Page 19 - 1965-03

Nr. 3167
Drumul socialismului Pag. 3

6 MARTIE — eveniment

de însemnătate deosebită

în viaţa poporului nostru întreprindere fruntaşă pe ţară

(Urmate din pag /) Profunde schimbări innoilonre cu­
nosc economia şi cultura regiunilor Io întrecerea socialistă pe 1964
tării, Stabilind programul desăvir-
semnal rezolv «tren problemei lunda-
r.ienLilc <i dc.'iăvirşirii rcvolulici bur- şirii construcţiei socialiste, partidul
a trasat sarcini importante privind
ghezo-democralice. Drept m inore s a (Urmare din pag J) ninoasn pentru succesul obţinui în nenliznrca formaţiilor do- lucru. A-
ml «irit «ilinn'.n munciiorcască-lără- aşezarea pe temelii noi şi dezvolta­ 1964, pentru acordarea înaltei dis­ ceasla a dus la specializarea mun­
ncască şi a crescut influenta pnrli- rea in continuare a industriei. vii aplauze de către cei prezenţi. tincţii care le u fost inmînală. In citorilor pc faz.e de producţie, Li lo-
rlulvii Iu sale G uvernul democratic In regiunea noastră la fel ca în Prcdînd sleagul roşu, tovarăşul cuvintul său tovarăşul Dumitru Popa lo.sirca judicioasă a timpului de lu ­
condus de Dr. Petru Grozn, In ini- lonle regiunile tării .s-au construit Nicolae Nicorici, şeful exploatării a arătat că acordarea de către Con­
uzine, fabrici, s-au deschis noi mine, cru, a maşinilor şi utilajelor. A p li­
tialiva partidului a adoptnl si alic miniere Lupcni, a felicit«il călduros siliul Central al Sindicalelor a „Stea­ carea iniţiativelor „Doua i impuri de
s-a dezvoltat marele combinai side­
oomernnsc logi care aveau ca scop colectivul de muncă de la E. , M. gului roşu de întreprindere Irunta-
rurgic, au (ost modernizate capaci­ cărbune pc schimb şi aripă dc a-
eludarea situaţiei dezastruoase in şă" constituie un nou imbold in
tăţile de producţie existente în toate Aninodsa pentru frumosul succes, «a- balaj cameră" şi „Două lişll pe zi
care se găseau industria, agncullu- lupta pentru sporirea producţiei,
ramurile industriei regiunii. Acestea rălind că minorii din Lupcni nu-şi in abatajele frontale" de către nu­
to. linanlele tării, curăţarea vechiu­ pentru îmbunătăţirea calităţii cărbu­
au contribuit la sporirea considera­ vor precupeţi eforturile pentru în ­ meroase brigăzi de mineri jsr intre
lui aparat de stal de elementele bilă a producţiei industriale. Pro­ deplinirea înainte dc termen a sar­ nelui extras. care cele conduse de Aurel Cristea,
duşmănoase, consolidarea indepen­ ducţia industrială globală a regiu­ cinilor de plan şi «a ang<ai<imeulclor Tovarăşul loan Lăzărescu, adjunct Petru Roman, Itie Nicolae, Ştefan
dentei do sta' ele. luate in înlrocorca socialistă. Urarea al m inistrului minelor şi energiei c- Ciro şi ol Iii a dus la S|iorirea pro­
Perioada rare a urmat se carac­ nii a fost în anul 1064 cu pesle 96 de noi succese transmisă minerilor teclrice, <i felicitat colectivul dc ducţiei de cărbune. M inerii din
terizează prin înaintarea impetuoasă la sulă mai mare decît în 1050, în- .de la Anmoasd a fost primită de muncă dc l«i E M. Aninoasa cu p ri­ brigarLi lui Francisc Scbncider au n-
a revoluţiei populare Înfăptuirea u- l registrind în anii şescnalului un ritm cei prezent» cu vii aplauze. plicat în «ibalaj metoda de exploa­
mediu anual de creştere de 14,5 la lejul p rim irii înaltei distincţii, urin-
nor reforme eu caracter democratic,
sulă. A hiat apoi cuvintul tovarăşul Vi- du-i noi succese. tare cu front lung |>e înclinare rca-
înlăturarea de pe arena politic*1! a chcntc Bălan, preşedintele C onsiliu­ Expnmindu-şl bucuria lală de pre­ liziiul două fişii pe schimb.
p a lid e lo r „istorice", îndepărtarea Paralel cu dezvoltarea producţiei
industriale şi agricole, construcţia lui regional al sindiC<ilelor Hunedoa­ ţuirea «icordală muncii lor. tovară­ îndrumat de comitelui de partid,
«i n guvern a ultim ilor reprezentând de locuinţe cunoaşte un avînl ne- ra, care după ce a felicitai colecti­ şul loan Duinitraş, inginer, Cristea comitetul sindicalului s a preocupat
ai burgheziei au dus la consolidarea m aiînlilnil. La Hunedoara şi in V a­ vul de muncă pentru rezultatele ob­ Aurel, miner, şef de brigadă, Fran- îndeaproape de îmbunătăţirea con­
poziţiilor chisoi muncitoare şi alia­
lea Jiului, în eololatle oraşe, comu­ ţinute în întrecerea socialistă, a în - ( clsc Schneidcr, miner, şef de briga­ diţiilor de lucru, de acordarea unei
ţilor oi, croind promisele pentru c u ­
ne şi sale s-au conslruil zeci de mii mînat minerilor din Aninoasa ,,Di-' da, Gheorghe Panlea, artificier, in asistente tehnice din ce in ce mai
cei irea deplină a putem de către cla­
de apartamente şi locuinţe in d iv i­ ploma de întreprindere fruntaşă- pc ‘ sectorul de investiţii. fruntaşi in calificate. Buna organiz<irc «i între­
sa muncitoare şi aliaţii săi prin în ­
duale In anii noşlri la oraşe şi sale regiune in ramura minieră". întrecerea socialistă pe 1964, s-au cerii socialiste a făcut ca numărul
lăturarea ultim ului slilp al reacti-
nu luat fiinţă numeroase şcoli de „Diplom a de întreprindere fru n ­ angajat in numele colectivelor dm brigăzilor rămase in urmă să sca­
unii — monarhia — şi proclamarea
loale gradele, numărul elevilor în ­ taşă pe oraş" a fost inmînală colec­ care (ac parte că nu-şi vor precu­ dă la numai 1315 Io sulă la finele
Republicii Populare koinino.
scrişi în anul de invălămînt şcolar tivului de muncă de la mina A n i­ peţi eforturile penlru îndeplinirea şi anului trecut, fală de 30-35 la sută
In cei 20 de «mi, poporul nostru 1064 1065 ajungind la pesle 104000. noasa de către tovarăşul Samoilă depăşirea sarcinilor de plan şl a an­ cit era in primul trin.ostru al anului
sul) conducerea înţeleaptă a p<irli- Toţi copiii de virslă şcolară sint cu­ Momeu, preşedintele Consiliului lo­ gajamentelor lu«ite in întrecerea so­ 1964. Ţoale acestea au făcut ca in
(iuîui, a obţinui victorii de insemnă- prinşi în invălăm întul elementar. O cal al sindicatelor Petroşani,. cialistă. I9G4 volumul )>roductiei extrase să
laie istorică Uriaşele pretaceri pe­ dezvoltare continuă cunosc şliinta, atingă 875.000 tone, cu 25 000 tone
trecute in acest răstimp în ţoale do­ aria şi cultura Intelectualitatea din In numele Comitetului regional dc cărbune peste sarcina planificată.
meniile, în structura politică, econo­ regiunea noastră o devenit o parti­ partid Hunedoara, tovarăşul Dumi­ Rezultatele frumoase obtinule in De menţionat faptul că în 1964 m i­
mică şi socială a tării au schimbat cipantă «îclivă in lupta pentru 'rea­ tru Popa, prim-secretar al Comite­ anul 1964 de către colectivul de nerii din Anino«isa nu realizat o pro­
din temelii înfăţişarea tării, condi­ lizarea sarcinilor trasate de partid. tului regional Hunedoara al P.M.R., muncă dc la C. M. Aninoasa sint o ductivitate cu 32 la sută mai marc
Uzina cocso-chimicâ Hunedoara: Aspect de la descurcarea cocsului
ţiile de viata ale poporului. „M a ­ Împlinirea n 20 de ani de la insta­ din cuptoare. a felicitat călduros pc muncitorii, in­ urmare a strădaniilor depuse dc m un­ decit in 1959.
ginerii şi tehnicienii de la C. M. A-
n ie obiective slabilite de Congresul urarea prim ului guvern cu adevărat citorii, inginerii şi tehnicienii de aici In acest an colectivul de muncă
al lll-ton .d partidului — se arnlâ democratic din istoria tării coincide pentru creşterea continuă a produc- al exploatării, hotărî! să traducă in
in Manifestul Consiliului National cu un alt eveniment însemnat în liv ită lil muncii. îndrumată dc către viată indicaţiile Plenarei C. C. at
al Frontului Democratici Populare — viata poporului nostru. M im e vor comitetul dc partid, conducerea teh­ PM.R. din noiemhrie-rlecembric cu
au devenit realitate vie. Sesiunea avea loc «alegerile de deputaţi pentru M ei nică a exploatării a luat măsuri de privire la îmbunătăţirea calităţii,
extraordinară a M arii Adunări Na­ Marea Adunare Naţională şi sfatu­ a fli UNI NOI îmbunătăţire a procesului de produc­ sarcinile de plan şi angajamentele
ţionale din 1962 consacrată încheie­ rile populare. Frontul Democralioi ţie. In abataje «iu lost introduse ma­ luate in Întrecere, aplică încă de la
rii cooperativizării so cklislc a «agri­ Populare ne cheamă să votăm can­ şini de marc randament, transportoa­ început măsuri eficiente care au şi
cultu rii a consfinţii victoria de fini­ didaţii de deputaţi propuşi in adu­ re de mare capacitate. Conducerile dat rezullale bune. în cele două luni
tivă a socialismului la oraşe şi sale, nările populare. V o iu l dat candida tehnice «ile sectoarelor ou urmărit care au trecut ci au dai peste |>lan
lichidarea pentru totdeauna a o ri­ Iilor F.D.P, va exprima dragosle«a şi Miine. în orele dim ineţii vor fi de­ yricote de producţie (Im Apoldul de C semnificativ pentru ritm urile îndeaproape plasarea la fiecare loc 3.500 lone cărbune dc bună c«»litale.
cărei exploatai i şi asupriri". încrederea noastră fală de puterea puse în urne primele buletine de vot. Sus şi Apoldul dc Jos, fondurile dc noastre socialiste că doar in 10 «ini de muncă a unui număr corespunză­
Succesele deosebite obţinute de populară, fală de conducătorul în­ M ilioane dc cetăţeni din întreaga tară buză «ui ajuns la 4.850.009 şi respec­ s au conslruil mai multe şcoli docil tor dc muncitori, precum şi perma- S. POP
oamenii muncii in toate domeniile cercat al operei de construcţie so­ îşi vor exercita dreptul de vot, con- tiv 3.370.000 Ici. In obţinerea produc­ in 50 de «ini de guvernare burghezo-
de aclivilale iluslrea/ă justeţea de­ cialistă — Pariului Muncitoresc Uo- şlienti de marile prefaceri care au ţiilor superioare vegetale şi anima­ moşicrcască. tn ultim ii doi ani, statu­
plină *i politicii partidului, care se mîn şi Comitetul său Cenlral leni­ avut loc in Republica Populară Ro- le. în valorificarea terenurilor şi în rile populare au cheltuit din buge­
călăuzeşte neabătut după învăţătu­ nist în frunte cu Iov, Gheorghe mînă, încrezători in viito rul luminos alte domenii, cele 12 gospodării a- tele lor pentru dotarea şcolilor cu U. V. CAL AN
ra m orxkl-lcninistă, uplieind o in Gheorghiu-Dej, va fi un vot pentru ce-l construiesc. grieolo de stal, servesc ca exemplu. mobilier şi material didactic aproape
mod creator, la condiţiile tării noas­ dezvoltarea cuceririlor noastre re­ Dezvoltarea economică şi sccial- Acestea au livrat in amil trecut la 10 milioane lei. Dacă treci prin V a ­
tre. voluţionare, pentru pace şi socialism. fondul centralizat ol stalului compa­
cullurală a regiunii noastre stă măr­ lea Jiului, prin Hunedoara, Călan, DE LA SUBREDACŢIÂ
turie vie a lot ceea cc pot crea oa­ rativ cu 1956 — de 14 ori mat mulţi Deva, Alba lulia, Brad, Hia. V<i|o (Ic
menii muncii conduşi de partid. cnrloli, de cca. 17 ori n\«u mult lap- Jos, Tomeşli. Ţcbca. Băcăinli, Cut,
Ic. carne (le 47 de ori, fructe de a- Loman şi alte localităţi, voi vedea
Z V A R E L E ani. regiunea Hunedoara nc apare mai proxim ahv 4 ori. şcoli noi în care primesc cunoştinţe NOASTRĂ VOLUNTARĂ
Privită de la înălţimea «'clor 20 dc
puternică şi n\ai înfloritoare ca ori- Dezvoltarea economică a regiunii temeinice, multilaterale mii şi mii dc
cind. Pe cuprinsul ei s-au ridicat pu­ a necesitat şi necesită cantităţi im- elevi, Jn regiunea noastră, pc lingă
A N EL cele vechi s au dezvoltat im ­ t 4^t :■ ■ H j H ţ şcolile medii, mai funcţionează 2 0 7 ( [ © a s e D i n g o A i © ! » © p e s i e
ternice un ilă lf industriile, iar
)7 secţii serale frecventate dc
petuos. Marele Combinat side­ 3.200 de şcolari. A lţi 6.600 isi
rurgic de la Hunedoara, noua completează studiile in 14 sec­ Iu întrecerea socialistă penlru tn- prevederile planului, nlit în luna
Siderurgişlii dc la Hunedoara şi principalii componenţi chimici. Sint siderurgie a Călanulni, întine­ ţii fără frecvcnlă. Pentru lo|i deplinirea şl depăşirea sarcinilor dc ianuarie cit şi în luna februarie. In
Călău au păşit in ultim ul an al şesc­ «forturi malerializalc in rcv.u halele rită Vale a Jiului, puternica acei care doresc să-şi însu­ plan noi am reuşit să obţinem re- perioada |)rimelor două tuni ale
nalului cu un bogat bilanţ de reali­ obtinule lună dc lună de furnalişti. Termocentrală de la Paroşem, şească cit mai mult din loine- y,ull.de bune. M uncitorii, inginerii şi acestui an noi «un turnat pesle plan
zări. In 1964, ci au ridicat producti­ Intr-o discuţie avută cu cadre de Preparatia de la Corceşti. Ghe- ■ ' le ştiinţe», arici şi cu 11 urii, tehnicienii secţiei noastre, organi- cu 207 lone n\«ii multe lingoticrc
vitatea muncii cu 62 la sulă fată de ronducere ale combinatului, printre larut cu ritm urile sale intense. Hpf ■ I muncesc cu dragoste 4.800 ca­ zindu-şi mai bine munca şi «ivind n- pentru otolăriile C. S. Hunedoara,
1959, au sporii producţia de metal in (arc, directorul tehnic llie Zamfircs- Preparatia dc miner«»u de la dre didactice, adică cu aproa­ siqurală o aprovizionare corespun­ C M . Reşiţa şi Uzinele „O telul Roşu".
proporţii care inlrec de 28— 33 d o ( (u. Oleg Bublik şi Ion Dinu, in gi­ T-eliuc. oraşele şi cartierele noi, pe 3.000 mai multe dccit in zătoare cu materii prime şi male- ANDREA GIIEORGIIL
«orT'' vechile producţii comparabile. neri şefi, ni s a spus că in 1961. i.şOiieJgk* asfaltate'şi reţelele de 1938. riate, au îndeplinit in mod ritm ic maistru
A lă tu ri dc aceste cifre, stă un uriaş furnalele Hunedoarei au funcţional înaltă tensiune, iată doar cî- Cartea, filmul, teatru) şi-au înd-epSassBâc
volum de economii realizate intr-un in cote mai bune condiţii. Directorul icva puncte de reper ale nou­ creat făgaşe adinei in viata oa-
singur an. Cifrele se ridică la 81 m i­ Uzinei din Cnl<m, tovarăşul Arloif lui peisaj liunedorcan. • > - monitor muncii Afişele m u lti­
lioane lei economii la Hunedoara şi Drulcer. a «afirmai acelaşi lucru. Drept In frunte cu comuniştii, oa­ colore. am intind dik?rite spec­ Colectivele de muncă de la sorti­ angajamentul luai a lost îndeplinit
(o n slilu ie un aport deosebii al side- «argumente «au fosl aduse fapte sem­ menii muncii din regiunea noa­ i a lacole, Ic poli în liln i nu nu - mentele radiatoare şi vane băi, din şi depăşit cu mult. De ia sortimen­
vurgişlilor noştri )a sporirea acumu­ nificative. La Hunedoara, indicii dc stră — c«a de altfel din întrea- v' mai in centrul regiunii ci şi cadrul secliei turnătorie nr. I, s-au tul radiatoare s-au evidenţiat b ri­
lărilor socialiste pe «ansamblul econo­ utilizare au crescul fată de anul an- ga tară — au dat spaţiului Şi ş în satele dc munte, în bună angajat să dea peste plan |)ină la 7 găzile dc turnători conduse de Vio-
mici naţionale. PTior, iar consumul de cocs s a re­ timpului ritm uri şi dimensiuni j ambiantă cu antenele de radio marlie 5 lone radiatoare şi 35 hucăli rel Avram şi Lazăr Coc la, echipele
Principalele izvoare ole celor Bl dus. Călanul raportează şi el, fală de vane băi. Desfăşurind o înlreeerc de la sorlim eniul vane băi conduse
noi, au dat viată unor locuri sau televizor. Baza de masă a suslinulă şi folosind din plm timpul de loan Ciornei şi loan Sedlaccc
milioane de Ici, trebuie căidale in p ri­ 1959, o creslerc de CB. la sulă la in ­ pe care regimurile burghezo- cultu rii iese în evidentă nu de lucru, m uncilorii de la aceste sor­ precum şi maiştrii loan Hodorog şi
mul rintl in acţiunea patriotică a dicele de utilizare şi o reducere sim­ moşiereşti le năpăsliiiseră. Iu- numai prin numărul marc dc timente au reuşit să dea pesle pre­ llie Moldovan.
furnaliştilor, cocsanlor şi aglomera- ţitoare a consumului de cocs. Irc I95M 964 s-au conslruil in cămine culturalo, case dc cul- vederile planului 20 lone radiatoare GHEORGHE MAGURC ANU
lo rişlilor pentru reducerea consumu­ Cum s-ou obţinui arest*? su«~ccsc ?
regiune 27.188 de apartamente, ! tură şi biblioteci, ci şi prin şi 100 bucăţi vane băi. Iu acest (el şei dc echipă
lui dc cocs. Devenită o preocupare In alară dc reparaţiile capitale la la care trebuie adăugate cele • cele I 800 dc formalii care în ­
centrală a tuturor organizaţiilor dc furnale şi roupere. alte invoslitii nu «aproximativ 28.750 de case r i­ sumează peste 30 000 de artişti
partid şi a ro le riîve lo r de muncă, c- s-nu făcut, tn schimb, formaliştii ce­ dicate din fonduri proprii la o- amatori. Deşi uneori aride, ri- f t m o d i h n ă ş i ( r a l a m e n ţ
conomi-sirea ro rsu lu i a găsit un pro­ lor două uzine an valorificai din plin rase şi sale. Dispar cu repe­ Irole spun lotuşi mult. In 17
fund ecou în rinrhil sidei urgişl ilor. o seamă de rezerve interne. Merită ziciune din aria edililnr-urba- ani dc existentă. Teatrul din De Io secţia turnătorie nr. f, în losif Herteg, macaraglst şt alţii. Ei
t a aceaslă acţiune au subscris cu fap­ .situată la Ioc de frunte acţiunea dr» nistiră locuinţele insalubre, Petroşani a pus in scenă mai primele două luni ale acestui an, au şi-au |>elrecut concediile in staţiu­
te şi minerii, Irhnitind la Hunedoara ridicare a temperaturii aerului suflat slrâzilc prost pavaţi? şi întune­ mult dc 130 dc piese. Ceva (ost trimişi la odihnă şi Iratamcnl, nile Călimăneşli, Olăneşti, Govora,
Hcrculane, Sovata,
şi Călan cărbune cocsilicabil şi m i­ cu 100—200 de grade şi sporirea con­ coase. Oraşele, cartierele noi. cu mai tinăr. colectivul Teatrului un număr de 27 de muncitori. Prin­ naia. Predeal şi Si­
nereuri rle bună calitate. sumului de gaz metan. In acest stop blocuri in linii optimiste, cu­ de eslrad«3 din Deva a dat o tre cei care au lost trimişi la odihnă DIONISIE M U N T E A N U
Intram singur an, iniţiativa crea­ furnaliştii au aplicai măsuri elirien- lori pastelate şi o verticală se­ serie de reprezentaţii — bună se numără tov. Pascu Jimboreanu, preşedintele comitetului sindical
toare a cilorva mii de muncitori, in ­ le privind repararea şi întreţinerea meaţă le iuti Ini m în Deva şi parte in mediu) rural — care llie Dăbulea, loan Ineloi, turnători, de secţie
gineri şi tehnicieni a scos la iveală corcriă a instalaţiilor de aer şi gaz, Hunedoara, Simeria şi Cugir, ■ au fost vizionate de pesle
valori necunoscute piuă alunei. Teh­ stabilirea unor tehnologii corespun­ la Brad şi Călan. jn întreaga • 700.000 de spectatori. ■ • ji» • e •
nologia le-a dovedii oamenilor că zătoare de exploatare a cauperelor şi ( u r s d e r i d i c a r e a c a B i i a c a r a s
Vale a Jiului. Cişiiqă teren
respectul (ală de cerinţele ei poate ridicarea gradului de specializare a 1 M ultiple şi adinei sini pre-
«aduce foloas»' apreciabile. Oamenii m uncitorilor care deservesc aceslc a- zonele v«»rzi, străzile largi, cen­ ' . Licorile prin care a trecut re- p e n t r u d o p i t o r i
au inteleş. La uzina corso-chimicâ, qregale. trele noi. «punea noastră în anii demo­
numai prin „investirea'’ priceperii oa­ Ar mai fi de adăuga! perfecţionările Viaţa nouă pulsează din plir» cratici populare. M ulţim e de Anul acesta, în cadrul secţiei tu r­ grafit nodular, materiale refractare
menilor la pregătirea cărbunilor, prin survenite la pregătirea iiu .Vcăturii şi şi in satele regiunii. Coopera- cifre şi dale ar puica confir- nătorie nr. 1, s a organizat un curs ele.
respectarea regimului termic şi a c i­ stabilirea celor mai potrivite tehno­ ma realizările obtinule în co­ pentru ridicarea calificării cu o du­ Dovoda eficacităţii cursului şi a
clu lui de incărcare-descărcore a cup­ logii de elaborare a fontei. Toate livizarea agriculturii a deschis merţul de slal şi cooperalia dc rată de G luni în care au fost înca­ strădaniei muncitorilor, Inginerilor
toarelor la baterii, rezistenţa mecani­ insă sc contopesc în aceaslă nebune cimp larg noilor înfăptuiri. In ‘ j consum, în domeniul o< ro lin i draţi 38 Ioj>ilori de la cubilouri. Ne­ şi tehnicienilor 6e concretizează în
că a cocsului <i crescul la o medie colectivă, de m«ari proporţii, condusă trecut numai în raionul Ha­ săn«1 lăţii şi cultu rii fizice. Să cesitatea ridicării calificării topito­ fa|)tut că noi am început şi produ­
de peste 72 la sulă. Aceste procente eu pricepere do organizaţiile de ţeg IH moşieri şi grofi hu zu^.iu rilor s-a impus datorită fopluhii că cem deja fonte aliate şi cu grafit
înseamnă în primul ritul («ilitale. Cu f.nriid. De la un angajament de 10 k i­ pe 17.000 hectare de pămînl. Situaţii portante de energie electrică. In mai dăm doar un singur exemplu : în fala noastră s-a pus problema nodular cu care turnăm noile sorti­
alte cuvinte, o posibilităţi» dc redu­ lograme de cocs economisii pe tona similare existau şi pe alie meleaguri «inii regimului democral-popular, pro­ lot ca un atribut al vieţii noi, anul însuşirii şi fabricării unor fonte s|>e- mente cuprinse in planul de |>roduc-
cere a consumului dc cocs pentru de fontă, s-n ajuns la depăşirea an­ ale regiunii O statistică din 1933 a- ducţia acesteia a crescul iu regiune trecut, pesle 250.000 de persoane au ciole, după noi reţete, cu caracte­ tie pe 1965.
fiecare tonă de încărcătură introdusă gajamentului îndrăzneţ de a produce de 20 de ori, atingind în anul trecut vizitat prin oficiile de turism, frumu- ristici fizico-chimîce şi mecanice su- IO A N CR1ŞAN
festă că 36 la sută din gospodăriile selile deosebite ale patriei. perio«ire cum sint : fontele aliate şi
în furnale. întreaga fonlă peste plan cu cocs c* ţărăneşti nu «aveau nici o vită de lu ­ aproape 2 miliarde de kW h. Lungi­ maistru principal
L fo rlu rile furnaliştilor au fosl sus­ conomisit. cru. In 1938-1939, 40 La sută din gos­ Fiecare colt al regiunii, fie el în cu gr.dit nodular, penlru turnarea
ţinute cu căldură di» colectivele celor Dar nu furnalele au fosl singurele mea liniilor de înaltă tensiune este Ţara Zarandului sau Haţegului, pe cilindrilor şi a ghidajelor cu role
pentru laminare, a fontelor cu carac­
două fabrici do aglomerare. Mai în- surse de economii O tc lm ii şi lami- podării n-aveau nici măcar plugul a- de aproape G ori m ai'm are ca în ur malul Mureşului sau la po.ilelc Pa- teristici mecanice sj>ecidle pentru
Iii. trebuie menţionată importanta nalorii au redus rebuturile, iar prin lît dc necesar lucrării pămîntului. Sc mă cu 20 de am. Dacă in trecui elec­ rînqului, reflectă lidcl preiacerile din grătarele de la paturile de răcire
in trării în producţie a rclo r două laminare la tolerante negative s-nu înţelege că în asemenea condiţii re­ trificarea rurală se rezuma la 38 de întreaga regiune. ale lam inorului (le la Galaţi.
maşini de mare rapacitate dr- la fa­ economisii cileva mii de lone de me­ coltele erau slabe iar sărăcia găsea sale ale regiunii, oslă/.i binefacerile Miine, oamenii muncii din le g iu ­ Programul cursului a fost întoc­
brica nr. 2. Producţia d«v aglomerat tal. Pentru arest an. siderurgişlii şi-au nea noastră sc prezintă in fala urne­ mit linîndu-se seama de aceste ce­
auloloiubaiU <i crescut masiv, crea propus să reducă in cont iiiuave con­ „premise hune" de dezvoltare. electricităţii bucură locuitorii din a- lor cu un bilanţ bogat în re<di2ân. rinţe noi şi el cu|)rinde lecţii des­
re a permis lu m a lişlilo r să sporeas­ sumul dc cocs, metal, utilaj dc tu r­ Azi, 67.700 de Limilii ţărăneşti mun­ proxinialiv 363 localităţi rurale p re : construcţia cubilourilor, pro­
că indicii de utilizare şi să reducă nare şi material refraclar. O biectivul cesc pămintul în cele )98 de coope­ Inlăpluirile din domeniul industriei Volind candidaţii l'rontului Democra­ cesul si conducerea topirii, malerii
simţitor consumul de cors Apoi. cslc central al întrecerii il constituie c«i- rative agricole. M ulte dintre acestea şi agriculturii s-au răsfrînt pozitiv a- ţiei Populare, consolidăm succesele prime pentru tO|>ire, clasificarea fon­
vorba de strădaniile celor două co lilnion otelului şi laminatelor, a cărui actuale şi punem baze temeinice
loelive de a ridica indicele de bazi- îndeplinire va spori şi moi mult vo­ au atins o dezvoltare deosebită. Un supra nivelului de Irai material şi dezvoltării economice şi social-cul- tei după structură şi caracteristici
cilale la 1,2 şi de a menţine constanţi lumul economiilor. singur exemplu: la cooperativele a- cultural al oamenilor muncii. lurnlc de inîine. mecanice, fonte aliate şi fonte cu
Din tabloul in sullctilo r al realiză­ Im u r
rilor obtinule de poporul nostru în ■ t i 7 Tracs „ w f j r LâTEBALE
înfăptuirea măreţului program elabo­ PE CALEA >
rat de Congresul al III-Icn a) P.M.R. Lflk-.a U v \Ln
se desprinde eu limpezime şi linia
dezvoltării inlensive şi multilaterale De asemenea, volum ul investiţiilor al unei tone de struguri a fost re­ manifestă partidul şi stalul nostru operativele agricole au primit credi­ simţitoare a producţiei agricole. In
a «agriculturii. Pc «ireaslă «coordonată «■locale G.A.S. a sporit de aproape dus cu 355 lei. Semnificativ este fap­ pentru consolidarea sectorului coo|>e- te |)e termen lung in valoare de pefc- ami I9GI I9G4, comparativ cu cci 3
se înscriu si succesele înregistrate, 3 ori. Toate cele arătate au influen­ tul că intensificarea gradului de me­ rnlisl al .agriculturii se rellcclâ în le 100 milioane Ici. Prin folosirea o- oui anteriori, producţia dc» griu a
de la un an hi altul, do către unită­ ţai pozitiv asupra creşterii rolului a- canizare si chimizare <* producţiei în sprijinul puternic acorda? cooperati­ crslor credite si prin utilizarea ju d i­ crescut cu peste 74.000 tone, cea de
ţile agricole socialiste din regiunea cestui sector fruntaş al «igricullurii cadrul G A S. f.ice ca în acest sector velor agricole prin punerea )n dis- cioasă a mijloacelor proprii, unităţi­ |)orumb cu aproape 58.000 lone, iar
noastră. O expresie (trăitoare a g ri­ socialisle in formarea fondului cen­ fruntaş al agriculturii să se îrnimi- |)OZitia acesloni, an de «m, a unui le «agricole cooperatiste au dublat în cea de cartofi cu 38.300 tone. Acest
jii pe rare partidul o acordă progre­ lral de produse agricole al statului mule din ce în ce mai mult dm par­ număr lot mai maro de tractoare şi ultim ii 3 ani efectivele do bovine şi lucru o permis. |>e de o parte, creş­
sului agriculturii o constituie dezvol­ Ca urmare a înfăptuirii orientării dale ticularităţile |>roduetioi industriale. maşini agricole moderne, a unor can- ovine pr^priclale obştească. De ase­ terea contribuţiei coo|>cralivc*lor a-
tarea conlinuă a bazei lehnieo-malc- de partid cu privire la concentrarea Coopcralivizarca a deschis largi po­ lilăti tot mai mari de îngrăşăminte menea. pontru punerea în valoare a gricole la formarea fondului centra­
riale a aeestci ramuri importante a şi profilarea producţiei agricole, a sibilităţi dc dezvoltare <i lu luro r ra chimice şi seminţe din soiuri volo- unor terenuri Rituale in |>«inlâ, în a- lizat. iar pe de altă parte, s|>orirea
economiei n-iliomale. Mecanizarea şi folosirii cu eficienţă economică ri- m urilor a g riru llu rii, penlru S|)orirea roase, |>rin acordarea (I** credite şi niî 1963 şi 1964 s-au plantat cu pomi veniturilor obtinule de unităţile a-
chimizon-d sint factorii de bază care rlicală a bazei tchnicn-malcriale, gos- producţiei vegetale şi animale, |)rn- încadrarea tuturor unităţilor cu spe­ fructiferi si vda de vie peste 2.000 ha. gricolc şi dc ţăranii asociaţi
«iii sporii rodnicia pămîntului. lăcînd podâriik» de stat din regiunea noas­ trii îmbunătăţirea continuă a nive lu ­ cialişti cu o |)rcq<1lire corespu:v/ato«> Cei |)oslo 4G0 specialişti care lu­ Progr<imu) complex iniţial de |)arlid
ca hambarul să (ie lot mai plin, iar tră au livrat în anul trecut mai mult lui de trai al oamenilor muncii. Co­ re. Dotarea an de «in a celor < inci crează în unităţile dc producţie şi la pentru ridicarea continuă a nivelului
viala mai indeslulaiă. Pe ogoarele în ­ cu |)esle 8 800 tone griu şi porumb. operativele agricole s-au consolidat S M.T. din regiune cu un mînmr spo­ consiliile agricole din regiune, des­ de trai al oamenilor m u m ii se des­
frăţite alo cooperativelor agricole şi 8.700 hi. laplc, 730 lone carne şi alte an de an. La tot |>asul se înlilnesr rit de utilaje a făcut j>osibil ca su­ făşoară o aclivilale suslinulă pentru făşoară din plin. Prefacerile mari sur­
aie gospodăriilor de stal din regiune, produse fată rle I9G3. îmbunătăţirea prcfaceri înnoitoare, noua fată a sa­ prafaţa ai abilă ce revine p«- un trac «i|)licaiea în practică o experienţei venite în viata satului sint continui
în anul (recul <m lucrat cu 76 la conlinuă a procesului do organizare lului cooperaiivizat fiind inisculă dm tor fizic să scadă la mai puţin dc 120 înaintate Şi a metodelor agrozooteh­ şi ascendente. Zi de zi, călăuziţi de
sută mai multe tractoare, cu peste 75 a muncii şi a producţiei se reflectă politica înţeleaptă a partidului. ha., iar volumul lucrărilor executate nice avansate. Acelaşi scop sc u r­ partid, lucrătorii de pe ogoare, ală­ Strungarul loan Gheorghe d
la sulă mai multe semănători mecani­ pozitiv în reducerea sim liloarc a La temelia succeselor obtinule de mecanizat să crească în 1964 de 12 măreşte şi prin orqdni7.nre<i învâlă- turi de ceilalţi oameni ai muncii, la Uzina „V ic to ria " din Calai
ce şi de 1.82 ori mai multe combine ( lielluielilor |>c unitatea de produs. cooperativele agricole stă munca 'în­ ori la inlrclinerca cultu rilo r şi de 4 mînlului «Agrozootehnic de masă care muncesc cu liotărîrc şi abnegaţie pen­ fruntaş pe 1961, nb(ine şi in <
comparativ cu anul 1961. In aceeaşi In anul trecut, pentru producerea li­ sufleţită şi plină de avint depusă de ori la recoltare, fală de 1961. Pentru este frecventat de aproape 15.000 tru a urca |>c culmi mai înallc de cest an succese frumoase în pre
perioadă cantitatea de îngrăşăminte nei tone de |)onunb s-au cheltuit cu procurarea de animale, înfiinţarea cursanţi. prosperitate, pentru a ridica con ti­ ductie, este evidenţia! in in trt
harnica noastră ţărănime şi de me­ Aplicarea complexului de măsuri nuu nivelul agriculturii noastre so­ cerea socialistă.
chim ire puse la dispoziţia gospodă­ pesle 280 lei mai puţin faţă de pre­ de |)lantalii şi ridicarea diferitelor
riilo r de stat s-a mărit de 2,5 ori. vederile planului, iar preţul de cost canizatori. G rija deosebită pe care o construcţii, In u ltim ii patru ani co­ agrotehnice a determinat sporirea cialiste. Foto: V. O N O IU

t