Page 17 - 1965-03

JlX Tu.X T c, ţ
7 muri ic zhia_^alegerij
deputaţilor in Marea Adu­
nare Naţională şî sfaturile

p opulare —• va fi o zi de sar-
baloare a întregului popor.
Votînd candidaţii Frontului
Democraţiei Populare, ve(>
voia pentru dezvoltarea eco­

nomiei naţionale $t ridicarea
bunăstării_ p o p orulu i! Votul
dat candidaţilor Frontului De­
mocraţiei Populare va expri­
ma dragostea şi încrederea
IIIHIL SBCIBLISHILUI populară, /a fă de conducăto­
puterea
poporului
de
faţa
rul încercat al operei de con­
strucţie socialista — Partidul
slin siPflci Muncitoresc Romin , va fi un

vot pentru întărirea cuceri­
rilor noastre revoluţionare,

pentru socialism, pentru pace
Cuvînlarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu D ej şi înţelegere între popoare.

la postai ile de radio şi televiziune (Din Manifestul Consi­
liului Naţional al Fron­
tului Democraţiei Popu­
Dragi tovarăşi, la oraşe şî sote Au fost efectuate două mo- la întreaga viaţă politică a ţării. larei.
jorări substanţiale de salarii; au crescut veni­ Democratismul orinduirii noastre de stat
La 7 martie, cetăţenii patriei noastre îşi turile tuturor categoriilor de oameni ai m un­ şi-a găsit o vie expresie în desfăşurarea ac­
vor alege reprezentanţii in Marea Adunare cii, o sporit puterea de cumpărare şi s-o îm­ tualei campanii electorale. Ea se caracteri­
Moţională şi în sfaturile populare regionale, bunătăţit aprovizionarea populaţiei. Realizări zează prîntr-un puternic avînt politic ol mase­
lor şi o intensă activitate economico-gospo-
raionale, orăşeneşti şi comunole. de seamă s-au obţinut in domeniul construc­ dărească, prin dezbaterea aprofundată o tre­ Lucrări
întregul nostru popor intîmpină acest im­ ţiei de locuinţe. Deşi aceste realizări mai % — eveniment
portant eveniment într-o atmosferă de puter­ sint încă in urma cerinţelor in continuă creş­ burilor obşteşti de către milioanele de oameni
nică însufleţire, cu satisfacţia u- ai muncii de la oraşe şi sate. de hidroamelioraţii
nor mari realizări în toate dome­ Temelia puterii populare, izvorul de însemnătate deosebită
este alianţa dintre clasa munci­ în lunca Dunării
niile de activitate. principal ol forţei şi trăiniciei ei
Bogat şi mobilizator este tabloul
toare şi ţărănime. Rezolvarea m ar­
acestor înfăptuiri. Nu există colţ în viaţa poporului nostru
xist leninistă a problemei n a ţio n a ­
al ţării care să nu cunoască tran­ Pe 15 şantiere din lunca Dumirii
le. asigurarea deplinei egolităţi a nu reînceput lucrurile dc hidroame­
sformări înnoitoare.
tuturor oamenilor muncii, au c i­ lioraţii. La DăbuleniC orabie se exe- Astăzi, poporul nostru sărbătoreş­ prefecturilor. Este semnificativ din
Viaţa a confirm at din plin juste­ mentat prietenia frăţească a po­ culă dolrisarea sălciilor pe 35 km. te împlinirea a 20 do am de la dala
ţea politicii de industrializare, pro­ unde se va ridica un dig care va a- acest punct de vedere faptul că la
porului romin cu minorităţile n a ­ memorabila cinci prin lupta maselor slirsitul lunii februarie 1945 m ajo­
movată cu consecvenţă de partid para dc inundaţii o suprafaţă dc largi populare concluse de partidul ritatea prefecturilor se aflau in mîi-
ţionale. întregul nostru popor este
şi guvern ca verigă principală a strîns unit în jurul partidului. C oe­ 13.000 ha Lucrări ele îndiguiri vor comunist a fost instaurat primul g u ­ nile forţelor de stingă in frunte cu
întregii opere de reconstrucţie so­ începe în curînd în 7.011a Seaca-VÎ- vern democratic clin istoria Romi* comuniştii. In aceste condiţii, mase­
ziunea şi însufleţirea cu core o a ­ niei. Prin conţinutul său de clasă,
cialistă a Romîniei. S a creat o nălori-Zinmicca, Bislrcl-Nedeca şi le populare conduse do partid cons­
menii muncii - înfăptuiesc politico puterea de stat instaurată la 6 mar­ tituiau forţa determinantă în mersul
temelie puternică pentru avîntul sa, verificată de viaţă, stau che­ Borcea do Jos compartimentul III şi tie 19-15, a reprezentat — asa cum a- evenimentelor. Frontul National De­
continuu al forţelor de producţie, vor scoale de sul) inundaţii cca.
zăşie cuceririi de noi şi noi suc­ 03.000 ha. Lucrările se execută in în­ rată tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej — mocrat, cu poziţiile sale din guvern,
pentru creşterea rapidă şi echili­ cese în opera de consh ‘eh? so­ tregime cu mijloace mecanizate. o ....lormă a dictaturii revolutionar- gărzile patriotice înarmate, comite­
brată a tuturor ramurilor economi­ democratice a proletariatului şi ţă­ tele sindicale din întreprinderi, ma­
cialistă. A m il acesta se termină în linii mari
ei naţionale. rănimii, sub conducerea proletari­ sele muncitoare stupine in uzine si
îndiguirile prevăzute in prima etapă atului" Evenimentele dc la 6 mar­
Intr-un interval de numai 5 ani Tovorăşi, a planului de amenajare a luncii Du­ tie 1945 au constituit jaloane im ­ fabrici, comitetele ţărăneşti, dobin-
deau poziţii lot mai avansate în în­
—■ 1960-1964 — forţa industrială nării In mai puţin de trei ani se va­ portante in dezvoltarea ulterioară a treaga activitate revoluţionară.
a Republicii Populare Romine s-a In anii, ol căror bilanţ îl par­ lorifică astfel cca. 300.000 ha. tere­ revoluţiei populare din tara noastră, „V a lu l luptei populare — arată
dublat, realizîndu-se în prezent o curgem, o crescut prestigiul ţării nuri deosebii de fertile, de pe care. al cărei început l a constituit răs­ tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej — a
turnarea dictaturii
militaro-lasciste
producţie globală de 8 ori şi ju ­ noastre pe arena mondială, Repu­ aşa cum au dovcdil-o rezultatele din in august 1944, de către forţele pa­ înlăturat succesiv trei guverne cu
majoritate reacţionară şi a adus ia
mătate mai mare decît în 1938. blica Populară Romină afirmin- amil trecut, se obţin chiar in condi­ triotice concluse de Partidul Comu­ putere, la 6 martie 1945, primul gu­
Au cunoscut o creştere accele­ du-se ca un factor activ al pro­ ţii climatice mai puţin favorabile re­ nist din Romînia. vern în care clasa muncitoare avea
movării păcii şi colaborării inter­ colte de 5.000-6.000 ky. porumb boa­
rată principalele ramuri ale indu­ Lupta întregului popor pentru eli­ rolul precumpănitor, guvernul pre­
naţionale.
striei moderne — industria e n e r ­ be la hectar. berarea larii de sub jugul fascist, a zidat dc patriotul înflăcărat şi em i­
getică, chimică, constructoare de La baza politicii externe o sta­ Pe terenurile inrlîguile în ultim ii antrenat masele largi in frunte cu nentul oin de stat, Dr. Petru Groza".
tu lu i nostru stă prietenia, alianţa clasa muncitoare. Lupta pentru un Sarcina ele bază a primei etape a
maşini. Ele dou astăzi aproape ju ­ doi ani au reînceput desecările, lu­ guvern, democratic, democratizarea
frăţească' şi c o la b ora re a . cu ţă ­ revoluţiei populare fiind lichidarea
mătate din întreg volumul produc­ crări prevăzute să fie execulal.e -in JăriJ,. jjrv tă y f^ ^ g o z iţiiIo r deţinute do
rile socialiste. Partidul nostru: şi rămăşiţelor feudale şi desăvirşîrea
ţiei noastre industriale. arest aii pe I79:000 ha. cfasa mtineitoare ‘şi aliaţii ‘ ei Iu gu­ revoluţiei buryhezo-deinocraticeV gu ­
guvernul Republicii Populare Ro­ vernele cu majoritatea reacţionară,
S-a acordat o neslăbîtă atenţie In lunca Dunării se mai execută vernul condus de Dr. Petru Groza,
introducerii tot moi largi a tehnicii mine militează perseverent pentru defrişarea sălciilor pentru redarea smulgerea treptată a organelor lo­ din iniţiativa parlidului, a trecut la
noi — mijloc sigur de ridicore o dezvoltarea relaţiilor de colabora­ in circuitul agricol a unei suprafeţe cale ale puterii do stat de sub con­ realizarea unui şir de reforme care
productivităţii muncii. A avut loc re cu toote ţările socialiste, pe de 0.600 ha. Pe mutic şantiere lucră­ trolul reacliunii sint momente im ­ au deschis drumul progresului eco­
un amplu proces de reutilore o bozo principiilor marxism-leninis- rile au continuat în timpul iernii. Au portante ale acestui proces. Partidul nomic şi social. Guvernul a legife­
întreprinderilor vechi şi de înzes­ îmbina astfel presiunea de „sus" din rat reforma agrară, definitivind îm­
mului şi internaţionalismului so­ lost defrişate, în primele două luni
trare a celor noi cu mijloace teh­ ale anului 850 ha. Si aceste lucrări guvern, cu presiunea de „jos" a ma­ părţirea păm inturilor moşiereşti că­
nice perfecţionate. A crescut preo­ cialist. ale respectării independen­ selor populare asupra reacliunii. tre ţăranii fără pămînt şi cu pămint
ţei şi suveranităţii, egalităţii şi — scosul sălciilor, transportul lor şi al Consolidarea poziţiilor deţinute pe
cuparea pentru îm bunătăţirea ca ­ cioatelor şi nivelalul terenurilor — puţin . In fapt, reforma agrară şi
lităţii produselor, cerinţă esenţială respectului reciproc. Aceste prin­ plan central se condiţiona reciproc
sini nu*r,mizate. lichidarea moşierinni ca clasă a în-
o dezvoltării economice. cipii ou o importanţă primor­ cu asaltul celor mai largi mase popu­
Un obiectiv constont al partidului îl con­ tere ale populaţiei, oricine judecă lucrurile dială pentru asigurarea unităţii şi coeziunii (Agcrpres). lare asupra primăriilor, preturilor, (Continuare în pag. a 3-a)
stituie justa repartizare teritorială a foiţelor în mod obiectiv recunooşte marile eforturi ce sistemului socialist, pentru sporirea influenţei
de producţie. A fost asigurată dezvoltarea eco­ s-au depus în această direcţie în întreaga şi puterii de atracţie a ideilor socialismului in
nomică a tuturor regiunilor ţării, imprimin- ţară. lume1,
du-se un ritm de dezvoltare mai accentuat re­ O imagine nouă dau satelor sulele de mii Pornind de Io convingerea că fiecore ţară, E. M. MOAŞA - întreprindere fruntaşă
giunilor rămase în urmă Importante resurse de case ridicate din fondurile proprii ale ţă ­ more sau mică. trebuie să-şi oducâ contribu­
noturale, odinioară irosite, sint astăzi transfor­ rănimii. In vederea ocrotirii sănătăţii poporu­ ţia la întărirea păcii, Republico Populară Ro-
mate în produse de înaltă valoare economică. lui au fost date în folosinţă noi unităţi sani­ mînă întreprinde iniţiative proprii şi acordă pe tar - în întrecerea socialistă pe 1 9 6 4
Şi in viitor, partidul şi guvernul vor în fă p ­ tare. sprijinul său activ oricăror ocţiuni îndreptate
Sala clubului din Aninoasa a găz­
tui cu perseverenţă politica de industrializare Generalizarea şcolii de 8 ani, grotuitoteo spre crearea unui climat de destindere şi co­ duit un eveniment deosebit; festi­ Deschizînd adunarea, tovarăşul Ni- răşul Iosif Ledrer a arătat că spo­
socialistă, in vederea dezvoltării armonioase, întregului învăţămînt. dezvoltarea reţelei de laborare internaţională, spre apărarea d re p ­ vitatea înmînării „Steagului roşu de colae Feier, preşedintele comitetu­ rul de cărbune a fost realizat pe
seama creşterii productivităţii mun­
lui sindicat pe exploatare a dat cu-
in ritm înalt, a întregii economii, ridicării Ro- şcoli de toate gradele reflectă puternicul o- tului popoarelor de a dispune singure de pro­ întreprindere fruntaşă'1 pe ramura vin lu l tovarăşului Iosif Ledrer. şe­ cii in abataje Dezvollind experien­
miniei la nivelul ţârilor avansate, co produc­ vint al invâţămintului în ţaro noastră. pria soortâ. industriei extractive a cărbunelui în ful exploatării, care a arătat că ţa anului trecut, minerii din A n i­
ţie şi consum pe locuitor. Prin sporirea ca p a ­ înfloresc continuu ştiinţa şi arta, cărora sta­ ' Romînia urmează consecvent linia de dez­ întrecerea socialistă pe ţară şi a pentru a doua oară în ultim ii trei noasa au înregistrat şi în acest an
cităţilor de producţie, prin modernizarea în­ tul le-a asigurat condiţii optime de dezvoltare, voltare o relaţiilor cu toate ţările, pe bazo „Diplom ei de întreprindere fruntaşă" ani, colectivului exploatării i se a- noi succese, încheind primele două
pentru realizările obţinute în 1964
luni cu un plus de 3 500 tone căr­
treprinderilor existente şi construirea unor noi creaţii valoroase îmbogăţesc patrimoniul cul­ principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu La acest însemnat eveniment din cordă de către Consiliul Central al bune
turii noastre socialiste. sisteme social-politice diferite. Corespunzător Sindicalelor din R P R. „Steagul roşu
obiective modern utilate, prin creşterea ca lifi­ viata m inerilor aninoseni, au luat Luind cuvînlul. tovarăşul Dumi­
Rezultatele obţinute pînă acum pe ansam­ acestei politici s-au lărgit relaţiile diplom a­ de întreprindere fruntaşă". Eforturi­
cării corespunzător cu cerinţele tehnicii con­ parte tovarăşii Dum itru Popa, prim- tru liejan, secretar al Consiliului
blu! economiei naţionale permit să se apre­ tice şî au crescut on de an schimburile eco­ le muncilorilor, tehnicienilor şi in gi­ Central al Sindicalelor din R P.R. a
temporane şi îmbunătăţirea continuă o ca li­ sccretar al Comitetului regional nerilor, îndrumaţi de organizaţiile de
cieze că obiectivele pionului şesenal vor fi nomice. culturale şi tehnico-ştiinţifice cu nu­ felicitat călduros colectivul de m un­
tăţii, muncitorii, inginerii şi tehnicienii vor o b ­ Hunedoara al P.M.R., D um ilru Bejan, partid, au lost încununate dc succes.
îndeplinite cu succes, iar în unele ramuri vor meroase ţări. secretar al Consiliului Central al că al exploatării pentru rezultatele
ţine noi şi importante progrese în dezvoltarea Desfăşurînd larg întrecerea sociali­ frumoase obţinute in anul 1964, şi
fi depăşite Alături de celelalte ţări socialiste şi de alte Sindicalelor din R P.R., Ioan Lăză-
industrială a Romîniei socialiste stă, ei au încheiat anul 1964 cu un a îruninal unui grup de 5 mineri
Se creează astfel o temelie solidă viitorului state iubitoare de poce, Republica Populară rcscu, adjunct al m inistrului mine­ „Steagul roşu de întreprindere fru n ­
pion cincinal — 1966 1970. Proiectul acestui Romînă militează pentru încetorea cursei înar­ lor şi energiei eleclice, Vichcnlc bilanţ rodnic: au extras peste plan
Tovorăşi, 25.477 tone de cărbune, productivi­ taşă", adus de către o delegaţie a-
plan. core sg oflă in curs de elaborare, va mărilor, pentru interzicerea şi distrugerea a r­ Bălan, preşedintele Consiliului re­ tatea muncii a sporit cu 4.1 la sulă, partmînd Exploatării miniere Lupeni
fi pus în dezbatereo oamenilor muncii şi. melor nucleare, înlăturarea rămăşiţelor cefui gional al sindicalelor Hunedoara, — întreprindere fruntaşă pe anul
încheierea procesului de cooperativizare so­ apoi, discutat la cel de-al IV-lea Congres al de-al doilea război mondiol, desfiinţoreo David Lazâr, prim-secrelar al Co­ calitatea cărbunelui a lost îmbună­ 1963.
cialistă a deschis agriculturii noostre o cale Partidului Muncitoresc Romin, în vara aces­ blocurilor militare, înfăptuirea dezarmării g e ­ m itetului orăşenesc de partid Pe­ tăţită, iar la preţul dc cost s-au .Ropot de tobe. In sală întră
Însemnate
economii. A-
realizai
largă de dezvoltare. S-a schimbat rodical mo­ troşani, Samoilâ Moineu, preşedin­ pionieri, fiii minerilor, pe pieptul că­
tui an. nerale. cnrdindn-se o deosebită atenţie exe­
dul de lucrare a pomintului. Rezultatele rem ar­ Noul plan cincinal va marca un mare pos Interesele păcii in lume cer ca popoarele să tele Consiliului local al sindicalelor cutării lucrărilor de deschidere, sar­ rora strălucesc steluţe purpurii. C u ­
cabile obţinute de numeroase gospodării a- Petroşani, delegaţi ai organizaţiilor vintele calde do felicitare aduse pă­
înainte în creşterea producţiei industriale şî zâdârniceoscâ încercările cercurilor im peria­ cina de plan la acestea a lost depă­ rinţilor lor pentru succesele ob ţin u ­
gricole ale statului şi de cooperativele a g ri­ agricole, in progresul multilateral al patriei şi liste agresive de a menţine sau aprinde fo­ obşteşti mineri fruntaşi în întrece­ şită cu 3,8 la sută, ceea ce a dus la
cole de producţie fruntaşe ilustrează mareo ridicarea bunăstării poporului. care de nelinişte in lume, de o alimento în ­ rea socialistă, lucrători din cadrul punerea în evidentă a noi rezerve te în producţie au fost primite cu
superioritate o agriculturii socialiste. exploatării. de cărbune. In releratul expus tova­ (Continuare In pag. a 3-a)
Romima. în trecut un colţ vitregit, de sără­ cordarea internaţională, a înăbuşi prin forţa
Pentru ridicarea ogriculturiî şi dezvoltarea cie al Europei, merge pe un drum sigur, tran- armelor mişcarea de eliberare a popoarelor.
'turor ramurilor ei ou fost alocate importonte sformindu-se intr-o ţoră socialistă înaintată, Aceste încercări şi-au găsit recent expresie
«lijloace moteriole — investiţiile in agricul­ cu un nivel tot moi ridicot de civilizaţie. în op eraţiile de război ale Statelor Unite ale
tură depăşind prevederile stabilite în planul
Acesta este rodul muncii entuzîoste, pline Americii împotriva Republicii Democrote Viet­
de 6 ani. Pe ogoarele ţării lucrează zeci de
de abnegaţie o minunatului nostru popor, li­ nam.
mii de Iractooie. combine şî alte maşini a g ri­
ber şi stăpin pe propria soartă, conştient că In zilele noastre, pe arena mondială cu ­
cole Cadrele de ingineri şi tehnicieni aduc tot ce reolizează slujeşte propăşirii ţării, fă u ­ nosc o continuă creştere uriaşele forţe so­
o contribuţie valoroasă la introducerea şi ros- ciale ale apărării păcii şi înnoirii lumii; siste­
ririi unui trai mai bun pentru toţi cei ce
pîndirea agrotehnicii moderne.'
muncesc. mul socialist mondiol. care exercită o inriu-
Bucurîndu-se de aceste condiţii, ţărănimea Aş dori să mă folosesc de acest prilej pen­ rire hotăritoare în viaţa omenirii, noile state
cooperatistă, lucrătorii din gospodăriile a g ri­ tru a adresa, in numele Comitetului Centrol independente, mişcarea muncitorească şi de­
cole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliu­ mocratică, popoarele care luptă pretutindeni
au oVţinut, chiar în anii cu condiţii climatice lui Naţional ol Frontului Democraţiei Popu­ pentru poce şi progres.
mai puţin favorabile, producţii agricole spo­ lare. cele mai colde felicitări eroicii noastre Coeziunea acestor forţe imense, acţiunea
rite A fost astfel asigurată buna aprovizio­ clase muncitoare, care îşi îndeplineşte cu lor unită şi hotărită este chezăşia apărării pă­
nare a populaţiei şi a industriei, precum şi sa­ cinste misiunea de clasă conducătoare a so­ cii în lume, victoriei cauzei libertăţii şi inde­
tisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale. cietăţii; ţărănimii cooperatiste, care munceşte
pendenţei popoarelor.
Partidul şi guvernul vor acorda în conti­ cu spor pentru a da ţării recolte tot mai bo­
nuare o otenţie deosebită dezvoltării inten­ gate; inginerilor şi tehnicienilor, oamenilor de Tovarăşi,
sive şi m ultilaterale a agriculturii, promovării ştiinţă, artă şi cultură care şi-au pus cunoştin­
largi a metodelor ştiinţifice de cultivare a ţele şi forţele creatoare in slujba poporului; Tabloul luminos al realizărilor ţării noostre
tineretului nostru entuziast; harnicelor noa­
pâmîntului, folosirii raţionale o terenurilor a- oglindeşte voinţa neînfrintă a poporului ro­
stre femei; tuturor cetăţenilor, oameni ai m un­
gricole, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi cii de toate noţionalităţile — care şi-au adus min de a-şi făuri o viaţă fericită, de a face
hidroamelioraţii, sporirii producţiei de îngră­ patria noastră mereu mai bogată, mai înflo­
contribuţia la făurirea măreţelor realizări ale
şăminte chimice, extinderii meconizării. ritoare.
Romîniei socialiste. In oceste realizări este
Avem convingerea că prin eforturile oam e­ întruchipată munca plină de patriotism a fie ­ Avem convingerea că votul de la 7 martie
nilor muncii de la sote, marile rezerve de căruia — şi avem convingerea că anii ce u r­ va da expresie hotăririi întregului popor de
creştere a producţiei vegetale şi animale de mează vor adăuga noi victorii celor obţinute o merge înainte, strins unit, pe drumul arătat
core dispune agricultura noastră socialistă vor pînă acum. de partid -— drumul socialismului, al b u n ă ­
fi tot mai intens puse în valoare, în interesul stării şi păcii.
bunăstării ţărănimii şi a întregului popor. Tovarăşi, Trăiască poporul romin, constructor ol so­
In aceşti ani s-o aplicat cu continuitate un Un foctor esenţial o) dezvoltării Republicii cialismului I
cuprinzător ansamblu de măsuri, îndreptat Populore Romine îl constituie participarea ne­ Trăioscă patrîa noastră scumpă. Republica
spre îmbunătăţirea vieţii oamenilor munci, de mijlocită a celor moi largi mase ale poporului Populară Romînă I Z L A T N A ; Staţia de Cransloruţare a curentului electric.