Page 23 - 1965-03

NR'. 3T6B Drumul socialismului Pag. 3

8 MARTIE - Ziua

iniernafională a femeii

A L P A L

A trecut mai Dine de o jumălulo grăitoare expresie a democratismu­
de veac do cînd ziua de 8 M arlit' a lui orîiuluirii noastre socialiste. o
uevenil o tradilioimlă sărbătoare a dovadă a preţuirii capacităţii femeii
î.a llunedoai'x producţia de milioanelor dc femei din lumea în­ in conducerea treburilor statului.
metal işi are ijtoria pierdută iu treagă, un simbol aI solidarităţii in ­ Pentru activitatea depusă in cele
negura vremurilor, lut se confun­ CIFRE Şl FAPTE ternaţionale de luptă împotriva o ri­ mai diverse sectoare ale vieţii so­
număr
ciale, un mare
de femei
dă cu istoria frămînfată a arcs- căror ameninţări la pacea si securi­ muncitoare, cooperatoare, intelectu­
t lor melcaqttri şi tiu o dată dru­ © Siderurgia slu Io bazo indus- tatea lumii, pentru drepturi egale
mul fierului şi al făuritorilor, lui Iriahzării socialiste a ţării. H u ­ şi ocrotirea copiilor. ale sînt distinse cu ordine şi medalii
ale R.P.R., au
înalte titlu ri
primit
'a fost însoţit de fapte zguduitoa­ nedoara, ca principal centru al Şi astăzi in lumea capitalistă via­ de „Laureat al premiului dc stat",
re. Citeva sumare incursiuni iu industriei grele, a beneticial in ta lemeilor este lipsită de drepturi. „A rtis t al poporului", „Maestru e-
documentele vechi slut eloc­ anii sesenalului de investiţii în Femeile silit dispreţuite, sini ţinute nient al artei", învăţător, profesor
departe dc viata politică, economi­
vente. valoare de peste 11,2 miliarde de că, socială si culturală. A ni de-a n u ­ sau medic emerit.
Acum două secole, minereul lei. dul regimul burghoy.o-niosiere.se din Ilogala activitate polilică si cui-
de la Ghelar şi Tcliuc era topit $ Marile dimensiuni ale „ce­ kom inia a hărăzit femeilor o soartă tural-cdueativă desfăşurată in rin-
iu II ateliere. La Govăidia, un tăţii de metal" au iost ridicate de asemănătoare. dul femeilor a dus ia ridicarea con­
singur jurnal producea cu o sulă constructorii LC.S.H. Pentru o- Cîlâ deosebire este inlre viaţa de ştiinţei lor. 0a se reflectă in atitu­
de ani mai tirziu 1.000 dr tone bicctivele înălţate aici. ei au ex­ azi. a femeilor din patria noastră so­ dinea nonă faţă de muncă si avutul
dc fonlă anual. Cu două decenii cavat un volum de pămint de 5 cialistă si trecutul înnegurat. Aspira­ obştesc. Preocupările gospodinei de
înaintea secolului nostru s-a pus ori mai marc dccit renumita pi­
ramidă a lui ICeops, s-au turnat ţiile si năzuinţele de veacuri au de­ azi depăşesc pragul căminului. Ele
piatra de fundul ie a Hunedoarei în temelii milioane dc metri cubi venit acum o realitate. Femeile din se ocupă în egală măsură de pro­
siderurgice, iar acum HO dc ani. de beton, iar pentru construcţiile Republica Populară Kornină se bu­ priul cămin cît şi dc infrumuseţarea
aici fumegau două furnale; iu cură do dreptul la muncă şi retribu­ şi buna gospodărire a oraşelor şi
ajunul primului război mondial, metalice ţi u lila jclc montate ar ţie egală cu bărbaţii, ele sînt par­ satelor.
li necesare mai mult de 33.000
uzina de fier atingea producţia de vagoane. ticipante active la viaţa economică, Cele aproape 30.1)00 de femei,
..record11 de 07.140 tone de fontă $ Laminorul de sirinâ, cons­ culturală si politică a tării, iau par­ muncitoare, inginere şi lehniriene
anual. te l.i conducerea treburilor obştcsli. din întreprinderile regiunii noastre
truit in anii şcsenalului la un
Izbită puternic dc dezvoltarea înalt nivel de automatizare, poate Capacitatea lor de muncă, energia participă cu entuziasm la realizarea
inegală capitalistă Hunedoara a produce anual un fir dc otel şi spiritul dc iniţiativă au căpătat sarcinilor de producţie, la îm bună­
cunoscut momente dramatice. In l l i i f l i beton care poate înconjura dc 20 un cîmp larg de acţiune. tăţirea calităţii produselor. Pentru re­
10.12 producţia a incclat. Furna­ de ori păminlul la Ecuator. Inlilm m astăzi femeile in cele mai zultatele obţinute in muncă, un ma­
lele au fost stinse. Abia după © La Hunedoara şi Călan, în diferite locuri dc muncă, ocupînd re număr de femei au primit insig­
cifiva ani., conjunctura pregăti­ perioadj I9C0-I961, s-au dat in funcţii de răspundere în conduce­ na dc „Fruntaş in întrecerea socia­
rii celui dc al doilea război mon­ lolosinlâ. în medie, cile 4 apar­ rea unităţilor economice, culturale listă" pe anul 1964. Apreciindu-se
dial a aprins iarăşi jocul. S-au !1 V, tamente pe zi. sau in activitatea obştească. competenta cu caic muncesc, nu m e­
încropit la repezeală cifcra cup­ La strung sau războiul de leşul, roase femei conduc brigăzi $i echipe,
toare Martin ţfi un laminor rare. muncind pe ogoarele înfrăţite, în sînt membre ale consiliilor de con­
in 104.1, dădeau o producţie de laboratoare sau la catedră, în lum i­ ducere ale cooperativelor agricole
cincizeci dc ori mai puţin declt Ca urmare a im p o rta n te lo r fon d u ri de investiţii alocate de stat nile rampei, sau în atîtea alte do­ de producţie. La culturile de cîmp,
astăzi. pentru creşterea capacităţii de producere a m etalului, la Hunedoara 0 DATA CU 0RASU1 menii ale vieţii, femeile s-au a fir­ in sectorul zootehnic. în grădini, li­
O nonă istorie se făureşte dc au (ost m odernizate vechile furnale şi s-au construit altele noi. In mat cu tărie ca tovarăşe harnice si vezi si vii, femeile cooperatoare lu­
atunci la Hunedoara, liste o is­ anii p la n u rilo r cincinale s-au construit şi pus în fun cţiune furnalul nr. talentate. Datorită condiţiilor create crează pentru sporirea producţiei
torie a izbinzilor necontenite pe 6 cu un vo lu m util de 450 m e. şi furnalul nr. 5 de 700 m c., iar în de orînduiren noastră socialistă, a- vegetale si animale.
drumul industrializării socialiste sesenal a fost dat în exploatare furnalul nr. 7 de 1000 m c. La noile pioape 30 la sută din numărul to­ Dragoslea şi interesul pentru fru­
a ţării. Făurarii ei trăiesc şi mun­ furnale, ca de altfel la (oale agregatele din com binat, tehnica şi ştiinţa Ştefan Tripşa, Erou al Muncii So­ La laminoare, maiştrii Adrian Ri- tal al salariaţilor sini femei. In u- mos au mobilizat mii de femei la
cesc turniud milioane de tone-de au devenit lucruri ele preţ ale o a m e n ilo r muncii. cialiste şi Aurel St «luciu, maiştri ote­ lop şi Dumiirti lonescu, lammatorii ncle ramuri, de pildă industria uşoa­ acţiunile gospodăreşti iniţiate de
metal la temelia economiei in­ luri. an crescut pe platformele cup­ Viorel Neag, Yasile Zăvălaş, sînt pur­ ră, ponderea lor este de peste 60 sfaturile populare, de deputaţi. La
ii orii oare a patriei. In fotofirnlie : Aspect exlerior de la furnalele 5-6. toarelor. Amindoi s-au dedicat între­ tătorii metodelor avansate de m un­ la sulă. In întreaga lor activitate ele întreţinerea fondului de locuinţe, la
ţinerii la cald a cuptoarelor M artin că. cei care lac ca agregatele moder­ aduc o contribuţie valoroasă la în­ amenajarea de spatii şi zone verzi,
— operaţiuni de mare înscmnălnle ne dc care dispun să funcţioneze in făptuirea măreţului plan de desăvâr­ femeile din regiunea noastră au c-
pentru productiviiatea muncii şi ca­ bune conditiuni. şire a construcţiei socialiste. feclual lucrări in valoare de peste
V i i litatea otelului. Au început dc la B Există în întregul combinai peste A slă /j prezenţa activă a femeilor 8 milioane lei.
n la sulă reparaţii )a cald si acum, ei 300 de ingineri şi mu]ti tehnicieni. este lot mai pregnantă în viaţa po­ Intim pinind ziua dc 8 Martie, fe­
si oamenii lor, au ajuns la 0.7 la sulă. Sini oameni cu o bogată experienţă litică si de stat. Pentru alegerile de meile din ţara noastră se prezintă
E un procent rari' slă alaiuri de cele şi cultură tehnică, conducători pri­ deputaţi în Marea Adunare Naţio­ azi in fata urnelor conştiente că vo­
Pilă după lilfi, colundorul Hunedoa­ mii di: la Uzina de semicocs din Sn geometria balelor si agregatelor nală şi sfaturile populare care au tul lor dat candidaţilor F.D.P., va în­
rei a depănat nenumărate lapte de Călan. Corespunzător (■'nulelor dc di- mari proporţii ale Hunedoarei şi mai bune rezultate obţinute pe plan cepuţi ai marilor agregate. Cheorglie Ioc astăzi <ui fost propuse zeci de semna încă un pas pe calea ridicării
Roman si Ion Dinu de la
furnale,
mondial. Tot la olelăni, p rim lo p ito rii
eroism cotidian alo miilor de side­ materii prime, a fost proieclală si Călanului. se traduc simplu în pon­ Ion Prodan. Constantin Lnarlu-, A le ­ Aurel Surdu dc la fabrica de aglo­ nui de femei. Aceasta constituie o patriei pe culmi tot mai înalte.
ru rg ic i si constructori. La Călan s-a construită o nouă fabrică de aglome­ derea regiunii noastre în produc ţia de merare nr. 2, Nicolae Sînlimbreanu
ridicat în anii noştri un furnal mo­ rare a minereurilor, iar pentru spo­ metal a întregii ţări. Comunicatul Di- xandru Nojogun, Florinii Haiduc $i si Mihai Crigore de la oţclării, Va-
dern. La Hunedoara s-au construit rirea producţiei de fonlă s-au con­ recliei Conlrnle rlo Statistică, publi­ mulţi al I i i, au învăţat să elaboreze
mai întîi L'/in.i rocso-chimică şi struit furnalele nr. 5 si 7. utilate la cai recent in presă, arată volumele oteluri de înaltă cablate, lără repro­ m Ic Yăzdăuteami si Cheorglie Ma-
prim a fabrică de aglomerare. Dc un nivel tehnic superior. absolute la finele anului 1964 obţi­ şuri din partea beneficiarilor. loescu de la laminoare — sînt oa-
la intrarea in funcţiune a acestor Asta in olclârii. l a furnale' o sea­ n u n i de prestigiu, care au investit
Ridicarea producţiei de fontă a fost nute pe ansamblul economiei naţio­ multă pricepere şi rliib /u m lu pentru
prim e obiective se împlinesc 10 o condiţie de bază in creşterea conţi- nali'. Hunedoarei îi revine din acest mă de oameni ca Cihcorghc Cismaş.
ani Un deceniu de muncă. îm bo­ Nicolae M diinn i, llie Mitcă şi A le­ hunul mers al secţiilor lor.
găţit mereu cu noi şi noi realizări. lăţii do otel produs la Hunedoara. mare volum de producţie 6b,!) la sută xandru Olani, şi-au înscris numele in Am citai citeva nume. Dar preci­
Olelăria M artin nr. 2. care astăzi nu­ fontă, 64.6 la sută oţel. 51,7 la suiă
Pe măsura dezvoltăm economici în­ rinclul de frunte al siderurgişlilor hu- zăm din nou că alţi zeci do mii de
mără !l cuptoare de mare rapacitate, laminate şi 87,9 la sulă cocs meta­
tregii ţări, a sporirii volum ului acu­ olelăria veche modernizată si otelu- lurgic. nedor«-ni piui aportul lor deosebit la oameni pot fi daţi ca exemplu. Toii
mulărilor socialiste, la Hunedoara s-a reducerea consumului de cocs $i r i­ au crescut o dată cu Hunedoara şi
intensificat ritm ul constructivi dc o- na electrică sînt capabile să producă O dovadă grăitoare că Hunedoara dicarea in d icilo r ci? utilizare a fu rn a ­ se simt legali de această uriaşa si
bieclive industriale. Pină in 1961, uzi­ milioane de lone de otel anual. In merită cu prisosinţă numele dc ce­ le lor. M erită am inliti la capitolul ..fur­ impunătoare cetate dc metal. Nu e-
na cocsocliimică a ajuns lo o capa­ anii sesenalului, pc lingă lainmoarcle tate a metalului fierbinte, expresie a nale" ciîiva oameni do la iurnaiul nr. xislă cuptor sau instalaţie unde „ v e ­
teranii" de azi ai combinatului — cu
citate de pcsie un milion lonc de blummg şi 650, s-a inăltai modernul muncii eroice a siderurgişlilor noştri 7, dc 1000 metri cubi, — Simion putină vrenic in urmă ei înşişi uce­
cocs anual si numeroase secţii c h i­ caro, aniversind an de an izbinzilo
complex al laminoarolor dc In Peşliş, liocule, clădesc prin munca lor o bază Jurca, Ion Vosilesru, Nicolae Măr- nici — să nu transmită color mai
mice. Aceaslă uzină asigură furna­ m le sru şi nllii — care au realizat in noi meseriaşi ştafeta înaltei califi­
lelor cocsul necesar, fabricat in cca care asigură valorificarea la iu i ni­ solidă pentru noi si minimale succe­ zilele dc început ale lui !9R5 indici cări. L<r- locurile de muncă sau iu
mai Vnarc parte din cărbunii oxlraşi vel superior a metalului hunedorean. se. în întrecerea pentru metal mai mnn de utilizare a furnalelor, iu con­ şcoala profesională — scoală ce nu­
in Valea Jiului şi din semicocsul p ri­ Toate aceste lucrări, materializate mult $i dc bună calitate. diţiile reducerii consumului de cocs mără in prezent peste 1.600 de elevi
la mai puţin de 700 kg pe tona de — s-au calificat mii dc furnalişli,
fonlă. cocsari. olelari, laminatori.
A i 1.700 de adrese

Sallul Hunedoarei de la bălfina si rală „fonlă do turnătorie". Ca să în ­
rudimentara uzină de fie»' la combi- ţelegem mai bine „calităţile" acestui
Intre obiective­
le industriale cu nulul do azi ivj se referă mimai la produs, ajunge să arătăm că pro­
proporţiile greu de cuprins in priviri dusele realizate la Călan erau doar
care s-a îmbogă­
ţit Călanul in ul­ ale marilor agregai o. Acest salt este sobele, oalele, craliţolr. chiuvetele.
timii ani este şi mai întîi de toate un salt de ordin Astăzi, Călanul produce tot fontă, cu
termocentrala A- calitativ. Lucru perfect valabil şi pen- denumirea generală dc „turnătorie",
tributul principal 11 vi Călan. Cele două centre -siderur­ dar utilizările nici nu suferă com­
al acestui agregat gice şi. mai ales Hunedoara, au sta­ paraţie. „V icto ria " livrează fonlă
tornicit prin mii dc fire, legături trai­ pentru construcţia de maşini a ţării
îl constituie me­ D iscuţie într-o clipa de râgaz.
canizarea şi auto­ nici' — colaborare şi cooperare rod­ si produce' ea însăşi cea mai mare In fotOQralie: m uncitoare de la fabrica „Sebeşul" din Sebeş.
nică — cu toate oraşele patriei care, parte a utilajului de turnare pentru
matizarea. Foto: V. O N O IU
in proaspetele manuale de geografic oţclării.
economică figurează cu industrii con­
Două produse din două centre side­
structoare de maşini. rurgice, Gama m ărfurilor care pleacă
In anii avinlu lu i general al econo­ zilnic de la Hunedoara pe magistra­
miei patriei şi cu deosebire în aceşti lele căilor ferate in ritm de aproape
ani ai desăvîrşirii construcţiei socia­ 1000 de vagoane pc zi, trebuie insă
liste. combinatul siderurgic a stabilit
rcm plolală cu laminatele. Complexul
legături cu pesle 1.700 de întreprin­ de laminoare de la IVşiiş. înălţat în
deri. Creşterea numărului beneficia­ cea mai marc parte în anii şesenn-
rilor a fost dictată iui numai de ne­ . lului, produce peste 60 de sortimente. a întreprinderea industrială de altele. Măsurile luate au contribuit
voile cantitative ale economiei şt dc stat ,,Viscozau din Lupe ni este la îmbunătăţirea substanţială a ca­
Inginerul Ion Voina. maistrul Dum i­
capacitatea creseindă a Hunedoarei, tru lonescu, inginerul Cheorglie Ma- zi de lucru. Peste tot. in toate sec­ lităţii produselor. In luna februarie
( i, şi de nevoile de melal de inailă îc-cscu, sau oricare alt laminalor pot ţiile. se munceşte intens pentru a întreprinderea a reuşit să dea 68 la
i (alitate. Acestor cerinţe majore, si- să confirme prin fapte că în ultimii trimite fabricilor din ţară cantităţi sută din totalul de fire „ extra" plus
o i i M r caiui derurgislii hunedoreni le-au răspuns ani, combinatul a înscris pc fişele de cit mai mari de fire din mătase ar­ „prima", ceea ce înseamnă respec­
I u l l H v w u cu cinste. Ei au făcut o preocupare expediţie către beneficiari o mare tificială. Printre cei care işi desfă­ tarea angajamentului luat.
centrală din calitatea metalului, din varietate dc profile H, I, condor, ar­ şoară activitatea la întreprinderea / n procesul de producţie se nasc
diversificarea producţiei siderurgice amintită sc află şi numeroase mun­ iniţiative demne de rema-cat.
Să mergem în noile locuinţe. La elegant, cu blocuri zvelte, curate, care mătură de mină, oţel rotund pentru
La Hunedoara şi Călan se plămă­ intr-o largă gamă de sortimente. In­ lovi, şină de tractor, sîrmă. benzi citoare. Despre străduinţa lor pen­ La cercul de economie concretă s-a
deşte metalul. Nu este uzină meta­ olelari) Constantin Ennche, Ion Pro- nici nu se poate compara cu mărun­ ginerul şef al oţelăriilor, Cheorglie pentru ţevi sudate cir. Rroşlo, sor­ tru creşterea necontenită a presti­ predat o lecţie in legătură cu cali­
(lan. la . Jurnaliştii Nicolae Mărcules- tei colonie do altădată. $i aici s-au
lurgică in ţară care sa nu folosească construit peste 1.000 dc apartamente N'ădulescu, arăta înlr-una din zile că timentul se va lărgi pc măsură ce giului întreprinderii se pot spune tatea firelor. Din discuţiile purtate
fonta, otelul sau laminatele produse cu, llie Mitcă. la numeroşi alţii. Ca­ eticheta „C.S.H." osie pusă in mod hunodorenii studiază cerinţele con­ multe lucruri. s-a născut ideea amintită dc a preda
mere spaţioase, Irumos mobilate. confortabile, două scoli, complex co­
rle harnicii siderurgişti dc* aici. Com­ curent pe mai mult de 17(> dc mărci strucţiei de maşini $i aplică in prac­ ţTrma Farcaş, secretara comite­ şi prelua maşinile de bobinaj din
Străbatem bulevardele si străzile mercial. Industrializarea socialistă,
binatul de la Hunedoara a luat pro­ prezentă aici prin dezvollarea Uzi­ de oţeluri. $i, trebuie să spunem, tică cele mai noi cuceriri ale tehnicii n tu lu i de partid pe întreprin­ mers. Propunerea s-a transformat in
porţiile unui adevuiat gigant. La nu­ aşi alt ale. cu pomi. Hori. mu li o flori ..C.S.H." osie o marcă de prestigiu in domeniul laminării. dere, ne-a vorbit despre preocupa­ i>iiţiativă şi a fost extinsă in toată
de cum vine primăvara pină toamna nei „V ictoria", prin construirea semi-
mai cîţiva kilometri. Uzina „V ictoria" iu i numai in ţara, ci si peste hotare. Si încă un aspect important. Hunc- rea întregului colectiv pentru. înde­ secţia. Fa a dat rezultate din cele
din Căian trăieşti.' prefacerile epocii tirziu. cocserici şi a turnătoriei dc Imgotie- M ulte ţări, cu tradiţie în fabricarea dorenii nu s-au mulţumit numai cu plinirea sarcinilor de producţie. Re­ mai bune.
re. a Irezit la viaţă nouă această a-
noastre. Noua Hunedoara este o oglinda a şozare. metalului, aduc elogii oţelului produs această diversificare firească a pro­ zultatele obţinute confirmă acest lu­ 1 uite din muncitoarele fabricii,
ceea ce înseamnă grija pentru om. îu combinatul hunedorean.
Dar oamenii, cei care plămădesc ducţiei. La fiecare marcă de oţel, la cru. In anul trecut, au fost date in timpul lor liber, sint antre­
la siderurgiştii
Acasă
clin Călan
metalul, care nu inăltai cu inimile Statul nostru cheltuieşte <ui de an e bine, frumos. Ei îşi iubesc oraşul Să concretizăm cu citeva aspecte. fiecare sortiment de laminate ei au peste sarcinile de plan 7.500 kg fire nate la diferite activităţi cultural-
şi puterea mintii lor aceste moderne sume tot mai mari pentru sulerurgiş- Metalul din oţelăriilc noastre serveş­ căutat si adus mereu noi şi noi îm ­ dc mătase. Pentru meritele deose­ educative. A neta Fcobescu e o cu­
întreprinderi socialiste ? Oricărui tii lumcdorcni. Citeva cifre : în 1964 lor ra şi hunedorcmi, pentru că aici, te la fabricarea utilajului petrolier, bunătăţiri calitative. In perioada pla­ bite in activitatea profesionold pe noscută interpretă de muzică uşoa­
lingă uzinele în care muncesc se cre­
călător caro viziiea/u astăzi rele două s-au cheltuit 37 000.000 lei pentru ac­ tractoarelor, camioanelor, locomoti­ nului şesenal, producţia otelurilor anul 1964, III muncitoare au fost ră şi populară in cadrul formaţiei
ţiuni socinl-cullurale şi 193.000.600 de ează pentru ei condiţii bune de viată.
centre siderurgice i se înfăţişează velor Diesel electrice, ţevilor, ru l­ pentru ţevi a crescut de ?,4 ori, pen­ distinse cu insigna de „Fruntaş in clubului central al oraşului. Ea face
imaginea unor oraşe moderne. Hune­ Ici pentru construcţii de locuinţe,- Succesele lor in producţie, depăşirile menţilor si maşinilor. apaintajclor ii u rulmenţi de 20 de ori. iar a oţe­ întrecerea socialistă". ţiorle şi din brigada artistică de agi­
au fost asfaltate străzi cu o supra­ (Je plan, milioanele economisite, sc
doara de azi, clădită pe temelii noi. revarsă cu un efect binefăcător, de- electronice. Asta, ca să căm numai lurilor silicoasc pentru industria elec­ Pe baza rezultatelor obţinute iu taţie a fabricii. Senin Mesaroş, I.u-
se dezvoltă vertiginos. Vechiul oră­ faţă de 20.000 m p., iar altele cu 7000 citeva exemple. trotehnica de 5 ori. anul trecut, colectivul dc muncă şi-a creţia Mocanii şi Sime Dcrta fac
m p au fost p n v n lc ; s-au amenajai lerniinind contururi impunătoare a-
şel Hunedoara, înfundat In glod. cu La fel si la Călan. Înainte vreme, O mie şapte sute dc adrese in tară luat noi angajamente. Pentru înde­ parte din echipa dc dansuri a clu­
căsuţe piperniciţi', insalubre, avea 2(> hectare spatii verzi ; 3.800 m.p. cestor două oraşe cărora viito rul le uzina aceasta producea doar un sin­ si încă 14 peste hotare. Acolo tri­ plinirea lor chiar din primele zile bului. Multe din salariatele între­
aspectul unei comune mai răsărite. piele publice, s-au plantat 70.000 ar­ oferă minunate perspective. gur fel de fontă cu denumirea gene­ mite Hunedoara oţelul său. ale acestui an, s-a pornit o însufle­ prinderii au îndrăgit sportul. Echi­
Doar citeva case mai iriitoase" li­ buşti şi arbori ornamentali. ţită întrecere. Este semnificativ fap­ pa dc popice feminină a fost de
vrau şi cile un etaj. Numai „e m iru l" Ce posibilităţi culturale oferea ve­ tul că in lunile ianuarie şi februarie, niai multe ori campioană regională,
eivi pavat, eu bolovani. Alît. chea Hunedoara muncitorilor sidcrnr colectivul de muncă al întreprinde­ iar în prezent luptă cu şanse mari
Priviţi astăzi Hunedoara. Pc locu­ gişti? Nicnino. Dar astăzi? Un palat rii „Viscnza“ a realizai peste pre­ de a ocupa primul loc in campio­
■i|
rile vechilor baricn- alo oraşului se al culturii dintre cele mai moderne. • '; - -Băb? ’h 7 'M *S'.' '• • - N ' -•' ' ' .j?V. •' ■ vederile planului 4 .100 hg fire de natul oraşului Petroşani. Constanţa
4 *
'
-ţ.~ * "
află centrul nou. S-au. construit piuă s:\se clu bu ri între care strălu­ mătase Cit despre calitatea firelor, Moldovan, Cornelia Petrovici, Lia
m i s , pe dealul Chizibulm salbe dr ceşte clubul „Siclerurgistu!". 75 săli realizările vil erau la nivelul ce­ Paşca şi celelalte membre ale echi­
culturale, nnematograle, 30 de bi-. L.'„- S L - -4* V ' - u & .• - '• i,y ri.'^pr r . ' . V , '
blocuri pastelate, cu linii line, impu- rut. In cursul anului trecut şi în pei de popice se pregătesc intens
■ năloare. dineurile cu cile patru etaje blioleci şi cile altele. prim a lună a acestui au, calitatea a pentru a apăra culorile asociaţiei
sini considerate m iri pr lingă role La o a d u n a r e cetăţenească, medi­ - « <+m % u * j r* lăsat de dorit. Pentru icmedierea din care fac parte. Multe munci­
c u c îlr noua etnic cuie lisează înăl­ cul C.hcorghr l-arcaş vorbea despre t stărilor dc lucru, comitelui de toare sini pasionate cititoare dc
asistenta medicală. A amintit si des
ţimea oraşului. f>i ea O viguroasa re­ partid. împreună cu conducerea ad­ li Le rodiră Ana Taborschi. Maria
plică dată trecutului, oraşul şi-a fi­ pre Irecut. Cinci modici, ior acum 135 ministrativă, avind sprijinul celor Hordea. Sinziana Gţ/ur şi Silvia Bo-
xat manie verticale chiar la margi­ medici. S-a creai o puternică bază n\ai buni muncitori, a studiat po­ rangic slut numai citeva din zecile
materială pentru asistenţa medicală:
nea Iu:, linele în trecut începea pe­ sibilităţile îmbunătăţirii calităţii fi­ de salariate care işi completează bi­
riferia. fjapte mii şase sute. E o c i­ un spital cu 600 dc paluri, iar unu! relor. Pe baza propunerilor făcute bliotecile personale cu noutăţile a-
cu 700 dc paturi este in construcţie
fra bine cunoscută. Ea măsoară noul s-a intocmit. un plan dc rnăsuri leh- pămte in librării. Muncitoarele de
Cit despre aprovizionarea hunodo- nico-organizatorice cu obiective con­
oraş. noile apartamente care au fosi la „Viscoza" pot fi iutii uite des la
renilor este suficient să vizitezi zecile crete. S-a prevăzut printre altele res­ spectacole de teatru, la cinemato­
construite pentru siderurgişU in ul- de magazine, in care se găsesc cele pectarea parametrilor la spălarea bo­ graf ctc.
limii 14 ani Statistica arată clar că mai variate mărfuri. A crescut ne­ binelor. controlarea şi înregistrarea A m redat doar citeva aspecte
c.-Ue oraşul care, in anii noşlri, a cu­ contenit volumul mărfurilor vindule parametrilor din 20 in 20 de minu­ * ' din activitatea şi viaţa munci­
populaţiei. Acesta este un indicativ
noscut cea m.n rapidă dezvoltare, li- te, la sectorul finisaj s-a declarat toarelor de la Întreprinde ren. „V is -
grăitor al nivelului de trai lot mai o zi de curăţenie şi de întreţinere n
nind pasul cu combinatul — inima ridicat. maşinilor, la bobina j s-a introdus coza" Lupem. Sint fapte care ilu­
de oţel a ţării. Călanul este azi un orăşel modern, PANORAMA HUNcDOARti SOCIALISTE, controlul bobinelor, prin reflolare şi strează preocupările unui colectiv
V. ALBU
de muncă.