Page 21 - 1965-03
P. 21
C U TOŢII LA VOT ! La primul vot
tţi scaldă [ara fruntea-n soare,
Zorii zilei <lc 7 martie găsesc în comerlul socialist în întreg anul 196-1 Zîmbesc luminii, ghioceii,
treaga Iară in sărbătoare. Astăzi, m i cu 75 la sulă mai multe mărfuri.
Cin gas. pe şesuri zburdă micii
lioanele de cetăţeni ni patriei, tineri Toate acestea insuflă un puternic Parcă ghicind că-i sărbătoare.
$1 vîrslmci, bărbaţi şi femei, mineri sentiment de încredere şi siguranţă, Si cit e Mureşul şi Oltul
şi sidcrurqişli. lărani cooperatori, in convingerea că întreaga activitate Thi imn se-nalţă pentru ţaţă
telectuali, oameni de diferite profe desfăşurată dc oamenii muncii se răs- E-a celor ce intiia oară
sii, se prezintă cu bucurie şi incre- frînqe în viata de toate zilele, in tra Cn-ntreg poporul îşi dau votul
doro în îala urnelor pentru n-şi da iul zilnic, al fam iliilor lor.
votul lor candidaţilor Frontului Demo In viaţa internaţională, Republica ANDRION1 lU L lL b
De\ a
cratici Populare. Exprimîndu-şi vo Populară Romină se afirmă tot mai
tul, cetăţenii î$i îndeplinesc unul mult ca lactor important in lupta
pentru apărarea păcii si colaborare Cîntec
din drepturile fundamentale înscrise
în Constituţia tării — do a ş i alege internaţională. Acest lucru şi-a gă
sii expresia în iniţiativele şi s p riji Cînferul r.e-l scriu am/m
reprezentanţii în organul suprem al
nul acordat oricăror acţiuni îndrep Mamă oragă-i neutru tine
puterii de stat, Marea Adunare Nalio- Si-aş dori in cl s-adun
nală şi în organele locale — sfatu tate spre destindere în relaţiile inter- Primăvara care vine.
rile populare. naţionale, in perseverenţa cu care Ini din darurile, multe.
tara noastră împreună cu celelalte
Întregul nostru popor, siăpin pe Să alea re-i mai bogat.
ţări iubitoare de pace, s-n pronunţai
munca şi avutul său. sub conducerea Raze să-fi aşer pe frunte
înţeleaptă a Partidului Muncitoresc şi se pronunţă în forurile şi organi Flori in părul argintat
zaţiile internaţionale pentru soluţio
Romin, traduce cu succes în viată narea pe cale paşnică, pe calea tra St-aş dori să am. măirnt'
măreţul program de desăvîrşirc a tativelor a tuturor problemelor liti C'as. s-audă lumea toată
construcliei socialiste. In aceste con- gioase dintre popoare. f'â deşi porii băsmălută
Eşti propusă candidată.
diIii minunate, oamenii muncii de Avem convingerea câ votul de la A N A MfiRG
la oraşe şi sate îşi aleg îib rr pe cei 7 martie — a arătat tovarăşul Glmor- Deva
rare să-i reprezinte în marele sfat qhc Ghcorgliiu-Dcj, în euvînlnrea
al tării şi în organele locale ale pu rostită la posturile de radio şi tele
terii dc stat. viziune — va da expresie hotărîrîi De două ori e primăvară
Candidaţii Frontului Democraţiei întregului popor romin de a merge
Populare propuşi de masele de ale înainte, strins unit, pe drumul ară Al doilea sonre-n cer de-nr răsări
gători, sînl desemnai; din rînriul ce tat de partid — drumul socialismu .Mai caldă inima nu-mi poale face,
lui. al bunăstării şi păcii.
lor mai devotaţi Iii ai poporului, oa Pecii anim. rînd eu. in scumpă zi
meni harnici si buni gospodari. Prin Este concludent în acesl sens inte V o ir r din suflet pentru pace.
munca şi activitatea lor. în mină sau resul cu care, în cadrul adunărilor Al doilea soare chiar de-ar răsări
pentru desemnarea candidaţilor, la Mai caldă inima nu-mi poate fi
la turnai, Ia strung sau pe ogor. la
în llln irile cu aceşlia si în adunările Decit acum cfnd ştiu. câ-n mindra-mi [am
catedră sau veghind la sănătatea bol De două ori e primăvară
navilor, în conducerea si rezolva cetăţeneşti, alegătorii au vorbit cu
mindrie despre noua faţă a tării, despre PAVEL DUMITRU
rea treburilor obşteşti, ei şi-au cişli-
loi ceea ce s-a făurii in Republica Sannisegeluza
gat stima şi respectul tuturor celor
Populară Romină. In acelaşi timp cam
din iur, a tovarăşilor de muncă şi
pania electorală a constituit un m i
viată.
nunat prilej rle discutare chibzuită
In întreaga sa desfăşurare, campa
a aclivitălii de viilor. M iile de pro PRODUCŢIA
nia electorală a constituit o caldă ma CINSTIM ALEGERILE CU NOi
nifestare a ataşamentului nemărginit puneri făcute de alegători cu privire
la probleme ale activităţii industriei,
al maselor largi de alegători fală de agriculturii, comerţului, culturii, cele
pojil.ica ştiinţifică a partidului nostru,
referitoare la lot mai buna gospodă GLOBALĂ INDUSTRIALÂ SUCCESE IN ÎNTRECERE
o entuziastă trecere în revislă a
rire şi înfrumuseţare a oraşelor şi sa
succeselor c.jbindile do întregul po
telor. cil şi anqajamonlele însulleti-
por, în decursul celor mai bine dc M uncitorii, Inginerii şi tehnicienii din întreprinderile Industriale
două decenii care au trecut de la loare luate, sini dovada grăitoare a A REGIUNII ale regiunii noastre, militează cu perseverentă pentru înfăptuirea
eliberarea tării. interesului manifestat de milioanele
sarcinilor încredinţate de partid. In cele două luni din acest an,
Manifestul Frontului Democraţiei de oameni ai muncii, dc a lupta cu ei au înregistrai, in cinstea alegerilor de deputaţi în Marea A d u
Populare înlătîşcază grandiosul ta toată energia şi capacitatea lor rle nare Naţională şi in organele locale ale puterii de stat. noi succese
in întrecerea socialistă.
blou al realizărilor înfăptuite în muncă, împreună cu depulalii, la în
patria noastră şi e.>tc un îndemn spre făptuirea măreţului program de în flo
noi înfăptuiri, o ehemore la o mun rire a patriei elaborat de partid. C. $. Hunedoara rie 1.349 fone de fontă. 1.273 tone se-
că mai rodnică, mai avîntală. Tara în mieocs şi 761 tone cocs fluidizat.
CETĂŢENI ŞI CETAŢFNE, O A Fonta produsă peste plan a fost rea
treagă a căpătai o bonă înfăţişare. • Insufleţitoarele angajamente ale si- lizată cu cocs economisit. S-au e v i
Industria noastră este azi dc două ori MENI^ A l M U N C II DF. LA ORAŞE ŞI derurgiştilor hunedoreni prind viaţă, denţiat bngada a Ill-a de la furnalul
mai puternică, mai dezvoltată derîi fa furnale, oţelăni, laminoare, fabri nr. I, condusă de maistrul losif Bir-
SATE! DIND VOTUL C A N D ID A Ţ I cile de aglomerare, la cocserie, în lea, brigada a 11l-o de la furnalul nr.
tn anul 1959, iar producţia agricolă
toate serliile combinatului se mun II condusă de maistrul llie Cosliue,
a prim ilor cinci ani ai şesrmalului a LOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ceşte intens. Pe graficei/» întrecerii iar de la semicocserie, colectivele
fost cu Vi la sută mai mare decit me socialiste sînl înscrise zi dc zi noi ( are deservesc bateriile I, II şi III.
POPULARE, V A ÎNDEPLINIŢI O
dia celor cinci ani anteriori. Ridica succese. In lupta pentru a da patriei LJVIU DEM1NESC
ÎN A L TA ÎNDATORIRE PATR IO TIC A. mai mult inelal. siderurgiştu acordă o şef de echipă
rea continuă a bunăstării celor ce
marc atenţie sporirii indicilor de u ti
muncesc este obiectivul fundamental V O T A ŢI PENTRU BUNĂSTAREA Şl lizare a agregatelor, creşterii produc
al politicii partidului nostru. Datorită ţiei şi productivităţii muncii şi îndeo E.M. Teliuc
FERICIREA ÎNTREGULUI POPOR.
succeselor înregistrate în toate ramu sebi îmbunătăţirii calităţii metalului.
Ei aplică in procesul de producţie
rile economici, a lost posibilă crcşlc- t r â i a s c a v i c t o r i a I n a l e - In abatajele minei Teliuc se mun
procedee tehnologice avansate, asi
rea substanţială a veniturilor oame ceşte cu spor. Zilnic funicularul si
GER1 A FRONTULUI DEMOCRAŢIEI milează şi produc noi mărci de oţe
nilor muncii. Salariul real a fost în luri şi profil*» de laminate, aplică cu aulocamioanele duc de aici lurnalis-
POPULARE! tilor dui Hunedoara si Călan cantităţi
1964, cu aproape 28 la sută mai mare succes iniţiativele de laminare la to
leranţe negative şî de producere a sporite de minereu de fier
decit în 1959. Sporirea veniturilor fontei peste plan cu cocs economisit. De la începutul anului şi pînă în
tiv cu unul J959 s-au desfăcut prin ____im peste plan mai mull de 21.000 tone
populaţiei a dus la creşterea puterii Ei se prezintă în faţa urnelor cu un prezent, m inerii din Teliuc au extras
de cumpărare, astfel incit compara rim ele s bilanţ hogat de realizări. Cele 18,000 minereu de lier.
tone fontă, «1 962 tone otel M artin
Colectivul sectorului I se află
pe
tsn şi electric, 10.653 tone laminate finite prim ul loc în întrecere, iar brigăzile
pline şi de diferite profile, 6.200 tone
La Hunedoara şi Călan. siderur- rele sfat al tării, in organele lo In perioada celor zece ani de eind lor şi satelor. La Simeria, printre aglomerat autofondant şi 1.859 tone conduse de m inerii Cosma Culcca şi
giştii şi constructorii se întrec in a cale ale puterii dc stat Peste 4.900 lucrează in abatajele minei din candidaţii dc deputaţi in sfatul cocs metalurgic, produse peste plan Aron Sperios au dat cele mai mari
produce mai mtilt şi mai bun. in de muncitori, tehnicieni sau ingi Aninoasa. oamenii au ajuns sn-l popular orăşenesc, se numără şi de la începutul anului şi pină acum, cantităţi dc minereu peste plan.
■ s Ing. A L E X A N D R IN A H O A V A
Valea Jiului. /Haina. Guraborza. neri, lă ran i cooperatori, intelec cunoască ca pc unul dintre cei viat Teodor Dincă, maistru, la între exprimă hotărîrea, priceperea şi ela
Certei. Ghclar şi Teliuc. minerii tuali. gospodine din regiunea noa- destoinici mineri. prinderea „Marmura", care a fost nul cu care siderurqiştii muncesc
f „ J extrag tot mai multe bogăţii ale de deputaţi. rale comunale nr. M din Silva- nelipsit de la acţiunile de gospo pentru traducerea in viată a sarci I, M. Ţebea
slră candidează astăzi in alegerile
Cetăţenii circumscripţiei electo
dărire a oraşului. Ca Teodor Dincă
subsolului, forestierii şi muncitorii
nilor încredinţate de partid şi gu
prelucrătoare
din întreprinderile
Sidcrurgişlii hunedoreui l-nu pro
Datorită hărniciei lor, oraşul s-a
valorifică superior masa lemnoasă pus pentru d dona oară pc mai şui Interior, raionul. Haţeg, au pro şfnt numeroşi cetăţeni in Simeria vern. Prevederile planului de produclie
pus drept candidată a lor pentru
Cu aceste realizări de seamă mun
din masivele păduri ale regiunii, strul oţelar Ştefan Tripşa să-i re alegerile de deputaţi în sfaturile situat in fruntea întrecerii patrio citorii, tehnicienii, inginerii şi func pe primele două luni ole acestui an
lucrătorii ogoarelor smulg pămân prezinte in Marea Adunare Na populare, pe Maria Vasiu, direc tice desfăşurată in 1904 in regiu ţionarii din C.S. Hunedoara întăresc au fost îndeplinite in mod ritmic şi
tului belşug de produse. In întrea ţională Este aprecierea dală mun toarea şcolii dc 8 ani din comună. nea noastră voiul lor pe care-l dau cu încredere la toţi indicii. Colectivul I M. Tebea
ga regiune, la locurile de muncă. cit entuziaste a oţclarului. faptelor / Iceasta propunere exprimă recu Fapte asemănătoare caracteri candidaţilor Frontului Democraţiei a realizat o creştere a productivităţii
muncii fală dc planificat cu *1,4 la
oamenii lucrează cu entuziasm lui. hărniciei de care dă dovadă îm noştinţa oamenilor pentru munca zează pe fiecare din cei peste 4.900 Populare. sută. In perioada amintită s-au extras
jfXSHra pentru îndeplinirea sarcinilor tra că in sporirea producţiei şi îmbu pe care o depune Maria Vasiu. de candidaţi de deputaţi din re- ELISABETA DRAGOTA peste prevederi 880 tone de cărbune
preună cu l.ofi tovarăşii săi de mun
sate de partidul şi guvernul nostru
qhinc. Ei fac parte din
primele
împreună cu ţoale cadrele didactice
am, ■ L iT rvi» inovatori şi fruntaşi in întrecerea nătăţirea calităţii otelului din şcoală, la educarea copiilor lor. rinduri ale sutelor dc mii de gos serviciul producţie energetic de bună calitate, iar la
funcţionară
Din rindul lor s-au ridicat numeroşi
preţul de cost s-a realizat în luna
podari oi oraşelor şi satelor. De
prcgalindu-i pentru viaţă
Şi numele minerului şef de bri
fes** BBmm socialistă care se bucură de res gadă Aurel Crislea de la Exploa gospodari a fost întotdeauna apre aceea, alegindn-i astăzi ca deputaţi Uzina „Victoria" Călan ianuarie o economie de 53.000 lei.
Hărnicia şi chibzuinţă bunilor
pectul tovarăşilor lor de muncă
Brigăzile conduse de minerii Florea
Naţională. în
in Marea Adunare
tarea minieră Aninoasa o fost în
Pe mul(.i dintre cei ce se află in
scris pentru o doua oară pe lista ciată de cetăţeni. De acera, pe lis sfaturile populare, ne exprimăm a- Mihoc, Candin Culda, Petru Croza,
Ioati Borca şi Cornel Liţă, au înre
primele rinduri ale luptei pentru tele de candidaţi au fost propuşi
CORNEL BERIAN, candidaţilor de deputaţi pentru deziunea faţă dc politica înţeleaptă Furnaliştii şi muncitorii de la semi- gistrat cele mai importanţe depăşiri
slrungar la U.M. Cugir, candidai al construirea socialismului, apreciin- Marea Adunare Naţională. Pe el. mulţi din cei care s-au situat in a partidului nostru, voinţă unani cocserie, mărind indicii de utilizare ale sarcinilor de plan.
r.D.P. in circumscripţia electorală nr. ‘ du-i aşa cum se cuvine, cetăţenii ca şi pe ceilalţi candidaţi ai F D.P., primele rinduri la acliunile pa mă de a lupta pentru dezvoltarea a agregatelor, ou reuşit să producă VASILE NEAGOIE
II pentru alegerile de deputaţi in i-au propus să-i reprezinte in ma l-au recomandat faptele. triotice de înfrumuseţare a oraşe continuă a economiei naţionale peste prevederile planului de pro
Marea Adunare Naţională. ducţie fn lunile ianuarie şi februa Inginer
PETRE C O NSTANTIN A N A COLDA VICTOR TIM IŞ 1LIE DORDEA M A R IA VASIU ALEXANDR U KO VACS SAFTA MARIŞ
maistru modelor la Uzina „V icto ria " inginer Ia D.S.A.P.C., candidat al directoarea Şcolii generale de 8 ani sudor la U2ina de reparat utilaj m i membră a cooperativei agricole de
miner, şef de brigadă la E.M. Lupeni, artistă emerită, candidată a F.D.P. Călan, candidat al F.D.P. pentru ale F.D.P. pentru alegerile de deputat) din comuna Silvaş, raionul Haţeg, nier Petroşani, candidat al F.D.P. pen producţie din comuna Aurel Vlaîcu,
candidat al F.D.P. pentru alegerile de pentru alegerile de deputaţi in Sfatul gerile de deputaţi în Sfatul popular in Siatul popular al oraşului regio candidată a F.D.P. pentru alegerile de tru alegerile de deputaţi în Sfatul candidată a F.D.P. pentru alegerile de
deputaţi în Sfatul popular regional. popular regional. orăşenesc Călan. nal Deva. deputaţi în sfatul popular comuna], popular regional. deputaţi în Sfatul popular regional.