Page 18 - 1965-03

rog. Z Drumul socialismului NR. 31tf<

TOILE PRODUSE—LÂ UN M . M . E . E . — D . G . M .

NIVEL TEHNIC RIDICAT TRUSTUL AURULUI BRAD

<
Pe masa de lucru a tovarăşului citori care cunosc bine procesul teh­
a
Sonn Bucătarii, inginer şef la între­ nologic. In toate secţiile s-a introdus
prinderea „Căprioara" din Sebeş se controlul de calitate inlerfazic, lu­
găsea printre altele un album care cru ce a permis eliminarea anumi­
ne-a reţinut atenţia tor defecte la produsul (mit. Acest P l a n tem
— Este albumul cu produsele pe
frii fini m c * F* I care le fabricăm în anul '1965. Pof­ fapt a făcut ca beneficiarii să apre­
cieze sortimentele pe care le fabri­
căm, să le solicite tot mai mult. In
| l ^ __ I ' 1 « i n i f f gTfttwr ^ m tim, răsfoiţi-l. special pentru noile modele avem o de invenţii-inovaţii pe anul 1965
L-am răsfoit Pe fiecare filă se gă­
ia'^„Ţ ;::p ;c seau cîte patru fotografii care repre­ zelor de aprovizionare şi desfacere. pentru unităţile Trustului aurului Brad
afluenţă de cereri din partea ba­
zentau diferite modele
frumoase,
w aspectuoase. Lucru explicabil de altfel Noile m o­
— In primul semestru al anului
' 1 n curent — a continuat el — vom fa­ dele de poşete, sacoşe şi genţi de Ni* T itlu l temei C o ndiţii tchnico-cconomicc
voiaj răspund cerinţelor şi exigen­
brica aproximativ 90 de modele Din ţei cumpărătorilor Ele au o linie cit. urm ă rite
acestea, circa 40 sint modele noi, simplă, discrelă.
realizate la un înalt nivel tehnic şi La reuşita realizării noilor modele 1. P R O B L E M E M IN IE R E
artistic şi-a adus cel mai mult contribuţia
I. Găsirea de noi metode dc e x­ Creşterea p ro d u ctivită ţii m un cii
Însoţit de el. am vizitai mai în- colectivul de muncă de la secţia ploatare aplicabile la con diţiile
tîi vitrina cu noile sortimente şi apoi modelărie In vederea creării unor Specifice dc zăcâmint. şi reducerea preţului d<? cost.
secţiile modelărie, confecţii, maro- modele care să satisfacă pe deplin
chinărie ele. cumpărătorii, s-au purtat cu aceştia 2. S lilp i m etalici în abataj — con­ Reducerea consum ului de lemn şi
Aspect de la Institutul de mine din Petroşani. *— Fabricarea unor produse de discuţii, s-au vizionat mai multe ex­ strucţie specială cu v a ria ţii ca crearea co n d iţiilo r de mecanizare.
înălţim e.
bună calitate, la un înalt nivel teh­ poziţii. s-au consultat o serie de
nic şi artistic, a stat meieu în aten­ specialişti, s-au făcut schimburi de 3. Procedeu mecanizat penlru Creşterea p ro d u ctivită ţii şi meca­
ţia colectivului nostru de muncă — experienţă la întreprinderile de ma- transportul m in ereu lu i în aba­ nizarea lu c ră rilo r cu lin volum
EXPRIMAREA ORALA şi-a continuat explicaţiile inginerul rochinărie din Bucureşti, Timişoara tajele cu p ro fil redus. mare de muncă
INTERVIU şef. In acest scop s-au luat o serie etc., s-au studiat reviste de speciali­ 4. Mecanizarea spargerii blocu ri­ Elim inarea consumului de explo­
COLECTIV de măsuri Unele brigăzi au fost în­ tate din tară şi străinătate. lor de m inereu supragabarit, ziv şi manoperă.
tărite cu muncitori calificaţi In anul
După contractarea modelelor. în
trecut s-au organizat cursuri de ca­ întreprindere s-au stabilit procesele rezullalc la împuşcare.
CU CADRELE SI SCRISA A ELEVILOR lificare pentru tăbăcari şi cursuri de tehnologice rle fabricaţie. Apoi, 5. Instalaţie mecanică pentru be- M ărirea vitezei de belonnro şi re­
DIDACTICE ridicare a calificării pentru celelalte muncitorilor li s-a demonstrat cum tonnrea galeriilor. ducerea pre ţu lu i de cost.
profesii. Ca urmare, maşinile
sînt
trebuie să le folosească. S-a avut în
exploatate mai bine, procesele teh­ vedere întotdeauna să se creeze ti­ 0. Dispozitiv pentru desfundarea Desfundarea cu dispozitive uşor
de m anipulat, care să
asigure
nologice sînt respectate întocmai pare suficiente, de bună. rostogoalclor. securitatea în muncă.
Serviciul C T.C s-a întărit cu m un­ D. LUPAŞCU
domină in şcoală. Si noi, cadrele di­
dactice. putem greşi. Dc aceea, pen­ 7. Dispozitiv pentru combaterea Dispozitivul uşor adaptabil la
Răspunsul tov. RADU CIOBANU, profesor de limba romînâ la pe rforator să capteze întreaga
tru a i învăţa bine pe elevi, trebuie pra fu lu i la p e rfo ra j in suitori.
Şcoala generală de 8 ani din Dobra, raionul llia. să ne ferim noi înşine de greşeală. O p e r e r o m im cantitate de praf rezultată.
Dc asemenea, cadrele didactice care 8. Metodă >i dispozitiv pentru dc-
predau alte obiecte de învăţăinînt Prevenirea căderii c o p tu rilo r prin
sesizează şi corectează greşelile de e d ita te p e s te h o ta r e tcclnrea co p tu rilo r şi a căp tu­ surprindere.
şelilor din masa minieră
SE CERE 0 COLABORARE STRKISA ortografie ale elevilor iar în apre­ Numeroase opere aparţinind lite­ tiliu ri din crealia poclilor, romancie­ Dispozitiv sim p lu şi uşor de m a ­
cierea lucrărilor lin seama de exp ri­
marea lor. Acest lucru este foarte raturii noastre continuă să vadă lu­ rilor şi dramaturgilor noşln au fost 9, Dispozitiv penlru detectarea nevrat, care să indice precis lo­
important, deoarece elevii se văd mina tiparului pe cele mai diferite
Am absolvit do curind facultatea şeli de formă, dc ortografie". Lucind tipărite în 44 de ţari. Edilii succesi­ gă urilor dc m ină state. cul găurii state.
îndrumaţi şi controlaţi, pe această meridiane ale lumii, iu tălmăcirea u-
şi mi*am început munca la catedră o asemenea afirmaţie. se face o ve şi de mari tiraje au cunoscut, de
linie, la ţoale materiile iar rezulta nor scriitori străini. 10. Dispozitiv pentru captarea apei
cu emoţiile fireşli oricărui începui. greşeală de conţi nul : se desparte lele vor fi mult mai bune. exemplu, operele clasicilor literatu­ Captarea integrală a apei.
Mărturisesc că interviul colectiv fondul de lormă. De aceea, in apre­ Editura „M elisa" din Grecia a con­ rii romine M ihail Emincscu. Ion la pe rfo rajul umed in suitori.
deschis în coloanele '/«arului „D ru ­ cierea lucrărilor, am considerat ca Conlucrarea dintre cadrele didac­ sacrat de curind o ediţie dc lux lui Creangă. Ion Luca Caragiale, Liviu
mul socialismului** mi-a losl do un punct de plecare aprecierea globală, tice poate atinge forme variate, in M ihail Emincscu. La Damasc şi Hanoi Rebrcanu. Mihail Sadovoariu ele., in I I. Sistem dc cuplaj automat, care Să asigure o m anevrare uşoară la
real ajutor, olerindu-m i posibilitatea felul de exprimare tinind de orga­ funcţie de iniţiativa şi spiritul de au apărut culegeri din opera lui Ion numeroase capitale şi mari oraşe din să asigure cuplarea rapidă a va- formarea tre n u rilo r şi cuplare si­
să cunosc multe metode şi proce­ nizarea lucrării ca proces unitar. exigenţă al profesorilor. Ea poale Luca Caragiale. iar in Republica A ra ­ lume. gonetelnr dc mină (cu respec­ gură.
dee pedagogice folosite de cadre d i­ în sfirşil, in cadrul orelor dc con­ merge pînă la colaborarea cu secre­ bă Undă, Brazilia, Elvclia. Franţa şi In zeci de limbi au fosl traduse, tarea N.T.S.).
dactice cu o bogată experienlă la sultaţii am organizat concursuri tariatele care întocmesc documente Italia au fost puse la îndc-mina c iti­ de asemenea, lucrări semnale de a- Să asigure curăţarea automată a
clasa. „lulqer'* pe teme ortogralice şi e x ­ şcolare ce cad sub ochii elevilor, torilor cuprinzătoare antologii de pro­ proxhnativ 80 de scriitori romim con­ 12. Dispozitiv pentru curăţarea va- vagonctelor dc m aterialu l tnsnl
D m lrc problemele abordate în ca­ perienţa mi-a dovedit că in însuşi­ lntr-una din zile, la o şcoală din Deva ză şi poezie romîncască. temporani.
drul interviului, deosebit de im por­ rea corectă a deprinderilor de ex­ a apărut un anunţ cu următorul con­ In ultim ii ani. aproximativ 1.200 de (Agciprcs) gonetelor dc mină in tim pul cit mai repede şi in condiţii cîl
tantă mi se pare cea din momcnlul primare orală şi scrisă exerciţiile au tinui : „C om itetul dc părinţi a şco­ culbu lării. mai bune. fără deformarea vago­
dc fală : exprimarea orală şi scrisă eficacitatea cea mai mare. li...“ . Desigur, accsl anunţ, dacă îna­ nctelor.
a elevilor. Aşa cum subliniau şi alţi tovarăşi, inte de a fi afişat, ar fi fost văzut GALE DE BOX LA HUNEDOARA 13. Metodă şi dispozitiv pentru
Aş vrea să relatez cîleva aspecte eforturile profesorului de limba ro- de către un cadru didactic, greşeala Captarea gazelor şi îm bun ătăţi­
care mi se par că aduc (olos in te r­ mină iui sint suficiente pentru a for­ nu ar fi ajuns să devină publica. neutralizarea gazelor dc la eşa­ rea ae rajulu i de mină.
viului nostru colectiv. Mai precis, ma la elevi deprinderi bune de e x ­ Colo de mai sus sint doar cîlevn In zilele de 10, II şi 13 martie ax., xeri din categoriile: 51 kg., 75 kg., şi pam entul locom otivelor dc mină.
voi insista asupra unor probleme primare orală şi scrisă, ci se impune aspecte pe care am ţinut să le pre­ de la ora 19 sc va deslăşuia in sala UI kg. 14. Autom atizarea încărcării bate­ Asigurarea decuplării automate
,,de amănunt*' privind exprimarea un efort colectiv, din partea tuturor zint în cadrul «îceshn interviu, cu CLUBULUI SIDIÎUUUG1STUL, turneul Printre participanţi remarcăm pe riilo r de acum ulatori a locomo­ a b a te riilo r in m om entul cind ele
roreclă orală sau scrisă a elevilor. cadrelor didactice. Acest lucru este scopul de a-mi aduce şi eu c o n tri­ dc box pe c a lc g o ril organizat de boxerii: Davidcscu Dumitru, Ollcanu sint suficient încărcate.
Se slic că de liecare dală, cu fie­ necesar (l-a subliniat în răspunsul buim la dezbaterea colectivă a pro­ Ion, Monca Ion — Dinamo Bucu­ tive lo r LA M -4 .
care noţiune gramaticală nouă, în său şi Iov. Ion Rildca) deoarece pen­ blemei noastre Aştept în continu­ FEDERAŢIA R O M /N Â DE BOX. în reşti, Ciucă Constantin, Trandafir 11 P R O B L E M E DE PUF P A R A R E A M IN E R E U R IL O R
vocabularul elevilor intră cuvinte tru elev cuvintul învăţătorului sau are, ca tovarăşii cu experienţă bo­ scopul selecţionării lotului republi­ Vasile — Steaua Bucureşti, Mentzcl
noi. Tinind seama de acest lucru, al profesorului devine lege. Dacă gată să vină cu noi metode şi pro­ can pentru competiţiile internaţiona­ Lavei — V u ltu rii Timişoara, Low 1. Reglarea automată a raportului Obţinerea unor indici tehnico-
atunci cînd predau noliunea respec­ prolcsorul de limba romină îi spune cedee care să ne ajute la realiza­ le şi campionatul european din a- Hartmaii — A. S. A nuala T(J. M u ­ solid-lichid la tulbureala ieşită
tivă insist asupra explicării ortogra­ ca este necesar ca subiectul şi pre­ rea obiectivului foarte important — reş, Tudor Nicolac, Manca Nicolae de la clasor. economici superiori.
fiei şi punctuaţiei. In funcţie de dicatul să se acorde şi va corecta pe o exprimare corectă in sens şi vor­ cesl an. — Constructorul Hunedoara, Jvan
timp. explicarea o însoţesc cu cile- elev de fiecare dală cînd acesta gre­ bit a elevilor. La accsl turneu vor participa 40 bo- ion — Muscelul C. L. Muscel şi alţii. 2. Mecanizarea încărcării şî des­ Dispozitiv sim p lu şi uşor de m a ­
va exerciţii aplicative scurte. In fe­ şeşte. regula se va insusi. Dar dacă. cărcării cu bare şi bile a m o­ nevrat pe executarea acestor o-
lul acesta noţiunea nouă se însu­ la un exerciţiu dc matematică, sau rilor. peraţîuni.
şeşte mai bine din punct de vedere de altă natură profesorul va înlîln i
ortografic S« ortoepic. In c a id u l elevului următoarea for­ 3. Aparat pentru măsurarea şi în ­
registrarea continuă a greutăţii U rm ă rire a continuă a procesului
Tot ca exerciţii, folosesc şi u- m ulare: „două robinete curge" şi
specifice a tu lb u re lii de a li­
ncle dictări scurte la slirşilul lecţiei, nu va interveni cu observaţia nece­ de Hotaţic.
urmate de corectarea cu întreaga sară, elevul nu va sesiza lipsa de mentare a m aşinilor de flotalie.
clasă a greşelilor şi repetarea for­ acord şi va crede că şi aşa c bine,
4. A pa rat automat pentru redu­
melor corecte, acolo unde s-a gre­ eonlinuind greşeala. Reducerea probelor să fie făcută
şit. La corectarea caietelor in d ivi­ Pornind de la constatarea necesi­ cerea continuă a probelor co­ în condiţii corespunzătoare şi să
lectate din tulbureala instala­
duale scriu întotdeauna cilel, cu cre­ tăţii efortului tuluror cadrelor d i­ asigure omogenitatea probelor.
ion roşu forma corcclă alături de dactice pentru încelăţenirea la elevi ţiilo r dc preparare mecanică.
cea greşită. In felul acesta elevii ou a exprimării corecte, la şcoala noas­ Proba trebuie să fie luată la In­
posibilitatea să compare mereu gre­ tră au început deja să se facă p ri­ 5. . A p a ra t pentru recoltarea pro- tervale mici de tim p din d ife rite
şeala cu forma bună. însuşindu-şi-o mii paşi înspre o conlucrare mai betor la concentrate direct de puncte de pe suprafaţa filtru lu i.
pe cea din urmă. slri nsă. Proba să nu depăşească can tita­
La corectarea şi aprecierea lucră­ Ca primă măsură, ne am impus pe tam bu rul filtre lo r de vid.
rilor nu am făcut niciodată remarca aulnconlrolul prin consultarea frec­ tea de 6 leg la 24 ore.
pe care am văzul că o fac unii : ventă n îndreptarului ortografic, or­ Găsirea unei soluţii mecanizate
„toiu lu i e bun dar prea multe gre­ toepic şi de punctuaţie aliat la in- C. Mecanizarea g o lirii bazinelor de
fn scopul m ă r ir ii p ro d u c tiv ită ţii
decantare dc la flo ia lii.
m uncii.
7. Dispozitiv mecanic pentru cu­ Economie de manoperă şi reduce­
Biblioteca — punct d e a fra e fie răţarea bazinelor dc decantare
a apelor dc mină. rea efo rtu lui fizic al m un citorilor.
pentru cetăfenî 8. ce din otel turnat şi fontă la îm bunătăţirea coeficientului de
Înlocuirea m aterialelor m etali­
celulele de Hotare, pompe de utilizare a utilaje lo r, înlocuirea
Biblioteca comunală din Sarmiseqe- nerel şi femeî, precum şl cadrele d i­ tulbureală etc., cil materiale m aterialelor deficitare economiei
tuza, raionul Haţeg, constituie unul dactice. mai ieftine, cu du ra b ilita te co­ naţionale, reducerea preţului de
din principalele puncte de ntraclie Numai în ultim ul timp s-au înscris respunzătoare. cost.
pentru cooperatori. A ici se desfăşoa­ 40 de noi cititori, iar numărul căr­
ră o activitate multilaterală. In pe­ ţilor im prum ulale osie in continuă
rioada actuală se popularizează prin creştere. Rrînlrc cei mai activi c iti­ Problemele prevăzute în planul iernatic put lî rezolvate dc orice
salariat al u n ită ţilo r T ru stu lu i a u tu lu i Brad şi dinafara acestor unităţi.
diferite manifestări — simpozioane, tori se numără Ionel Pctrcscu, Mari-
Ino vatorii care rezolvă pro blem e din planul tematic pol beneficia
seri literare, recenzii, lecturi in grup oara Cristian, Cornel V irvo ni, Euge­
şi altele — realizările regimului nos­ nia Arcloleonu. V io lin Mibnis şî m ulli de prem ii suplim entare în afara rc jom pcnselor stabilite p rin Regula
m en iu l dc inovaţii.
tru dcmocral-popular, succesele ob­ alţii. In ultima săplămînă biblioteca
ţinute de oamenii muncii din regiu­ a fost dotală cu noi volume de cărţi, La Clubul sindicatelor din Deva işi desfăşoară activitatea numeroase
nea şi raionul nostru în dezvoltarea care au şi losl puse Ia dispoziţia ci- cercuri, printre care şi unul de gimnastică artistică, la care sînt înscrişi
industriei, agriculturii, invâţăinînlu- litordor. numeroşi copil.
Concertul pentru orchestră de coar­
lui şi culturii. La cele 25 de manifes­
TENIE TOTEŞTEANU IN FOTOGRAFIE: Aspect diutr un exerciţiu de gimnastică artistică. de de Tudor Ciorlca; 13,03 Pagini
tări organizate piuă în prezent şi-au contabil alese dm muzica uşoară romineas-
adus contribuţia organizaţiile de t i­ com. Sarmisegeluza Foto: V. O N O IU că; 13,35 Concert de prînz,- 15,05
Cinice, joc şi voie bună — muzică
populară; 16,00 Solişti ai Teatrului
SÎMSÂU 6 MARTIE 1965 de stat de operetă,- 17,15 „Frum oa­
rolul specialistului esle deosebit de să eşli patria mea" — emisiune de
important. De aceea, inginerii din u- cintece şi versuri; 19,05 M elodii
LOTURI DEMONSTRATIVE ÎN FIECARE nilăilile dc producţie nu trebuie să CINEMA Solişti şi formaţii artistice dc ama­ populare cerule de ascultători; 20,00
privească organizarea lo lurilo r dc- tori; 8,30 Pagini orchestrale din o- In ritm de dans; 20.30 Noaple bună,
COOPERATIVĂ AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE inonslralive ca o obligaţie în plus, ci tograful „P a tria " ; Vremea pa gini­ pcrcle; 9.30 Valsul veşnic linăr ; copii: „Tănicula", poveslo de Gica
DEVA : M o ftu ri 1900 — cinem a­
ca însăşi o necesitate a activităţii lor.
10,03 „Suh steagul partidului" —
lutcş; 20,40 Recitalul violonistului
Ei singuri insă nu vor reuşi să asi­
populară; 12,20 Cintece pentru ale­
gure succesul lotului demonstrativ lo r — cinem atograful „Aria** ; PE­ ('misiune de cînloce; 11,00 Muzică Ştefan Gheorglmi, 23,05 Petrecere
dansantă.
S l.ililiic a unei legăluri slrinsc in ­ plex dc măsuri, asupra sporirii pro­ Trebuie menlîonat că în multe coo­ dacă nu atrag o scrie de colaboratori T R O Ş A N I : La p a lm paşi de in fi­ geri; 12,40 Solişti de muzică popu­
n it — cinem atograful „R epublica" ;
tre ştiinţă şi practică, precum şi ge­ ducţiei. perative agricole do producţie au fosl Si in prim ul rînd pc cei mai pricepuţi lară din diferite regiuni ale ţării:
neralizarea metodelor înaintate de lu­ Pentru a da cele mai bune rezul­ repartizate in anii trecuţi supraleţe ţărani muncitori din cooperativele a- 40 de m inute pînă in zori — cine­ Ana Pacatiuş — Caransebeş (voce); TELEVIZIUNE
m atograful „7 N oiem brie" ; L U P E N Ii
cru constituie o verigă dintre cele tate în producţia vegetală, loturile dc teren de pe care, prin aplicarea gricole. Colaboratorii direch, cei care Titanic-vals - cinem atograful „ C u l­ Angcla Buciu — Baia Mare (voccl;
moi importante ale complexului de demonstrative trebuie organizate la întregului complex dc măsuri agro­ trebuie să se îngrijească dc aplica­ tu ra l" ; S IM E R IA : Şeful — cine­ Constantin Bordeianu — Sibiu (a- f9,00 Jurnalul televiziunii; 19,15
măsuri menite să asigure o creştem majoritatea culturilor dc bază din tehnice, trebuia sa se obţină cile rea tuturor lucrărilor prevăzute, tre­ m atograful „M u re şu l" ; A L B A 1U- cord eo n); Nicolac-Bob Stânescu „1945 — 6 n w l i e — 1965"; 19,35
continuă a producţiei agricole. unitatea respeclivă, pc suprafeţe cîl 5.000 kg porumb boabe la ba. in con­ buie să fie dc preferinţă cursanţii de LTA : G hin io nistul — cinem atogra­ — Bucureşti (ţambal); M arin lorda- Floarea albastră — operetă pentru
Legătura dintre ştiinţa şi practica mai mari, pentru ca spotul de pro­ diţii dc neirigare. Aceste suprafeţe la învăţăm inlul agrozoolchnic cu dura­ ful „V ic to ria " ; SEBEŞ : Via|ă par­ chc — Constanţa (voce); Florca copii de Aurel Giroveanu.- 20,35
agricolă sc realizează in mod concrcl ducţie ce se obţine sa influenţeze au fost ele însăşi loturi demonstra­ ta de 3 am. De fapt, lucrările efectuate ticulară — cinem atograful „Pvo- N rlc u — Pilcşli (fluieri; Nicolcla Străinul (seria 1). Film arlislic, o
prin loturile demonstrative. Ele re­ substanţial activitatea economică a tive, unde s a dovedit că prin a p li­ pc lotul demonstrativ trebuie conside­ gresu-r1 ; Misterele Parisului — c i­ Vasilovici — Iaşi (voce); Aurică Pi- producţie a Studioului cinematogra­
prezintă suprafeţe dc teren in care cooperativei agricole. Asemenea lo­ carea tuturor lucrărilor la un înalt rate ca lucrări practice organizate nem atograful „Sebeşul" ; O RÂ.ŞTIE: culcdtă — Craiova (vioară); 13.40 fic „Bucureşti"; 22.05 M elodii pen-
se cultivă una sau mai multe plante turi au fosl organizate in anii trecuţi nivel agrotehnic se pot oblme pro­ in cadrul îiivăţăm înlului agrotehnic, Veselie la Accapulco — cinem ato­ Muzică distractivă interpretată de iru toii; In încheiere: Bulclin de
şi unde se urmăreşte cum se poale în numeroase unităţi din regiunea ducţii ridicate. Eslc bine ca un nu­ lucrări unde cursanţii aplică in pro­ graful „P a tria ” ; îndrăgostitul — c i­ fanfară; 14,10 Ciulă orchestra de ştiri. Sport. Buletin meteorologic.
mări producţia prin aplicarea unor noastră. Ca urmare a atenţiei ce li măr cîl mai mare de unităţi să ap li­ ducţie cunoştinţele însuşite la înva- nematograful „Flacăra" ; H A Ţ E G : estradă a Radioteleviziunii; 15,45
mclodc noi de muncă rezultate dm s-a acordai, ele au dat rezullalc din ce acesk* măsuri pe întreaga supra­ lămînlul agrozootehnic de masă. Molari seriile l-II — cinemalograful Muzică populară interpretată dc
corectarea ştiinţifică şi dm experien­ cele mai bune Spre exemplu, la coo­ faţă cultivată cu porumb. Pentru *ca rezultatele obţinute pe „P op ular" ; B R A D : G hepardul se Aurelia Făilu-Rădulu, 16.15 Lieduri Buletin meteorologic
ţa de producţie a unor unităţi Irun- perai iva agricolă din Dobra, de pc Problemele care privesc organiza­ loturile demonstrative să constituie un riilo I II — cinematograful „Steaua de primăvară; 16,30 Emisiune m u­
laşc. Astfel, loturile demonstrative lotul demonstrativ organizat la c u l­ rea loturilor demonstralive sînt m ul­ m ijloc eficient de răspindirc a meto­ Roşie" ,• LONEA : Străinul seriile l- zicala de la Moscova; 18,20 „D c la PEN TR U 24 ORB
contribuie la înlăturarea Intr-un timp tura porumbului, s-a obţinut o pro­ tiple şi diferă de la o unitate la alta, delor avansale, trebuie ca la nivelul II — cinem atograful „M in e ru l" ; o melodie la alta" — muzică uşoa­
Vreme schimbăloare cu cer noros
scurt a unor practici învechite şi gră­ ducţie dc 7 300 kg porumb boabe după specificul condiţiilor pedoclima­ consiliilor agricole raionale să se I L f A : Rebelul m agnific — cinema­ ră, 10,40 „Drag mi-e jocul romî- ziua şi înseninări noaptea. Local, in
besc generalizarea metodelor noi. la ba. facă popularizarea rezultatelor obţi- tograful „Lumina**. ncsc" — program de jocuri popu­
tice ale fiecăreia. munţi, vor cădea precipitaţii suh
Organizarea loturilor demonstrati­ De asemenea, la Pianul de Jos de Prin organizarea lo lurilor demon- nule dc unităţile fruntaşe, să se o r­ lare, 20,30 Ritmuri tinereşti — m u­ formă de lapoviţă şi ninsoare. V in lu l
vi-* osie o sarcină a cadrelor tehnice pe lotul demonstrativ s-nu obţinut slralive se pot urmări probleme m ul­ ganizeze schimburi de vizite intre u- RADIO zică de dans; 21,40 Buchet de me­ va sulla po trivii, cu intensificări din
din ţoale unităţile agricole de pro­ rezultate bune la cuburile compara­ tiple privind : folosirea amendamen­ nităţi in vederea însuşirii experien­ lodii populare; 22,20 Muzică de sud vest şi vesl Temperatura staţio­
ducţie din regiunea noastră. In aceas­ tive. îndeosebi în ce priveşte apli­ telor călcaroase in doze diferite in ţei pozitive. Programul I: 5,06 Jocuri populare,- tians pentru toate vîrslele. nară ; ziua va li cuprinsă între -f-0>
tă privinţă ele sini sprijinite per­ carea îngrăşămintelor la porumb, a- unităţile cu soluri acide, exccularca Trebuie muncii astfel incit in fie­ 5,40 Album de melodii — muzică Programul II: 7,45 M elodii popu­ şi -f-10 grade, iar noaptea între 4-2
manent de cairo cercetătorii de la plicarea crbicidclor şi altele. lucrărilor pe curbele de nivel la care unitate, intr-un timp cil niai uşoară; 6,35 „In excursie" — mu­ lare interpretate la acordeon; 8,00 şi — 3 grade.
Stiiţiunca experimentală din Geoogiu. M erită apoi a li evidenţiate în mod plantele prăsitoare, aplicarea super- scurt, întreaga supralată cultivată să zică uşoară; 7,15 Muzică uşoară in ­ Potpuriuri din operele; 9,03 Dan­
devenind nstlel colaboratori apropiaţi. deosebii rezultatele obţinute pc lotu­ foslatului în amestec cu gunoiul dc fie considerată lot demonstrativ. terpretată la xilofon; 7,30 Sfatul suri de estradă; 10,30 „C e frumoa­ PENIRU URMĂTOARELE
Prin loturile demonstrative, specia­ rile demonstrative organizate la coo­ grajd, ingrâşarea culturilor prăşit na - Aceasta va duce in mod nemijlocit medicului: Sănătatea şi cultura fi­ să-! viala noastră" — program de
liştii din unităţile de producţie pol perativa agricolă de prouuclie dm ic numai la praşila 1 sau Io a doua. la obţinerea de producţii agricole toi zică; 7,45 „Frumos eşli Bucuroşii" muzică populară; 11,03 Fragmente 3 ZILE
Berni. unde au fost urmările si rezol­ combaterea cliiinică a buruienilor din mai sporilc.
să prezinte în mod convingător mem­ — muzică uşoară de: Radu Serbau, din opera „C ulegătorii de slcle" de Vremea rămîne schimbăloare, fa­
vate o serie de probleme legale de culturile dc cereale ele. Ing. GUŢA M IM A I LIIv Roman, Gcorge Grigoriu, Ma-
brilor cooperatori efectul unei me­ ridicarea producţiei vegetale din a- La stabilirea tematicii lucrărilor şi cercetător la Staţiunea uriciu Vescan, Ion Vasiicscu; 8,06 Florin Comişel; 12,00 „Cinlă-m i, cîn- vorabilă precipitaţiilor. Temperatura
tode agrotehnice noi sau al unui com­ ceastă unitate. hi organizarea lotului demonstrativ experimentală din Geoagiu lă ceteră* — melodii populare,* 12,30 în creştere.