
repartizeze judicios membrii dc partid in parchetele de ne Valea Şiroiului,
superior valorificată pe parchete, să se preocupe mai mult mai ales cei do la Poiana Om ului şi
dc primirea celor mai buni m unci­
limp
Valea Fierului, au lijxsit un
tori in partid. Conducerea tehnică slănina, brînz.a, cartofii, zarzavatu­
şi-n planificat să ia o scrie de mă­ rile, diferite afumături, deşi în de­
M oţul din Zarand şl pădurcanul sută din lucrările de doborîl şi sec­ suri eficace. Astfel, în jjrim ul tri­ pozite există astfel dc mărfuri în can­
din Rusca mai răs|)und Şi azi unor ţionai, 40 la sulă din lucrările de mestru al anului la depozilclc finale tităţi suficiente.
îndeletniciri cu tradiţie, cum ar fi scos şî apropiat şi de încărcare şi din Pui şi Cîrncşl» se vor pune în Pentru înlăturarea acestor deficien­
doborîtul arborilor, pentru că pă­ descărcare din vagoane. funcţiune trei instalaţii cu ajuto­ te s-au întocmit planuri de aprovi­
durile constituie o a doua bogăţie 12 semnificativ că numai în u lti­ rul cărora se va descărca materialul zionare a gurilor de exploatare cu
a acestor munţi. Numai iu raionul ma vreme pe versaniii raionului 11 ia lemnos din maşini şi se va încărca alimentele necesare. Conducerea în­
Brad pădurile ocupă aproape 40.000 au fost plantate cu diferiţi arbori va­ in vagoanele C.F.1L Din in vest»ţi i I c treprinderii controlează şi va contro­
de hectare. De la linia do Criş şi loroşi şi repede crescători aproape cc se vor face în scopul dotării locu­ la şi în viitor felul cum sint apro­
pină la parchetele Bulzeştilor nu în- 3 000 de hectare, iar în Ţara Zaran- rilor dc muncă cu mecanisme şi u ti­
tilnoşli un singur peisaj fără pădu­ dului s-au im|)ădurit circa 1.800 vizionate parchetele. Cele două u n i­
laje, anul accsln in întreprindere ur­ tăţi — IE. Haleg şi U.RC.C, — vor
re. Cam o zi îti trebuie pentru a hectare. Acum din pădurile Rusca»
inează să fie utilizate din plin 78 fie­ organiza anul acesta 8 consfătuiri cu
urca şi de la Dobra pină spre platoul se pregătesc mai mult de 30 sorti­ răstraie mecanice, 20 funiculare, 7
Ccrnn, acolo in împărăţia brazilor mente de material lemnos de bună consumatorii.
încărcătoare I.M.B, 4 instalaţii Ka-
şi fagilor. Aceleaşi drum uri au fost calitate din care o mare parte e des­ belkran, 3 cojitoarc, 2 automacarale
străbătute prin 1935 şi de Gco Bogz.n tinată exportului. De cîţiva ani în­ 0 Creşterea veniturilor oamenilor muncii din raio­ şa. Mecanismele vor fi date să fie PETRE FARCASIU
care, surprins de sălbăticia cu care coace s-au tăiat în stînca de cunrt IM GRAIUL CIFRELOR nul Ilia se ogtindeşto şl in faptul că numai în anul (din subredac(îa voluntarii
se tăiau pădurile din această tară către masivele păduroasc de la poa­ trecui valoarea m ărfurilor vindutc prin unităţile coo­ exploatate de către muncitori cali­ Haţeg)
de piatră scria că viata alît ele ele­ lele muntelui Găina Gf) km. de dru­ peraţiei de consum a ajuns la aproape 100.000.000 Ici.
mentară de aici se rezuma la „un muri forestiere. La rubrica „meca­ Q In 1938, în raionul Ilia existau doar 120 învăţă­
om şi lin brad, un om şi o slîncă. nizare" mai figurează $i cele 30 au­ O Lungimea traseelor de autobuze pentru călătorit tori, iar în prezent numărul cadrelor didactice a ajuns
A lit" . Acum, in zecile de parchete de tocamioane şi 15 funiculare care din raionul Brad a ajuns in ultimele două decenii de la 350. PREGĂTIRI IN LEGUMICULTORI
pe Rusca şi Zarand răsună liorus- transporta buştenii S|>rc locul unde la 37 km Ia G50 km. O Ea căminele culturale săteşti şî la casa raională
traiele mecanice şi fîşîilul cabluri­ urmează să primească botezul fie- 0 Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, la
lor de funiculare. In pădurile Zarnn- râstraielor in marile combinate de Prad s-a construit o fabrică de pîmc dotată cu utilaje de cultură din Ilia activează 220 formaţii cu pesle In acest nn în fata cooperativelor şi exemplul oferit dc membrii coope­
2,800 artişti amatori. agricole dc producţie stau sarcini im ­
cluliii se execută mecanizat G0 la Imlustrializare a lemnului. moderne şi care arc o capacitate dc 14 tone în 21 de rativei agricole din Miccşti, care au
O Numai în ultim ii 5 ani muncitorii şl ţărani» coo- portante cu privire la S|)or»rca pro­ transportat îngr.’iş.ămintc organice pe
ore, producind 14 sortimente de panificaţie. |)cratori din raionul Ilia gi-au înălţat, din venituri pro ducţiei de legume. Paralel cu extin­ mai mult de 30 hectare care se vor
Pe terasa ! a Mureşului randului erau electrificate doar 5 sale. In prezent lu­ prii. peste 2.100 locuinţe. derea sortimentelor cultivate prezin­ cultiva cu legume. Acţiunii de fe rti­
@ Acum 20 de ani în perimetru) denumit Ţara Za­
tă m«uc importanţii faptul ca in fie­
O O marc dezvoltare a cunoscut In raionul lila
lizare a terenului destinat cultu rilo r
2 mina eleclrică a pătruns în 53 de sale şi reţeaua sanitară. Astfel dacă în trecut aici existau care unitate cultivatoare de legume (le legume trebuie să i se acorde o
Părăsim peisajul carpatin al m un­ o parte şi de alta a bătrînului riu 0 Numărul căminelor culturale construite in ultimii numai 4 medici. astă2l de sănătatea oamenilor muncii s«ă se organizeze producerea eşalo­ alenlie deosebită in toate unităţile,
ţilor. Păşim acum de-a lungul tera­ se află cooperative agricole de ani se ridică la 22, printre care şi cele din Valea din această parto a regiunii au grijă 37 medici şi 74 n a i a legumelor, astfel îneît să se a- cunoscind faptul cu pe această cale
sei 1 a Mureşului care străbate o bu­ producţie care nu ciştigat un bun Brad, Mesteacăn, Zdrapti. Buccş. Rovina e i- cadre sanitare medii. siguro o bună aprovizionare a oame­ sc asigură realizarea unor sporuri în­
nă parte din raionul Ilia. Aici, de renume în cultivarea cerealelor, nilor muncii cu produsele respective semnate de producţie.
pe o perioadă cit mai lungă din an Obţinerea unor răsaduri viguroase
Consideram ca valoroasă experienţa este condiţională in bună măsură de
acumulată in occ«astă privinţă de u- folosirea unor seminţe cu valoare
nclc cooperative agricole cum sînt biologică corespunzătoare, lată dc ce
Cu sprijinul mecanizatori- cele din Mihalţ, Vinerea, Râhău, nu este admisibil să sc uiiliz.e/e se­
' lor de lâ S.M1. Dobra, lo lo ■ Sebeş ş.a., care prin organizarea ju ­ minţe care nu posedă buletine de
I dicioasă a muncii şi a producţiei de analiză. Calitatea răsadului depinde
sind seminţe din soiuri de legume, avi reuşit să livreze can­ şi de asigurarea spaţiului necesar de
marc productivitate şi aplicind tităţi însemnate de produse pesle răsadniţe. Pe lingă locurile existente
prevederile planurilor din anul trecut, sc vor amenaja al(i
cu strictele regulile agrotehni­
Pentru dezvoltarea succeselor do- 10.000 in p . răsadniţe noi. Paralel cu
ce înaintate, numeroase coo­ bindile. membrii cooperativei agrico­ |)feg«ritireo acestora, este necesar să
perative agricole din raionul le din Sebeş au luat măsuri corespun­ sc extindă cu încă 30 000 m p cul­
zătoare şi in acest an încă din luna turile protejate cu folii de polieti­
Ilia obţin produclii medii spo­
ianuarie au formal paturile de pre- lenă.
rite la hectar.
înc«rdzire, au pregătii răsadniţele şi Pregătirea la limp a răsadurilor, a-
Cu cele pesle 100 tractoare, şi-au asigurai seminţele necesare. sigurarea seminţelor necesare, a fo­
ISO semănători mecanice, 42 Aceasta Ic-a dat posibilitatea să in- liilor de polielilen«ri şi jjunerea la
sămînţezc pină la începutul decadei punct a utilajelor şi sistemelor de
de combine cerealiere şi alte
a doua a lunii februarie peste 150 ii '(fălii sini lucrări care trebuie să
• maşini şi utilaje, toate lucră­ m p de răsadniţe cu gulioare, varză sica permanent in atenţia conduce­
rile agricole sînt executate la lim|)unc, vinete, ardei gras clc. In rilor cooperativelor agricole, dc a-
Limp şi in bune condiţiuni. prezent se acordă o deosebită aten­ ceasta dcpinzind in bună măsură
lată în fotografie o parte ţie în g rijirii răsadurilor O dală cu soarta producţiei dc legume. In plus,
«ico.isui s-au luat măsuri jx nlru pro organizarea in mod exemplar a mun­
din tractoarele care deservesc
(Incerta castraveţilor şi ardeilor iuţi cii in cadrul ecliij)elor şi brigăzilor
j cooperativa agricola din Ilia in cultură forţată. Rezultate asemă­ legumicole este unul din factorii care
nătoare s-au înregistrat şi la coopera­ contribuie la îmbunătăţirea continuă
tivele agricole din Lcşnic, Vinerea, a rezultatelor obţinute din legumi­
Boz şa. Trebuie amintii ta pozitiv cultura.