Page 2 - 1965-03

rog. s Drum ut Socialismului NR. 3163

PE SCENELE A G E N D Ă C O M B IN A T U L CARBO NIFER.

CĂMINELOR V A LE A J IU L U I

COL TURALE Marţi
a n g a j e a z a :
2 martie 1965
La sate, serile de iarnă au pentru activitatea de proiectare la U.P.D. Petroşcni :
devenit in u ltim ii ani tot mai
bogalc in a ctivită ţi cullural-e- CINEMA — INGINERI Şl TEHNICIENI CONSTRUCTORI, OFERIND
ducatire. In aceste zile, ctnd in
inlrcaga ţară se fac intense pre­ DEVA : Inlîln ire cu spionul — c i­ CONDIŢII AVANTAJOASE.
gătiri pentru sărbătoarea alege­ nematograful „P a tria "; Drum peri­ Solicitanţii se vor adresa la Unitatea de proiectare şi devize Pe­
rilor (le deputafi pentru Marea culos — cinematograful „ A fla " ; PE­
Adunare Naţională şi in sfaturile TROŞANI : Soţie pentru un austra­ troşani, strada Eminescu nr. 22.
populare, acţiunile s-au intensi­ lian — cinematograful „Republica" ;
ficat, programele prezentate de Can can — cinematograful „7 Noiem ­
formaţiile artistice de amatori brie” ; LUPENI : Sedusă şi abando­ rrnr
sini tot mai iwriate şi mai bo­ nata — cinematograful „C u ltu ra l"; s
gate La redacţia itoastră sosesc S1MERIA : Legenda din li'en — c i­
zilnic numeroase scrisori in care nematograful „M ureşul" ; ALBA 1U- M A G A ZinU E COOPERAŢIEI OK COHSUII D I I SS6IUKS
corespondenţii voluntari ne rela­ I.IA ; Ziua fe ricirii — cinematograful
tează aspecte de la spectacolele „ V ic to r ia " ; SEBEŞ : V ii şi morţi — V I « f * r £ u» b * g a t e o r t i« e a '
pe care artiştii amatori le închi­ seriile I şi II — cinematograful „Pro­
nă candidaţilor Frontului Demo­ gre sul"; In viitoare — cinematogra­ d t
craţiei Populare precum şi săr­ ful „Sebeşul"; ORAŞTIE : Musafiri
bătorii de la 7 martie. ciudaţi pe Muntele dc gheaţă — ci­
nem atograful „P a tria ” ; Cuba ’5C—
cinematograful „F la c ă ra "; H A Ţ E G :
O în lre satele Vîleelele Bune, Descoperirea lui Gulian Bell — c i­
Bretea Romînă şi Vileelele este o nematograful „P o p u la r” ; B R A D : U ra ­
adevărată întrecere artistică. T in e ­ ganul ' — cinematograful „St roşie" ;
rii artişti am atori din aceste loca­ i.ONEA : Icarie X B l — cinemato­
lită ţi au pregătit şi prezentat p ro ­ graful „M in e ru l"; 1I.IA : Cuin stăm
grame bogate, m u lt apreciate de tinere — cinematograful „Lumina".
spectatori. La căm inul c u ltu ra l din
salul Vîleelele. peste 100 de spec­ RADIO
tatori au p rim it cu îndelungi aplau .
DEVA. — LOCALUL POŞTEI. ro lo : V. O N O IU
7.e program ul prezentat de a rtiştii | Programul 1 : 5.06 Concert de d i­
din satul Vîleelele Bvine. Piesa „ U l­ mineaţă ; 6.10 „Acordeonul vesel" —
tima rădăcină" a cules aplauze chiar muzică uşoară; C,35 Taranlelc; 7.15
si la scenă deschisă. A rtiş tii ama­ L A S A T E Muzică uşoară ; 7,30 Sfatul medicului:
tori din Bretea Homină s-au depla­ Ceaiurile medicinale; 7,45 Bolorouri;
sat cu un program bogat în satul 8,40 C oruri din o p e re ; 9.00 Melodii
Vîleelele Bune, unde mai m u lt de M A N IF E S T Ă R I C U C A R T E A populare din Oltenia ; 9,25 Solişti de
200 de spectatori au răsplătit cum muzică uşoară; 10,03 Ansambluri ar­
se cuvine strădania a rtiş tilo r am atori tistice şcolare; 10,20 Muzică popu­
din salul vecin. (Ion Guşe — cores­ S-a încheiat luna februarie, lună volume să ajungă în bibliotecile pe r­ La biblioteca comunală din Păuliş, lară interpretată de Magda Conslan-
pondent). în care In întreaga tară s-n desfă­ sonale ale cetăţenilor. Aceşti d ifu ­ raionul 11 ia. expoziţia pe tema căr­ linescu, V io rol M unlcanu şi Nicolae
şurat o vâslă acţiune cu cartea la zori v o lu n ta ri au vîndut, intr-vin ţii beletristice noi a făcut să creas­ Florini); 11.02 Formalii de muzică
O Tovarăşii Inan Stănculesc, Sa I uşoară; 11,45 Cintece şi prelucrări
bin G avrilă, Nicolae Ciuccan, loan sate. La redacţia noastră au sosit tim p scurt, cărţi in valoare dc peste tă m u lt nu m ăru l c ă rţilo r îm p ru m u ­ de Gheorghe D a ng a; 12,03 Piese de
care
tate. Tot aici s-au organizat lecturi
Ciucean, Elena Cornea, Doina Sin- multe veşti prin întinsul oamenii 2 200 lei. Frica Paulus, G rigore Jia- în grup, în care s-au prezentat cifre estradă interpretate la diferite in ­
regiunii
muncii
de pe
nu, M ire ea Vlad. 11 ic Ţuguiele sini
tuiann şi a lţi artişti am atori din sa­ strum ente; 12,30 „Drag mi-e neică
ne-au informat despre manifes­ numai cîţiva din aceştia. şi fapte din raionul liia
tul M uncelul M ic au m uncit cu tările ce au avui loc cu prile­ Expoziţii interesante şi atractive cu tractorul" — muzică populară .*
m ultă tragere de inim ă pentru pre­ La Cilnic, Săsciori, Daia şi în alic 13,25 A rii din operele interpretate
gătirea noului spectacol pe care I au ju l „L u n ii cărţii la sule". despre fe­ sate din raionul Sebeş, m ulte seri s a u organizat la m ulte biblioteci. d o : Anton Negoilescu, Elena Po
lul in care aceste manifestări au fast
La Sîntandrei, c itito rii au vizita t e x­
prezentat recent pe scena căm inului organizate la căminele cultu rale au Rădulescu, Ion Stoian, Lidia Pope*’
cultu ral dtn localitate. Piesa „O să p rim ite de către ţăranii m uncitori. fost închinate c ă iţii. Seara literară poziţia „Realizările reg im ului de- 1-1.10 „îm i place un cîntcc vesel" -
M ulte scrisori se referă la acţiunile
m oerat-popular, oglindite în lite ra ­
fie nuntă mare" a o fe rit spectato­ organizată la C linic pe tema „P a ­
întreprinse pentru difuzarea curţii, gini din lupta clasei muncitoare o- tură" şi o expoziţie cu cartea tehni­ muzică uşoară ; 15.00 Pagini de marc
r ilo r o scară plăcută şi instructivă, popularitate din opere; 15.30 M e lo ­
scoţînd totodată in evidenţă noi ta­ pentru formarea bibliotecilor perso­ glind ită în literatură**, senin de în ­ că pe tema „Ce ştim despre zidărie". dii populare cerule de ascultători ,-
nale ale m e m b rilo r cooperativelor
Scrisorile sosite din raionul Haţeg
lente din rînrlul inte rpre ţilor. La trebări şi răspunsuri p rivin d în tre ­ 16.15 Din cinlecele salului nou ; 17,00
reuşita program ului un m erit deo­ agricole de producţie. ţinerea c u ltu rilo r in tim pu l iernii, vorbesc mai ales despi c succesele ob. Muzică uşoară concertantă ; 17,25 Din
Din salul Tăun ăşti de Criş, com u­
ţinute în această lună în dom eniul
sebit l-a avut învăţătorul Nicolae au atras la bibliotecă noi cititori.
na Va ţa de Jos, tovarăşul loan O- A ici au mai fost organizate con­ d ifu ză rii c ă iţii. Jn comuna Unirea v iata muzicală a oraşului Braşov ;
G avrilă, instructorul form aţiei (loan 18,00 Universitatea tehnică radio i
Jude — corespondent). prean ne scrie despre activitatea fr u ­ cursuri cu teme ca: „Din anii noştri'’ si — ne spune tov. loan Dam inn — o
moasă dusa de biblioteca comunală o călătorie pe harta „Itin e ra r dună­ singură difuzoare voluntară, tov. în­ 18.15 Melodii din film ul „Umbrelele
Q M u lţi locuitori ai salului Căla- şi bibliotecile Săteşti. Aici se orga­ rean", pe marginea literaturii apă­ văţătoare Venera Ghiţescn a făcut din Chcrbonrg” ; 18.30 Program m u­
nul M ic au asistat recent la un spec­ nizează dife rite manifestări cu car­ rute pe aceste teme. ca in casele membrilor cooperative­ zical cerut de m u n cito ri; 19,10 Va-
tacol prezentat de a rtiştii am atori din tea: simpozioane, seri lite rare etc. La Săsciori, pe lingă recenziile ce lor agricole de producţie să in tre în j ici o li muzicale,* 19,45 t.a microfon
sat. Piesa Şapte vaci slabe” , pre­ De asemenea, II difu zori voluntari au avut loc, s-a pregătit un montaj decurs de numai două săptămini Palida ,* 20,30 Invitaţie la dans ;
cum şi cînterele dc muzică popu­ — se spune în scrisoare — , recrutaţi lite ra r în care sint redate fragm ente cărţi in v a lo n e de 750 lei. 21,35 Muzică de dan? in interpreta­ v in d e Din STOCUDi SlIPRANOQMATlVE UNiXAţlLOQ s o c u u s t c ;
lară Şi uşoară au fost apreciate de din rin d u l utem istilor şi al cadrelor din lucrările lui I. L. Caragiale p r i­ rea orchestrelor.
public. (C. T raia n — corespondent) didactice, au făcut ca numeroase vind alegerile de altădată. I. M A N T A Buletine de şliri şi ra d io ju rn a le ; ©OŢELURI ALIATE PENTRUSCULE ;
5.00; 6,00; 7.00; 10.00; 12.00; 14,00;
H3.00; 22,00; 23,52 (programul 1); ©OIVERSE MATERIALE ELECTROTEHNICE ;
7.30; 9,00; 11,00; 13.00 ; 15,00;
LECJIILE—MAI STRINS LEGATE DE PRACTICĂ gramul II). metale oure p la c i;
17,00; 19.00; 21,00; 23,00; 0,52 f pro­
Nu peste m ult tim p va începe re­ raţii economice, cu valoare n u lr iii- cazul ctnd aceştia erau ad m inistraţi tivarea nu este întemeiată înlru eit TELEVIZIUNE ©PIETRE OE POLIZOR 51 PRAFURI ABRAZIVE!
capitularea materiei parcurse la fie­ vă ridicolă. Evident că aici era nc- tocaţi şi preparaţi in hrana anim a- programa analitică pentru învâţâ-
18,30 Universitatea tehnică la tele­
care cere de învâţăm lnl agrozooteh­ cesar să sc insiste şi asupra im por- lelor se obţineau in plus însemnate m întul agrozootehnic de masă cu viziuni.*; 19.00 Jurnalul te le viziu n ii;
nic. Cu acest prilej se trec în re­ tanţei pre pa rării f u ja jc lo r ş l^n ia i^a - cantităţi de lapte. L a „ fel se poate durata de 3 ani apăruse încă din 19.10 Pentru co p ii: „Povestiri din © RULM ENŢI,
v is tă capitolele parcurse insistin- Ies a coconilor. C e - s-a fă c îirr f r i ^ - ,~ V o rb i şi despre activitatea cercului toamna anului 1962. Rezultă deci Rubovia" |l() — Bagheta magică ;
du-se în mod deosebit asupra nece­ ceasta d ire cţie ? Nimic, fn s p rijin u l pentru cultura plantelor de cînip că nu a existat suficientă preocu­ 19.30 Şah ; 19,45 Strada Pajurci nr.
sită ţii legării con ţinu tu lu i le cţiilor acestei a firm a ţii a m in tim faptul că unde, de asemenea, expunerile au pare pentru cunoaşterea ei. 15; 20,00 Teatru m stud io: Exa­ © OIVEQSE MATERIALE (flTINGURl, ŞURUBURI,CURELE TRAPEZ.)
predate cu practica din fiecare un i­ Peste puţine zile tematica celor 2 mene, examene — comedie de Si-
tate agricolă. Se vor laee, de ase­ cercuri va fi epuizată trebuind să
tnion Macovei ; 21,30 De la o melodie
menea, seniinarii pentru vei iii; arca se înceapă recapitularea materiei. )j alta. Film iniiziral ; In încheiere :
telu lu i cum şi-au însuşii cursanţii Invăţămîntul agrozootelinic de masă Cu a tit m-?.i m u lt se simţea nevoia buletin de ştiri şi buletin meteoro­
lecţiile predate. In felul aresta va unor materiale ajutătoare rare ar fi logic, ÎNTREPRINDEREA
trebui să sc procedeze şi la cercu­ c o n trib u it la o niai temeinică însu­
rile pentru cultura plantelor de şire a le cţiilo r predate. CONSTRUCŢII INDUSTRIALE Şl MONTAJE
< îm p şi creşterea an im a lelor din a- toţi cocenii au fost adm in istra ţi în avut doar un caracter teoretic. Aici, Faţă de lichidarea lip su rilo r ma­ Buletin meteorologic
nul III, de la cooperativa agricolă hrana vacilor netocaţi şi nepreparaţi majoritatea le cţiilo r s-au referit la nifestate în activitatea celor 2 cer­ P E N I KU 24 ORE
de producţie din Veţel, raionul 11ia cu toate că unitatea dispune de o bolile şi dăunătorii cerealelor, plan­ curi, organizaţia de partid a făcut B R A Ş O V
A ici sc intilnesc însă o serie de nea­ tocătoare in stare de funcţionare Nu telor tehnice, leguminoaselor, la fo­ prea puţin F-ste adevărat că in tr-o Vreme schimbătoare cu ceru) n n i
ju n s u ri; la cele două cercuri organi­ erau oare necesare aplicaţii pta cli- losirea insecticidelor şi a fungicide­ adunare generală s-n analizat mo­ mult noros. V or mai cădea precipi­ strada Carpaţilor nr. 7, telefon 6011
zate expunerile teoretice nu sînt le­ cc şt in această direc ţie? Cu ce s-au lor. Există deci posibilitatea slringe- dul în care se desfăşoară învăţăm în- taţii. Vântul va sufla potrivit din sec­
toarele sud şi sud-vesl. Temporalura
gale suficient de procesul de produc­ olrs cursanţii dacă rele însuşite In rîi încă din cursul anului precedent 1111 agrozootehnic. S-au făcut însă staţionară; ziua va fi cuprinsă intre
ţie din vini la ie. Spre exemplu, la şedinţele de cerc hii rămas doar sim ­ a unui bogat m aterial didactic ca; doar constatări fură a se lua măsuri 0 şi plus 5 grade, iar noaptea intre V I N D E
lecţia a 5-a ţinu tă la cercul zootcli­ ple noţiuni teoretice? In această p r i­ plante si seminţe atacate de boli, eficiente pentru remedierea neajun­ minns 5 şi minus 10 grade.
nic in titu la tă ; „C um se pot obţine vinţă tov inginer IteciI are o altă exemplare de dăunători etc. Cu a- surilor lată de ce este nevoie ca în DIN STOC SUPRANORMATIV UNITAJILOR SOCIALISTE PE
producţii de lapte cfl mai ridicate părere, susţjnin-J că nu era necesară ceasta este de acord şi tov. ing. Itedl, această pericedă să se acorde un PLNIRU URMĂTOARELE BAZĂ DE COMANDA:
de la vacile furajate" exista posibi­ toca rea cocenilor doa rece ci au fost însă arc rl? făcui o completare pen­ sp rijin mai substanţial celor 2 cer­
litatea de a sc face aplicaţii pra cti­ bine consumaţi de anim ale şi neto­ tru a justifica inactivitatea in acea­ em i. astfel ca şi aici anul de învă- 3 ZILE — MATERIALE DE INSTALAŢII SANITARE;
ce mai ales că lecţia respectivă se caţi. In total s-au dat in hrana a n i­ stă direcţie : „Nu, a cunoscut din ţăm înt să sc încheie cu rezultatele Vreme schimbătoare eu cerul va — MATERIALE ELECTRICE;
referea îndeosebi la alcătuirea dc malelor circa 230 tone dc coceni. In vreme tematici, pentru anul Iii" . M o ­ aşteptate. • iubii :;i cu temperatura staţionară.
— PIESE AUTO — SCULE DIFERITE;
— DIFERITE MATERIALE DE CONSTRUCŢII.
Sfatul specialistului LISTELE SE POT CONSULTA ZILNIC LA SEDIUL CENTRAL AL
ÎNTREPRINDERII.
A
să se facâ în prim u l rînd pe pajişti
LUCRĂRI 0 cu vegetaţie valoroasă, unde e fic i­
enta economică este maximă. Aces­
9 te pajişti le găsim in Ivincn M u re ­ 629PIL ŞCOLAR C.F.R.
şului, in luncile n u r ilo r şi in păşu­
Tn regiunea noastră păşunile şi fi- lor. nivelarea muşuroaielor, com ba­ mari de în m u lţire a buruienilor. A st­ turale cu îngrăşăminte organice esle nile şi fineţele din zona forestieră,
neţele constituie principala sursă de terea buruienilor, suprains.î m u ţu ie fel. o plantă de traista ciobanului acera a tîrlitu lu i cu animalele, care unde sporul de masă verde este de STRADA C. RĂDULESCU NR. t.
nu tre ţ verde şi fîn, ele ocupînd mai fertilizare ci c tn an ut l%<1 aseme­ produce 4.500 seminţe, bru stu rul se organizează prim ăvara sj se a p li­ 50-100 kg. la ha. Ingrăşâm intele a-
m u lt de jum ătate din suprafaţa a- nea lucrări an fost executate pe circa 24.000 seminţe, pătlagina 45.000 se­ că in toată pe i* iotul a de pâşunal. zotate sînt rele mai eficiente in spo­ Repetă examenul de admitere pentru şcoala
60.000 ha. din care in cooperativele m inţe etc. Practica rea acestei metode in mod
gricolâ. Numeroase lucrări expei i rirea prorlueţiei rle masă verde. Ele
mentale cît şi practica m u lto r u n i­ agricole de producţie pe circa 50.000 M ajoritatea b u ru ie n ilo r se com­ organizat, în m ulte păşuni ca „De- Se administrează singure sau co m b i­ de impiegaţi de mişcare în ziua de 5 III. 1965.
tăţi dovedesc că p lin aplicarea a n u­ hectare. bat uşor prin cosii î repetate pen­ luţ", „Godeanu". „Steaua Mare" şi nate; cu re le vfosfatiee, prim ăvara de­
m ito r măsuri de în g rijire , producţia Neglijarea com baterii muşuroaie­ tru epuizarea plantelor şi îm piedi­ altele din raionul Orăşlie a dus la vreme In începutul vceetaliei, in SE PRIMESC NUMAI BARBAŢI, ABSOLVENJI Al ŞCOLILOR
păşunilor şi fineţe!or poale spori lor a făcut ca acestea să invadeze carea form ării seminţelor: b u ru ie ­ realizarea unui spor mediu, pe 4-5 canibale de 200-250 kg. la ha.
sim ţitor. Astfel, la cooperativa a- multe păşuni, ceea cc a dus la in ­ nile eu bulbi şi cele izolate şi de ani, dc 70-100 la sulă masă verde O bservaţiile făcute d e a lungul MEDII, CU SAU FĂRĂ EXAMEN DE MATURITATE, IN VlRSTA
gricolă din Pricaz, prin executarea stalarea unei vegetaţii nefolositoare talie mare se scot cu sapa din pă- faţă de păşunea neîngrăşntă, ceea ce mai m u lto r ani, rât şi rezultatele 4
la tim p a lu c ră rilo r dc întreţinere, ca: buruieni, muşchi, licheni sau mînt. Foarte m a c in ă considerăm in ­ echivalează cu eficienţa a circa 200 bune. înregistrate in unităţile a g ri­ DE 13-38 ANI, CU DOMICILIUL STABIL PE RAZA DIRECŢIEI
pe păşunea „T ă ie tu ra " s-an obţinut tufe spinoase. Dc re ţin u i că mărirea dicaţia dală de consiliile agricole de kg. azotat de am oniu ad m inistrat cole fruntaşe din regiunea noastră REGIONALE C.F.R. TIMIŞOARA.
în fiecare an cîic 14-17.000 kg. masă densităţii muşuroaielor pe unitatea a se stabili 1-2 m em bri cooperatori anual. şi din alte regiuni ;m scos in evi­
verde la ha. După cum se ştie, pă­ de suprafaţă şi înţclenirea lor duce vârstnici, care cu ajutoru l unui etic îngrăşăminte le naturale sint po­ denţă necesitatea rle a se executa ÎNSCRIERILE SE FAC PRIN TOATE STAŢIILE C.F R., SAU
pot distinge in perioada de vegeta­ triv ite şi pentru lîncţe, îndeosebi lucrările cultu ral am eliorative de
şunile naturale, bine în g rijite şi in la creşterea preţului dc cost al lu­
grăsate perm it întreţinerea unui nu ­ c ră rilo r de distrugere a acestora eu ţie toate bu ruienile dăunătoare, me­ pentru cele cu regim m ix t de folosi­ prim ăvară în complex. Aplicarea a- LA GRUPUL ŞCOLAR C.F R. TIMIŞOARA, PiNÂ IN PREZIUA
m ăr sporit de anim ale p^ aceeaşi 400-000 lei la hectar. Distingerea a- toda aplicată cu bune rezultate in re, care se cosesc şi sc păşunează, restor lucrări izolat, pe o parcelă EXAMENULUI, UNDE SE POT PRIMI Şl INFORMAJII SUPLI­
păşunile „î-feteu-Balta de Sus” , de unde pe lingă creşterea producţiei sau pe alia nu înregistrează efecte
.suprafaţă. Totodată, durata pă.stina- nuală a m uşuroaielor proaspete se se face şi o îm bunătăţire a compo­ MENTARE.
tu lu i se prelungeşte, ceea ce înseam­ face uşor, cu unelte dc mină. Deo­ la cooperativa agricolă din $îbol. economice fată de cele obţinute prin
nă şi scurtarea perioadei de fu ra ­ sebit dc im portant este ca după dis­ Sum a însămi nţ alica se execută pe ziţiei floristice. Această metodă se aplicarea în complex a tu tu ro r lu ­
ja re a anim alelor la grajd care este trugerea m uşuroiului vatra acestuia pajiştile eu covorul ierbos ră rit sub poate aplica cu succes la slieşitul c ră rilo r necesare unei paiisti. Ast
densitatea normală, în vederea men­ iernii şi inccputul p rim ă ve rii prin fel, pe păşunile aflate la lim ita in­
cu circa 50 la sulă mai scumpă. In să fie fertilizată si insăminţată cu
ţinerii capacităţii de producţie. A- adm inistrarea ta in u rilo r de fîn la ferioara a zonelor forestiere din ra­
ee priveşte fîneţele naturale trebuie amestec de seminţe de iei buri pe­ oi în d ife rite locuri pe fineţe, în
spus că producţia lor are un rol rene eeastă lucrare se face prim ăvara tim ­ ioanele Sebeş, Orăşlie, Haţeg s-au g ru ­
pu riu cu amestec de seminţe în p ro­ mod sistematic Cooperativa agricolă pat suprafeţe m ari pentru combate C Â D tM M IL O t
însemnat in hrana anim alelor in pe­ Grăparcn p a jiştilo r naturale este o
rioada de stabulaţie, mai ales in porţie de 65-70 In sută graminee şi din Vinerea, fertilizând in prim ă va ­ rea muşchilor. î n t r u n i apariţia m uş­
altă lucrare prin care se realizează 30-35 la sută leguminoase perene, ra anului trecut prin lîrlire şi cu
zona de deal şi munte, unde fînul o ţesâlnro a stratului de ţelină şi a chilor este condiţională printre alţi
constituie încă sursa principală vie tufelor de ie rbu ri graminee. făoînd fiin d urmată de crăpat. Această me­ gunoiul scos din saivanul oilor o su­ factori şi rle sărăcirea solului în sub­ CU OCAZIA DECADEI CADOURILOR, 27 FEBRUARIE —
prafaţă de 20 ha. fineţe, a realizat
substanţe n u tritive şi vitamine. loc lăstarilor noi şi uşurind circu ­ todă a fost aplicată cu bune rezul­ cîle 2.700 kg. fîn la ha. din 2 coa­ stanţe hrănitoare, efectul lu crării de 8 MARTIE 1955, MAGAZINELE DE DESFACERE CU AMĂNUN­
Alba şi Orăşlie.
tate în raioanele
Obţinerea unei cantităţi sporite laţia apei şi aerului în sol. In anul grupai s-n făcui evident numai în
Astfel, refacerea unei pajişti dc pan­ se si circa 3.500 kg. masă verde prin păşunile unde această lucrare a fast TUL APARJININD O.C.L. DIN DEVA, HUNEDOARA, BRAD,
de nutreţ şi de calitate este con diţio­ tix*cul această lucrare s a executat tă la cooperativa agricolă din Be- păşii nat. însoţită de fertilizare. Acelaşi lucru
nată în mare măsură şi de vegetaţia pe 48 000 ha. de pajişti naturale. In­ PETROŞANI. LUPENI, VULCAN, ALBA IULIA, ZLATNA, CUGIR,
riu. prin suprninsăminţare. a scos Cu bune rezultate sc foloseşte în se in iîm p lă şi în cazul alto r lucrări.
lanului ierbos. De aceea, sarcina p r in ­ dicat este însă ca g râpa tul să se e- în evidenţă că această lucrare u r­ multe unităţi urina, la îngrâşarea In păşunea „R ourie". comuna Sibi
cipală a un ită ţilo r agricole este dc xeente după aplicarea îngrăşămin­ mată de greblat şi completată cu a- pajiştilor, indeosebi a fîneţclor. A- şei s-a executai combaterea m uşu­ SIMERIA, CALAM, GHELAR, TEUUC ETC. SÎNT APROVIZIONA­
a asigura instalarea şi menţinerea telor m inerale şi organice şi după plicarea îngrăşăm intelor duce încă ceasta sc administrează prim ăvara, roaielor în complex cu alte lucrări, TE CU UN BOGAT SORTIMENT DE ARTICOLE Şl MODELE
unui amestec de specii de gramînee supraîn.sămînţăi i deoarece contribuie din p rim u l an la dublarea produc­ după dezgheţarea terenului şi po rn i­ dintre care a m in tim supra insă m in ­
şi leguminoase perene de mare pro­ la îm bunătăţirea con d iţiilo r de lâs- NOI, DIN CARE AMINTIM :
ţiei de iarbă. Se recomandă ca ex­ rea vegetaţiei. Nu este bine ca u r i ­ tă rea şi îngrăşat ea vetrelor. Pe o
du ctivitate şi cu o valoare furajeră lâ rîre si răsărire a seminţelor de ploatarea p a jiş tilo r supraînsăminţate na să se administreze pe teren în ­ porţiune de citevn hectare, care nu
ridicată. In ace: t scop, este necesar ierburi. să se facă în p rim u l an în regim de gheţat, fiindcă pătrunderea in sol a fost sunraînsămîntată, vetrele au ~ PÂLARII „RODICA-, „FELICIA" ŞI „M O HAIR" ;
a se executa o serie de lu crări agro- Se ştie că m ajoritatea b u ruienilor fineaţă. este încetinită şi se pierde o parte fosi invadate în decurs de un sin­
am e lio ralive cum sini; defrişări, de­ nu sînt consumate de animale şi nu Un factor foarte eficace în spori însemnată dc azot în aer. Trebuie gur an rle muşchi si buruieni anua­ — MODELE NOI Şl ELEGANTE DE POŞETE ŞI CORDOA­
secări, combaterea eroziunilor, lu­ avi valoare furajeră. Observaţiile si rea producţiei pa jiştilor este şi îngră- ca transportul şi adm inistrarea a- le cate ncnvînd valoare furajeră au NE DIN MATERIAL PLASTIC ;
crări culturale dc suprafaţă etc. In m ăsurătorile făcute pe păşunea „Ţe- şnrea. Faptul că pajiştile consumă cestui îngrăşămînt să se facă in zile dim inu at eficacitatea economică a
etapa aciuată aceste lucrări consti­ lin i" din $ibot si „Ceret" din T u r mari cantităţi de substanţe n u triti­ noroase. fără v in i şi în cisterne în­ lucrării, fală de ce este necesar ca — CIORAPI DIN FIRE SîNTETICE „REFLEX". „AGILLON" ;
tuie m ijlocul principal si economi­ daş au demonstrai ră producţia e- ve şi sînt aflate în general pe so chise. lu crările de prim ăvară efectuate in
cos de creştere a producţiei de masă l'ectivă de iarbă scade cu 15-20 la lu ri mai sărace, face ca aproape în Primăvara devreme, imediat după scopul sp o ririi producţiei de ma*fa — ARTICOLE DE GALANTERIE, MERCERIE, CONFECŢII Şl
verde şi fîn la hectar. sută prin rosturile vegetale necon- toate razu rile aplicarea îngrăşămin­ topirea zăpezii sc aplică îngrăşăm in­ verde şi fin, să fie însoţite şi dc o ÎNCĂLŢĂMINTE ;
Este bine ca lucrările de curăţare snmalo de animale, rosturi form ale telor să ducă la sooruri m ari dc re­ te minerale, îndeosebi ceie azotoa.se folosire raţională a păşunilor şi fî
şi igienă de prim ăvară a păşunilor în m ajoritate din buruieni. Pajiştile coltă chiar şi dublu, în comparaţie Rezultatele obţinute in anii trecuţi cetelor îmbunătăţite. — PRODUSE COSMETICE ;
să înceapă imediat ce pâm întul s-a îm buruienale constituie in acelaşi cu pajiştile neîngrăşate. an permis să se tragă cîteva con­ Ing. N IC O L A E S IM Ţ E A
dezgheţat, p lin sirînsul şi arderea tim p şi focare de infecţie a c u ltu ri­ O metodă bună şi foarte econo­ cluzii im portante Astfel, se reco­ cercetător la — DIFERITE FRODUSE DE CIOCOLATĂ.
re stu rilo r vegetale, adunarea pietre­ lor agricole vecine datorită puterii mică de fertilizare a p a jiştilo r na- mandă ca aplicarea îngrăşăm intelor Staţiunea experim entală Gcoagiu