Page 22 - 1965-03

7
Drumul soccialis smului 3168

I
PENTRU u JL C l Tî H BT J Pi C U C E R H t v U )
JU i .

Pentru belşugul

ogoarelor înfrăţite
lu crez ca prim -lopitor l.i cuptorul ;ir. 4 din socii.i Am crescut printre minerii Văii &
O.S.M. nr. 2 a Combinatului siderurgic din lltinedonr.i. Jiului, le-am cunoscut munca, viata
împreună cu ceilalţi tovarăşi din echipă ne-am străduit si năzuinţele. Trudeau din greu, in
su inlîm pinăm sărbătoarea alegerilor cu succese domne lupta cu exploatarea nemiloasă dar Toată viata m-am ocupat de creş­ dicarea nivelului de trai a) coopera­
dc măreţia ci. In lunn februarie, la cuptorul noslru s-o sperau inlr-un viitor inai bun. In terea animalelor. Dar nu intotdeouna torilor.
realizat cea mai marc producţie pe întreaga olelărie. N u ­ anii democraţiei populare, năzuinţe­ am avut posibilităţi s-o fac aşa cum A n ii regimului dcmocral-popular
ţJ i TgfcShirS ‘x , le lor s-au transformat in realilale.
mai schimbul în care lucrez a produs peste prevederile trebuie. Pe vremea cînd moşierii şi au însemnat pentru comuna V in lu l
Fiii lor. dornici de învăţătură, au de Jos ani de transformări care se
planului 580 tone de otel. asul lat celalea şliiulei. Azi, o parle chiaburii cîrinuiau treburile satelor
noaslre, ţăranul sărac Irebuia să Iacă simt în viata fiecărui oin. Salul V u r-
Oleluria în care muncim osie o conslruclie moderna. din oi sînl ingineri, modici sau ju ­ par a fost electrificat, la M erelcu s-a
rişti. profesori sau tehnicieni, ndu- adevărate sacrificii ca să-şi poată line
A(|rc(|alele se caracterizează prinlr-un înalt grad de au- o vilă pe lingă casă. Dar mulţi din conslruil un frumos cămin cultural,
cindu-şi contribuţia acolo unde m un­
lomatizare. $i cuptorul nostru — de 400 de tone — este ei nu aveau nici măcar o vacă I iar în comună s-au construit un dis­
cesc, la opera do desăvirşire a cons­
ca atare o adevărată uzină. A lit noi cit si celelalte echipe trucţiei socialiste. Acum, cind lucrăm pămîntui în pensar şi cileva magazine. In u ltim ii
si schimburi lucrăm cu indici de utilizare superiori, cu Am păşit şi eu alături de ci. M-ain condilii noi, socialisto, avem posibi- 4 ani pesle 100 de lărani cooperatori
lilă li mart să creştem animale lot şi-au conslruil casc noi. Numai anul
44 la sută mai mari docil la vechile cuploare. Du raid de bucurat din plin de toate condiţiile trecut nu fost- terminale 23 de casc
elaborare a şarjei s-a micşorat cu aproximativ 2 ore. create dc slatul noslru. Personal am mai multe şi dc rase superioare. Sec­ noi. Si eu mi-am ridicat o casă frum oa­
simlit vocali.i de profesor. Esle o torul zootehnic al cooperativei noa-
Rebutul a scâzul şi el în proporţie însemnată. să. Cine imi vede casa Îşi poate da
profesiune frumoasă. slre are in prezent aproape 400 de
Mi-e dragă meseria do olelar. Am crescut o dală cu seama că in viata familiei n u le au
„Ţara Haţegului’' unde burez in bovine, G00 ovine, 50 porcine şi alto loc transformări spre tot mal bine.
u/.ina. Lucrez în combinat din 1050 fără a mai pune l.i prezent, a cunoscut din plin vitre­ animale, ca şi un mare număr dc Toate transformările ce au loc în
socoteală anii de şcoală şl ucenicit*. In toamna anului gia regimurilor burgbezoinoşiereşti. păsări. O dală cu creşterea numărului lara noastră, în viata noaslta, iii um ­
La începutul anului 1048. la o popu­ de animale, noi am pregătit şi adă­
trecut am prim ii locuinţă in blocul K 4 din microra- plu inima de lmcuri(‘. De aceea, pcn­
laţie de 45.000 de locuitori, existau posturi. In u llim ii ani am construit 4
ionul III. In Irecut, mulţi tineri de virsla mea — 2G am 12.000 de analfabeţi. Raza învălumin- grajduri cu o capacitale de aproape lru lot ce a făcut regimul dcmocral-
— duceau in permanentă grija zilei dc niiine. In zilele erat-popular, votez cu draqnsle şi înciedeie candi­ tului era de asemenea cu toiul in­ 550 capele, un saivan pentru 2.000 popular în folosul oamenilor muncii,
daţii Frontului Democraţiei Populare. pcnlru perspectivele frumoase ce ne
noastre asemenea lucru nu mai poate li conceput. suficientă. dc oi, o maternitate ncn liu 100 de
lO A N BOTAU slau in fală, eu imi dau azi cu în­
Pentru tot ce ne a dat partidul, regimul noslru domo- prim -lopilor la cuptorul nr. 4 O.S.M. II Diferenţa dm lro trecutul şi pro- porci, două pătule, un atelier de fie­
zeului raionului Haţeg esle mare. credere votul candidaţilor Frontului
rărie, tim plăric şi rotărle, precum şi Democratici Populare.
Azi funcţionează in raion 108 şcoli
în învălăinintul genera) de 8 ani şi cotele pentru păsări. ION SIM IO N
o şcoală medie in oraşul Haţeg. Num ărul animalelor va creşte şi de Membru al cooperativei
Multe din aceste şcoli s-au
inăllat
BUCURIA ş a n t i e r e l e t a r i i prin contribuţia voluntară a cclăle- acum inainle, ceea ce va contribui la agricole de producţie
întărirea cooperativei noastre, Ia r i­
V in lu l de Jos
nilor, din îndemnul şi cu sprijin ul
deputaţilor. In prezent numărul e-
m u iu ii Am fost martorul inullor construc­ ...Prin 1959 am venit să lucrez ca Aşadar, lucrind pe multe din se cifrează în amil şcolar curent la
levilor care frecventează cursurile
Y
ţii impunătoare, la care am contri­ instalator la Trustul regional de şantierele patriei, am văzut cum se G.700, iar al cadrelor didactice la 450. • # * -
Cartea a pătruns in cele mai in-
buit cu priceperea şt forla mea t i­ construcţii Hunedoara. La scurt timp schimbă lata locurilor, cum noile depărlale colluri ale raionului. A a-
IliM IR tiî nerească. Aş puica să spun că ain mi s-a încredinţat conducerea unei construcţii ou întinerit oraşe şi sale. juns piuă şi la l.uncani şi Lunca
crescut pe şantierele ţării. Am în­
echipe de instalatori. împreună am
Pentru lot ceea ce s-n construit
ceput prima dată ca brigadier pe tăcut instalaţiile la blocurile din în frumoasa noastră tară. pentru v i­ Cernii, tocmai in creierul munţilor.
cvartalul de pe slrada Aurel Vluicu Cartea, învăţătura, nu mai sint apa­
şantierele Hunedoarei, la întrep rin­ itoarele construcţii ale socialismu­ najul celor avuli, ci constituie un
derea de construcţii siderurgice. Am şi la nuille alte blocuri ridicate in lui, inii dau cu astăzi votul cu toa­ bun de preţ al tuturor celor dornici 1*7*
văzul ridieîndu-se aici coloşi de me­ oraşul Deva. Apoi conducerea Irus- să i pătrundă tainele.
tal şi blocuri semeţe. Alunei in-am tului m-a propus pentru a urina şcoa­ tă încrederea, candidaţilor Frontu­
Am dat doar cîleva exemple, din
bolărit să devin constructor. la dc maişlri instalatori, pe care lui Democraţiei Populare. noianul realizărilor. Consider că 4 T
m-am calilicat ca instalator. am terininal-o la Sibiu.
întors in 1963 ain lucrai la insta­ sini suficiente pcnlru a ilustra trans­
Am lucrat in Hunedoara piuă tu GHEORGHE STREUT
laţiile pentru alimentarea cu apă a formările petrecute in raionul nos­
1952, cînd, la propunerea organiza­ maistru instalator, grupul 'f
oraşului şi de atunci lucrez ca mais­ lru iu anii regimului democrat popu­ ;*v
ţiei de tineret, am fost înscris şl am tru instalator la grupul I Deva. 1 Deva lar.
urmat cursul de comandanţi de b ri­ ' • j ţ
găzi. Apoi, cind s-a deschis Şantie­ Tot timpul m-am Pentru (oale aceste realizări, pen­ •;W t
rul naţional „23 August" Buciireşli" străduit să aplic ii u împlinirea aspiraţiilor noaslre,
m-am prezentat acolo. Am lucrat
în practică cunoş­ ne exprimăm recunoşlinla profundă
piuă la terminarea frumosului sta­
tinţele acumulate fală de sl.nnl nostru democrat-popu-
dion care a găzduit întrecerile spor­
tive din cadrul Festivalului M o n ­ în timpul şcolii, lar, fala de Partidul Muncitoresc Ko-
dial al Tineretului şi Studenţilor din să împărtăşesc din mîn — conducătorul încercat al o-
1953. poroi de conslruclie socialistă, şi
experienţa mea to­
Medalia Muncii cu care am fost volăin astăzi din toată inima pe
distins pentru munca depusă pc a- varăşilor de mun­ candidaţii Frontului Democraţiei
cesl şantier a constituit pentru mine că, aşa cum am
Populare.
prilej de mare bucurie şi îndemn in invălat de la con­
munca ce urma s-o depun în viilor.
structorii marilor Prof. IO AN CLODEANU
Din bucureşti am plecat pe alt %
şanlicrc ale patriei
şantier al la r ii: Hidrocentrala dc* la Şcoala medic Ma|eg
Rîcaz. Unitatea pe care o condu­ pe caro am lucrat.
ceam o avut ca obiectiv construirea In prezent pre­
Din copilărie am îndrăgit maşinile. barajului hidrocentralei.
Ii admiram mult pc cei care le con­ De la Ricaz, am venit din nou la gătim darea în fo­ MIN
duceau $i visam să ajung cîndva losinţă a primelor DE Primul meu vot
Hunedoara. Pe alunei se construia
sa le stăpinesc şi eu. Dc aceea, mi-atn apartamente din
aglomeratorul, la instalaţiile căruia
ales meseria dc Iraclorist, pc care am lucrat şi eu, piuă cind, la che­ cele 790^cure se Votez astăzi cu inima plină de bu­ Prinlre tinerii care trec astăzi cu
o practic dc la înliinţarea primei sta­ marea CC . al U.T.M. m-am prezen­ vor construi in e- curia marilor transformări ce au Inc emoţie pentru prima oară prin lata
ţiuni dc maşini şi tractoare din re­ tai pe Şantierul naţional al tinere­ în viala noastră. Ele sfiit rezidi aiul urnelor mă număr şi ou. lini voi da
giune. lului de construire a căii Icratc Tir- tapa I pe strada muncii entuziaste a întregului poper cu inima plină (le bucurie votul can­
sub conducerea înţeleaptă a parti­
La S.M.T. Dobra am venit în 10G0, gu Jiu — Tismuna. Gojdu. dului. didaţilor F.D.P., penlru minunatele
cînd s-a înfiinţai această unitate. Pc \ condiţii de invălăm int pe care ni
De 13 ani dc cind muncesc in le-a creol regimul democrut-populur,
alunei erau aici doar 34 de tractoare,
mma, lucrurile s-au schimbai m ull pentru grija ce o poartă Partidul
5 combine. 4 secerai ori do porumb şi şi la noi. Rradul şi Crişciorul se Muncitoresc Komin elevilor şt ca­
sura înaintării agriculturii pc făgaşul Tinereţe senină, viitor fericit dezvoltă do In un an la altul, sebim- drelor didactice, răspindirii cultu rii
5 sccerălori de păioase. Dar pe mă­
socialismului, unilalea noastră s-a bmdu-şi tot mai mull înfăţişarea. şi ştiinţei iu rîndul maselor populare.
Munca din trecut, mizeră şi isto­ Sini fiica unor lărani cooperatori
dezvoltat continuu. Acum dispunem vitoare, a rămas doar tristă amin­ din satul Cetea, raionul Alba, cres­
Sint unul din miile do linuri caro ceperea inea. Ce fericii m-am simlit un eveniment de seamă : volez pen­
dc 107 Irucloarc, 42 de combine, 75 lru prima dală. Printre candidaţii tire. Cu lotul altfel muncim şi trăim cută în rindurile ţăranilor de aici,
socerâlori pentru porumb şi tot ali- astăzi se prezintă pentru prima dală atunci cind ini s-a dat un strung in astăzi. Ne stau In dispoziţie 25 de şi voi li inindră ca după absolvirea
iu fala urnelor. Cită bucurie mă slă- primire I M i s-a încredinţai apoi să F.D.P. cărora le dau primul meu vot,
tea pentru păioase. Cu aceste maşini cu dragoste şi preţuire, esle şi strun­ autobuze pe schimb pentru transpor­ Institutului pedagogic dc 2 ani să
deservim 38 do cooperative agricole pineşle acum eslc lesne de închi­ execut prima comandă, primele pie­ tul la mină şi înapoi, un tren normal muncesc pentru educarea lor şi a
pui! ,■ doar intru şi eu in rîndul ma­ se. M i se părea că toii se uită la garul Cornel llerinn, dc* In care am
de producţie din raioanele ilia şi învălui inulle din bunele meseriei. şi unul de linie îngustă. Munca iu copiilor lor, pentru ca viala ţărani­
Prad. în cadrul cărora ne aducem turităţii, alaiuri de generaţiile în­ mine. Emoţia bucuriei m-a lăcul să subteran iu i mai e o povară. Avem lor cooperatori să lie tot mai fru ­
cercate in munca de construire a so­ cred aceasta Oamenii îşi vedeau de moasă, tot mai luminoasă.
contribuita directă la sporirea pro­ la îiuleminâ perforatoare pneumati­
cialismului. strungurile lor. Doar şolul atelieru­ DUMITRU T A N ASE ce. Irolii penlru transportul mate­ V IO R IC A CRISTEA
ducţiei dc cereale. A le nlia noastră
este îndreptată spre efectuarea lu­ Am (ost crescut în anii nunilor lui slălea lingă mine, oxpllcindu-mi strungar Ij atelierul do roii rialelor la lucrări pe verticală, ma- Y < g | [ elevă la Institutul pedagogic
crărilor agricole la limp şi de bună prefaceri, simţind din plin grija so­ cum trebuie să fac piesele... dinlalc — U.M. Cugir tfifc ‘^ i l n i n r r do 3 s&l, Deva
cietăţii noaslre pentru a ne da nouă,
calitate. A vin d permanent in vedere De atunci am s tru n jil mii de piese.
acest lucru, brigada pe care o conduc tinerilor, o educaţie aleasă, pregătin- Dar şi acum, cind primesc cile o sini de încărcai, acraj corespunză­
a reuşii sa obţinu anul Irccut titlul (lu-ne temeinic pentru viilor. Am în­ comandă nouă, simt aceeaşi plăcere tor (înainte inexistent), aplicăm per-
de brigadă fruntaşă po slaliune. Ace­ văţat »le la tovarăşii mai \irs ln ic i să a muncii. Faptul că de la începui am forajul umed In circa IUU de fron­ - m 7ilr
laşi scop îl urmărim şl în acest an, muncesc, să mă pregătesc cu seriozi­ reuşii să mă încadrez în ritm ul de turi, sistem ce se extinde la tot mai
tate pentru viată. In şcoala profesio­ I jATlt* 1 «Jfîy» , 7V
întărindu-uc totodată exigenta cu noi muncă a! alelierului. se daloroşlo toc­ multe locuri de muncă. Metodele a- \ ui*. -
înşine. nală pc care ain urmat-o aici in C u­ mai pregătirii care se asigură elevi­ vnnsale dc lucru ne permit să ob­
rţii, in orele <le practică, am avut das­ lor in timpul şcolii. Această pregă­ ■ ţinem o producţie de minereu spo­ «>
M u ll s-a schimbat in ultim ii ani căli buni care mi-au îndrumat cu rită do la au la an şi de bună cab­
şi modul noslru de vială. Mecaniza- tire stă şi la baza rezultatelor melc
grijă şi dragoste părinteasca paşii. din anul trecui, pcnlru care am pri­ A late.
lorii din Dobra au acum condilii bune Profesori mi-nu fost ingineri do-aici, Amploarea construcţiilor de locu­
de locuit, cantină, televizor la club mit insigna dc fruntaş în întrecerea
din uzină. Practico am făcul-o sub su­ socialistă. inţe specifică zilelor noaslre esle
ele. Unii şi-au conslruil case noi. pravegherea celor mai Imni meseriaşi, binecunoscută. In u llim ii ani, nu­
Trebuie să mai spun că paralel cu m
alţii îşi construiesc acum. Cu mi-ain comunişti, care no dezvăluiau cu răb­ munca in uzină eu continui să in- mai la Gurabarza s-au mulat in n-
cumpărat motocicletă şi acelaşi lucru dare tainele meseriei. văt. Urinez şcoala medie serală şi sint partamcnlc noi pesle 600 de familii
In şcoală, ca şi hi uzină am avut do mineri. Tot aici a fost dat in fo­
vor să-J facă şi alţi tovarăşi de mun­ In clasa a X-a. Dorinţa mea este de losinţă la sfirşitul anului Irecut un
condiţii din cele mai bune : şi pen­ ,
că. Pcnlru viata noastră nouă şi un tru învăţătură şi pentru distracţii. Ne a urma o facultate, aşa cum au fă­ nou clul> muncitoresc înzestrat cu
cui şi fac m ulţi m uncitori din uzi­ 4jgS85| o sală de spectacole de 600 locuri,
v iilo r lot mai fericit, îmi dau votul bucurăm deci din plin dc grija ce o na noastră. Ca mine sint zeci de I f t i l^»v. '■ v bibliotecă, sală dc lectură ele.
cu toată încrederea candidaţilor poartă partidul şi stalul noslru, tine­ tineri în Cugir. Ni s-a dat această r. x*iim •» i Nc mîndrim cu ceea ce făurim
relului. posibilitate, ni sau creat condiţii
f.D.P. astăzi, Sinlem conştienţi cu munca
Cind ain terminat şcoala profesio­ pentru care noi sinlem profund re­
nală, mă simţeam capabil să lucrez cunoscători partidului şi guvernu­ AP noastră serveşte bunăstării întregu­
ION M A R G IN E A N U lui popor a cărui prosperitate sin-
alăluri de muncitorii caro-mi dărui­ lui.
şcl dc brigadă la S.M.T. Dobra seră din experienţa lor M-am pre­ Astăzi, pe lingă aceste bucurii tră­ lem botărîti s-o ridicăm pe culmi
raionul Ilia gătit penlru această zi cu toată p ri­ iesc, aşa cum ain arătat la început, mai inalte. Acesta este telul spre
care militam şi penlru care ne dăm
ÎW W ÎJ E B - m astăzi votul.
GHEORGHE LUPEA
şei de echipă la sectorul 18
n
g r* • i i i » • l a Rodâ. mina Rrădişor
ap
Condiţii (l m m pllttcl cum n-au fo s t n icio d a tă E.M. Darza
Fiu de miner, născut în anii pu ­ gură, s-a construit o şcoală noua, in- A n i Ia rînd am văzul cum apar noi
torii populare pe meleagurile M u n ­ zestrală cu săli de clase spaţioase şi şi noi aşezăminte culturale, blocuri Gindul unei mame
ţilor Apuseni, ain cunoscut dc copil mobilier corespunzător. Inima îmi era modeme penlru locuit, magazine, ve­
realizările create dc slatul nostru. deam cum oamenii se îmbracă mai
Acolo unde nu şlia aproape nimeni plină de bucurie că am unde să în­ bine şi luplă penlru Irumos.
carte, acolo unde şliinla era in ne­ văţ. Recunoştinţa mea lată de tootc a- Sint mânui a trei băieţi, care. prins penlru prima dată becul elec­
să-ţi I
cesle fapte era concretizată prin m un­ datorită condiţiilor create dc re­ tric. Electrificarea a dat. posibili­
gimul nostru, $i-au găsit rostul in tate ţăranilor cooperatori
ca pe rare o depuneam şi strădania
mea de-a învăţa cit mai bine. viaţă potrivit dorinţelor ţi aptitu­ cumpere aparate de radio, frigi­ M l - jK
dinilor fiecăruia. Trei oQmeni care dere, maşini dc spălat dc.
Rucurîndu-mă din plin de aceste muncesc In trei domenii diferite ale
realizări şi muncind zi dc zi am reu­ construcţiei socialiste. Matei. cel Un număr tot mai mare de coo­ 3't M m
şit să-mi termin şcoala medie şi acum peratori işi construiesc case noi.
mai mare, In vtrstă de .11 de ani — Tinerii Haric Jur) şi Lucia Pasca
să urmez cursurile Facultăţii de mine
participă la înnoirea oraşului Cin): s-au căsătorit ca membri coope­ v i ■ ■ •■ ti& 'î
din Petroşani.
este maistru constructor, lianz Wal- ratori şi şi-an construit casă nonă.
Condiţiile cronic în acest institut ter are abia 24 de ani ţi exte ingi­ s
sint cum nici nu visam de bune: la­ ner proiectant, iar Mikai lucrează lată numai citeca fapte care pc
boratoare înzestrai**, săli de lectură, ca brigadier zootehnic in coopera­ drept cuvint sint îmbucurătoare.
biblioteci, cămine moderne. Si, loatc tiva agricolă dc producţie din satul VTia{a mea şi a băieţilor mei a fesf
acestea ne sini puse la indemină de nostru, Pianul de Jos grea în trecut /Istuzi ca e alta şt : ■ rtr.iG.'i* .
cairo stalul dcmocral-popular. muncim din inimă pentru ca să
Cooperativa agricolă dc produc­ fie şi mai frumoasă, mai imbeh
Belşugul, frumuseţile arhitecturale ţie a schimba: rirţa {'rarilor din ş\tgată f)e aceea, cn îmi coi da
care npor în fiecare zi sint rodul satul nostru. Ea esle in coniinnă cu tcalu încrederea rolul candi­
muncii pline de abnegaţie a oame­ înflorire. Dispune în prezent dc un daţilor Frontului Democraţiei
fond dc bază ce depăşeşte 4 mili­
nilor muncii, lata dc ce eu, cu cea Populare.
- ■-------- -- oane de lei. Avem ca proprietate
mai mare încredere, volez astăzi can-
obştească aproape ă00 bovine HO
.tkIatii F.D.P. porcine ţi nn număr i urc mu al dc FCATERINA 91RIC
n ;_r » oi ţi păsuri. mcTîbră a c z - r*--ridi'; ei
i'ţ ’ » U ’ V’ A V R A M CRĂCIUN Anul 1939 este un an important ivgr>nîe de p.^;L»'tie
■■ ' .-r., W..:‘ student in anul IV In viaţa comunei: atunci s-a a- Pianul de Jos
Institutul dc mine Pelroşani