Page 3 - 1965-03

NR. 3163 Drumul socialismului' Pag. 3

DTN EXPERIENŢA ORGANIZA DE Control eficient,

ÎN CONDUCEREA ECONOMIEI

Obiectivul principal — îndeplinirea pe faze de operaţiuni

Calitatea producţiei e o -noţiune p rin tr-u n rebord neuniform . Tot în
complexă, lua nu poale fi p rivită blocurile A 1 şi B 1, în ju r u l piese­
xecutnte, să asigure documentaţia fragmentai pe etape, oricare ar fi lor de curăţare de la conductele do
sarcinilor de producţie gătească locuri le de muncă în aşa procesul de producţie. Calitatea nu scurgere, s-a efectuat un finisaj ne­
tehnică, materiale, scule şi să pre­
se realizeoză doar în stadiul final de
corespunzător, cu m uchii strîm be şi
fel îneît m in e rii şi ceilalţi m uncitori execuţie al unui b lo c ; bazele ei se ştirbite. Se cunosc de Ia o poştă,
să lucreze cu m axim um de randa­ pun încă de la temelie. In articolul cum zicea un zidar, locurile pe unde
înd eplinirea planului de producţie Nicolae Vasiu, Ruda, secretar Gheor- ment. de faţă ne vom referi la calitatea au trecut instalatorii. Reparaţia la
Ja toii in dicatorii prin realizarea u- ghe Lupea şi altele. Aicî, realizări­ Motărîrea conferinţei organizaţiei u cră rilo r executate pînă acum pe faianţa cioplită pentru montarea o-
nei producţii ritm ice şi de bună ca­ le frumoase obţinute în anul trecut raionale de partid Brad pune în faţa şantierul de locuinţe din zon«a Gojdu biectelor sanitare a fost făcută cu
litate, constituie o problemă p rin ­ au continuat şi în prim a lună ce s-a com uniştilor, tu tu ro r oam enilor m u n ­ a oraşului Deva. ipsos în loc de ciment alb, ceea ce
cipală a întregii munci de partid. scurs din acest an. O rganizaţiile de cii de la Exploatarea m inieră Bar/.a In acest an, constructorii şi-au în­ dă în p rim u l rînd un aspect neplă­
'Ţ}a indicaţia com itetului de partid bază am intite, annlizînd periodic ac­ sarcina de a se ocupa mai m u lt de ceput activitatea în condiţii m ult mai cut. In unele apartam ente din ace­
de la E. M .Barza, organizaţiile de tivitatea sectoarelor si elaborind ho- buna gospodărire a m ijloacelor a- bune ca altădată, atît sub raport ca­ leaşi blocuri se observă şi o denive­
bază analizează în adunările gene­ tâ rîri concrete, legale de procesul locate producţiei, cu alte cuvinte de lita tiv, cit şi cantitativ. Din in iţia ­ lare între pardoselile de mozaic şi
rale probleme m ajore ale producţiei tehnologic, au făcut ca în fro n tu ri­ a încadra producţia in preţul de cost tiva conslructorilor, în blocul A 1 s-a cele de parchet. In bucătării,
le de lucru asistenţa tehnică din planificat. pe alocuri, uşiţele de la coşuri sînt
ca: îndeplinirea plan ulu i la toţi in ­ executat mozaic în modele in te re­
Pentru aceasta, în fiecare secţie
dicatorii. calitatea m inereului şi a partea m a iştrilo r să fie tot mai sim ­ sau sector şi chiar la nivelul exploa­ sante, s-au m odificat balustradele montate strîmb. avînd un finisaj ne­
lu c ră rilo r executate, reducerea con­ ţită. la casele scărilor, m ajorîndu-se spa­ g lije n t în ju ru l lor. De altfel, ase­
su m u rilo r specifice la principalele M ajoritatea echipelor din subte­ tării sînt organizate comisii pentru ţiu l podestelor. Tot in blocul A 1 menea „m ă ru n ţiş u ri'' se înlîlnesc des­
materiale eic. Cu ocazia acestor a- ran, p rim in d a ju to ru l concret a! descoperirea şi valorificarea rezer­ parchetul a fost m ontat variat, în tul de frecvent la lu crările efectua­
m a iştrilo r şi tehnicienilor, ou folo­ velor interne, care cuprind cadre
nalize, com uniştii scot în evidenţă sistem şah, spic etc. te pînă acum. Situaţia aceasta ni se
nu numai realizările obţinute ci si sit cu mai m u lt curaj metodele a- valoroase de ingineri, m aiştri şi m i­ Supărător este faptul că nu toate pare greu de ju stifica t pe m o tiv eă
vansate de muncă ca: puşcarea se­ neri fruntaşi în întrecerea socialis­ la g ru p u l de şantiere din Deva exis­
deficienţele existente, care frînează operaţiunile sînt efectuate conform
bunul mers al producţiei. lectivă. podirea corespunzătoare a tă, oameni cu o bogată experienţă şi no rm ativelor tehnice în vigoare. Să tă un controlor de calitate. Ne în tre ­
vetrelor de abataj, cxtinzînd in ace­ pregătire profesională. Din păcate po rnim de l«a fundaţii. Se observă băm ee face tov. Fabriţius Di un or ?
Analizele făcute au fost întotdea­ laşi tim p in iţia tive le valoroase care insă, unele din acestea duc o acti­
că săpătura ş a n ţu rilo r s-a efectuat
una urmate de măsuri, care. rea li­ în cadrul exploatării s-au dovedit vitate sporadică, fără un plan de cu taluzuri slrîmbc. Din lipsă de De ce tolerează astfel de abateri ?
zate, au dus la îm bunătăţirea plan i­ Probabil ni se va răspunde că a în­
deosebit de eficiente. Tonte aces­ muncă bine stabilit. De aceea, şi s p rijin ire , la blocul C7 păm întul din
ficării muncii, la o mai bună orga­ tea au dus la îndeplinirea planului aportul lor este sub nivelul posibi­ tocmit note de constatare, rapoarte,
nizare şi aprovizionare a fro n tu ri­ taluz a căzut peste talpa fundaţiei referate şi alte scripte. Dar, numai
de m ineru şi metal, la sporirea pro­ lită ţilo r. turnată anterior. La acelaşi bloc, pe
lor de lucru. M ăsurile tehnico-orga- d u c tiv ită ţii muncii. O rganizaţiile de partid au datoria tronsonul 1, la centura de lasare atît nu e suficient. Pe şantier e ne­
nizatorire adoptate de organizaţiile să ia măsuri ca aceste comisii să se cesară mai des prezenţa acestuia pe
de partid au fast urm ate în acelaşi A r fi însă greşit să se considere întrunească lunar, sâ activeze pe s-au m ontat num ai a rm ă tu ri lo ng i­ flu x u l tehnologic, să evite chiar el
tim p şi de o muncă politică de masă că dacă colectivul exploatării se în ­ baza unui plan care să cuprindă a- tudinale fără etrieri, contrar no rm a­ abaterile de la disciplina tehnolo­
cadrează în sarcinile de plan nu ar tive lo r prevăzute. Un lucru des con­ gică de execuţie. De altfel, în ega­
eficientă. naliza d ife rite lo r aspecte ale proce­
mai fi nim ic de făcut. D im potrivă, statat pe şantier este şi acela că lă măsură, d«acâ nu mai m ult, se fac
La indicaţia com itetului dc partid, in faţa organ izaţiilor de partid se sului de producţie din care să re­ peste hidroizolaţia orizontală a fun­ vinovaţi şi m aiştrii coordonatori de
organizaţiile de bază din cadrul sec­ ridică probleme deosebit de im p or­ zulte propuneri valoroase cu p r i­ d a ţiilo r (s-a observat îndeosebi la lucrări. S itua ţiile semnalate in pre­
toarelor productive s-au în g rijit ca tante. In prim ul rînd trebuie luptat vire la creşterea p ro d u ctivită ţii m u n ­ blocul C 7) se circulă cu roabele de zentul articol nu sînt deloc in m ă ­
în fiecare echipă sau brigadă să Iu- cii, îm bunătăţirea calităţii m inereu­
pentru continua îm bun ătăţire a ca­ beton, fără ca hidroizolaţia să fie sură să con firm e prezenţa m a iştrilo r
• creze cel puţin unul sau doi m em bri lită ţii m inereului extras, pentru m en­ lui, reducerea consum urilor specifi­ protejată. în m ijlocu l echipelor, nu indică de­ S Ir ungarul Sulîcr Rudolf, do la Fabrica chimică din Orăşlle, îşi rea­
de partid. Spre deosebire de anii ţinerea ritm u lu i producţiei la nive­ ce, utilizarea raţională a m aşinilor Trecînd în revistă şi celelalte o- loc că din partea lor se asigură o lizează lună de lună sarcinile de plan, execută lucrări de bună calitate.
IN FOTO GR AFIE: Strungarul Sutlcr Rudolf, împreună cu tehnicianul
precedenţi, acum întrecerea socia­ lul sarcinilor stabilite. Trebuie ac­ etc. biective aflare în execuţie, am avut asistenţă tehnică corespunzătoare. Irlnca Nicolae şi cu maistrul David Gheorghe, veriîică calitatea unei
listă este mai bine organizată, an­ ţionat apoi cu mai m ultă insistenţă Unele deficienţe se manifestă şi prilejul să constatăm anumite defec­ piese strunjile, -
gajamentele luate în adunările de asupra descoperirii şi v a lo rifică rii pe linia introducerii tehnicii noi şi ţiu n i şi la efectuarea zid ăriilo r. La Exisiă în planul M.T.O. ai T ru s tu ­
dezbatere a cifrelor de plan sini rezervelor interne de la fiecare loc a extin de rii metodelor de înaltă blocul C 1 s-au zid it cărăm izi ce lui regional o măsură chibzuită, cu
caracter permanent, ce trebuie a p li­
mai concrete, mai mobilizatoare. Toi de muncă. productivitate cum sînt: exploatarea prezentau urme de zăpadă şi gheaţă. cată pe fiecare şantier: o dală pe săp-
mai m ulte echipe şi brigăzi depun O atenţie mai mare trebuie să a- pr.n înmagazinarea m inereului, me­ Z idă ria prezintă rosturi orizontale tămînă să se efectueze cu exigenţă Pentru lam inoare
efo rtu ri susţinute, reuşind astfel să corde organizaţiile de bază folosirii toda de exploatare cu front lung, mai m ari de un centim etru şi rosturi sporită un control de calitate la toa­
acesta !a
turnătoria I a
A n u l
se ridice la nivelul celor evidenţia­ din plin a tim p u lu i efectiv de lu ­ extinderea petTorajului umed etc. verticale neum plute cu m ortar. La te obiectivele aflate în construcţie. U. V. Călan a început turnarea cu te se turna cu crusiă semidurâ).
te. Bine muncesc în această dire c­ cru. O rganizaţiile de partid trebuie In viitor, asupra acestor probleme, blocul D 6, unde a lucrat echipa con­ Din păcate acest lucru încă nu se In secţie se mai aplică din acest
ţie organizaţiile de bază de la sec­ să se ocupe in prim u l rînd de buna organizaţiile de partid trebuie să-şî dusă de Iosif Tamaş, acestea au va­ face. Iată de fapt încă o explicaţie lontă nodulară a etajelor de la m i­ an pe scară tot mai largă form area
toarele: V Valea M o rii, secretar Do­ organizare a procesului de produc­ concentreze mai m ult atenţia. riat între 2-3,5 cm. Deşi afară era nor pentru C. S. Hunedoara. Acest în amestec în tă rit cu b io xid de ca r­
de ce şantierul din Gojdu a rămas procedeu face posibilă înlocuirea e-
rin Buliga, IV Valea M o rii, secretar ţie. m aiştrii să stabilească cu o zi frig, zid a rii de Ia blocul C 1 utilizau pînă acum trib u ta r la acest im p o r­ bon. Procedeul perm ite reducerea
Ioan Pârău, 11 Dealul Fetii, secretar înainte lucrările fizice ce trebuie e- S. ORUON'AŞ m o rta r preparat cu apă rece fără a- tajelor turnate din oţel mnnganas. duratei op e ra ţiilo r de confecţionare
tant indicator. Conducerea şantie­ La producţie pe luna ianuarie bene­
daus de clorură de calciu. In faza a fo rm e lo r şi m ie zu rilo r şi conferă
ru lu i va trebui să sc urnească din ficia rul nu a trim is nici o reclama-
anterioară de lucru in care se gă­ această amorţeală, pentru ca sa în­ pieselor turnate o suprafaţă m u lt
I. M . Ţ E B E A sea, la blocul D 6 sîm buriî de beten drepte lu c ru rile cit mai e timp, ţie şi solicită cantităţi lot mai mari mai bună. P rin acest procedeu se
din acest produs. Procedeul a fost
arm at, lăsaţi în zidăria de la eta­ p rin tr-u n control eficient pe faze de toarnă grătare şi paturi de răcire
ju l I, aveau e lrie rii m ontaţi strîm b operaţiuni. exp erim e ntat tim p de 2-3 Iuni in pentru la m in o ru l de la Galaţi.
cursul anului trecut.
şi la distanţe m u lt mai m a ri decît
DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI VOLUNTARI se prevedeau in proiect (24-28 cm.), N. MAT1Ş, tehnician la un nou produs turna t cu fontă nodu­ ad junct al şefului secţiei
A. O A H G Â
In viito ru l apropiat va fi asim ilat
ing. M I I I A I M A R T E S C U
lucru ce poate dăuna calităţii rezis­
tenţei acestora. Ba mai m ult, la blo­ Inspecţia regională de control lară. Este vorba despre c ilin d ri pen­ turnă toria nr. 1 dc la
în construcţii tru la m in o r cu crusiă dură (înain­
cul A 6, la parter şi etaj, sîm buriî Uzina „V ic to ria " Călan
prezentau segregări pronunţate din
Producţie ritmică eri, elecli o-)ăcătuşi, trolişti, meca­ ad m in istra tivă în aplicarea celor cauza neeompactării corespunzătoa­
mai eficiente soluţii pentru bunul
nici pentru compresoare şi manipu-
lanţi pentru maşinile de extracţie. mers al întregii activită ţi. re a betonului. D in păcate, cei care
şi de calitate Cursurile au fost absolvite de către IO A N T K II'A N au efectuat astfel de lu crări au gă­
156 m uncitori. Pentru ridicarea ca­ secretai’ al com itetului dc partid, sit şi o „soluţie" de remediere: go­
Bilanţul oclivilă ţii desfăşurate tn lific ă rii m a iş trilo r şi tehnicienilor a ing. L A Z A R POP lu rile rezultate din segregare au fost
anul trecut de către colectivul dc fost organizat un curs cu 21 de par­ director um plute pa rţial cu m o rta r de c i­
muncă de la întreprinderea minieră ticipanţi în cadrul căruia cei mni ment de mai că necorespunzătoare (!).
Ţebea a fost bogat. Astfel, la pro­ buni ingineri au predat lecţii. în In ziua ra id u lu i înii'eprins pe
ducţia globală planul a fost re a li­ acest an, cu s p rijin u l comisiei ingi­ La odihnă şi tratament şantier, se montau fîşii prefabricate
zat în proporţie de 110,10 la sută, neri lor şi tehnicienilor a fost orga­ îa blocurile C I şi D 6; Din lipsă de
la producţia m arfă 108,7] la sută, nizat un ciclu de 24 conferinţe pen­ P rin grija com itetului sindicatu­ supraveghere din pat tea m aiştrilor
productivitatea m uncii fizică s-a tru m uncitori, din care pină acum lui, în anul 1964 m un citorilor, in g i­ între fîsii se lăsau rosturi variind
depăşit cu 5,6 la sulă. îar calitatea au fost predate două. precum şi un nerilor şi tehnicienilor de la I. M intre 2 si 4 cm. Este un procedeu
cărbunelui s-a îm bun ătăţit prin reU v ciclu de 5 c o n fe rin ţe , c u ,, manjpu- Ţebea lc-au fost repartizate un nu­ necorespunzător, deoarece rosturile
ducerea procentului de cenuşă cu lanţii m aşinilor de încărcat de la m ăr de 90 bilete penti-u odihnă şi respective, um plute u lte rio r cu be­
3,5 la sută faţă de admis. Economi­ mina Mesteacăn, din care, de ase­ tratam ent. P rin tre cei care au bene­ ton de îm pănare de calitate necores- în satul
ile la preţul de cost au însumat menea, au fost expuse două. In a- ficia t de aceste concedii se numără punzâtoare, vor genera fisuri longi­ U l
343.000 lei, iar beneficiile peste plan colaşi timp am acordai o maro aten­ m u n cito rii evidenţiaţi in întrecerea tudinale pe tavan. De altfel, la mon­
026.000 lei. ţie în tă ririi disciplinei în muncă, socialistă Cornel Niţă, şef de briga­ tarea fîşiilo r se manifestă deficienţe Cu m u lt înainte de in tra rea în ronnn din Ţara Haţegului. Despre
Cum s-au ob ţin u t aceste rezultate? reducerii absentelor nemolivate şi dă. Petru Şerban, miner, Teodor şi în ce priveşte ancorajul şi reze- Răchitova se văd pe dealul C io:- trecut oamenii nu au multe de Un vis vechi al lo c u ito rilo r aces­
motivate. Eficienţa acestor măsuri Gherman, miner, Ioan Stana, clec- marea acestora. dacului ruine le unui turn de pază, tor meleaguri n fost introducerea in
Din analiza a c tiv ită ţii trecute, co­ rezultă din situaţia rea liză rilo r ob­ tro-lăcâtuş şi «alţii. D a torită dem arării lu crărilor, în medievaJ, înco nju rat de şanţ. A p a ­ spus. A fost tot atît de sărac în fap­ casele lo r a becului electric. Visul
lectivul nostru a apreciat că unele te ea şi viaţa lor. A ltfe l stau însă
ţinu te în luna ianuarie şi în prim a Şi pentru anul acesta avem pre­ zona G ojdu s-a ajuns deja Ia execu­ riţia tu rn u lu i îţi sUrneşte curiozi­ a început să devină realitate. In
greutăţi intîm pina te pot şi trebuie jum ătate a lu nii februarie. In luna văzute un mare num ăr de locuri în ţia lu c ră rilo r de finisaj la unele o- tatea să afli c it mai m ulte lu c ru ri lu cru rile eînd e vorba de prezent. toamnă a fost introdus curentul e-
să fie evitate în viito r. Aşa, de p il­ S-au petrecut fapte care au schim ­
ianuarie ac., spre exemplu planul staţiunile balneo-elimateriee. încă biective. S-au constatat şi aici cîte- despre trecutul acestei aşezări, des­ lectrie în soţul Vâlioara. Urmează
dă, în cursul anului trecut, din cau­ producţiei globale a fost realizat in de la începutul anului au fost re va deficienţe. De pildă, în băi, la pre viaţa pe care o duceau bat com plet modul de viată al ce­ să fie electrificate satele Râchitova
za lipsei de m ateriale de susţinere proporţie de 106,7 la sută, la produc­ pactizate bilete unui nu m ăr de 17 blocurile A l şi B l faianţa nu este oamenii de prin aceste locuri. tăţenilor. Şi Ciula Mică.
la mina Mesteacăn, activitatea de Oamenii povestesc cu bucurie despre
ţia m arfă 106,2 la sută, la producţia angajaţi ai întrep rind erii. plană, ia r rosturile sînt neuniform e, Cî-teva exp lica ţii se găsesc la M u ­ Despre prefacerile ce au avut loc
producţie era afectată, fiin d astfel fizică 105 la sută, iar productivitatea lipsesc plăcile de colţ, racordarea zeul regional din Deva Se spune aceste fapte. Ei pornesc în a spune în u ltim ii ani in satele comunei Ră­
E M IL B A R
obligaţi sâ recuperăm rămînerea în muncii, valorică, a fost depăşită cu preşedintele com itetului sindicatului in tre faianţă şi tencuială s-a făcut că aici a fost un vechi sat de cneji cum în satu-l Mesteacăn aparţinător chitova s-ar putea spune încă m ulte
urm ă prin muncă în asalt. Ţînînd 6 la sută. Calitatea cărbunelui s-a comunei Râchitova nu a existat îna­ lucruri. Cetăţenii de aici şi-au con­
seama de acest lu c iu am luat din inte de August 1944 nici măcar un
îm bunătăţit prin reducerea procen- local de şcoală. Se înţelege că m u lţi stru it 270 case din cărămidă, in
tim p măsuri corespunzătoare. La lului de cenuşă cu 2.00 la sulă faţă sat funcţionează o bibliotecă bine
mina Mesteacăn s^au asigurat rezer­ cetăţeni erau neştiutori de carte.
de admis. In perioada 1-15 februa­ înzestrată, Ia Râchitova şi Boiţa ru ­
ve de materiale de susţinere, cre- rie pianul producţiei fizice s-a rea­ M oştenire grea cu care oamenii nu lează film , există un dispensar me­
lndu-se slocuri tampon. O altă gre­ lizat în proporţie de 101,5 la sută. s-au împăcat. Acum, la Mesteacăn
utate pe care am în tim p in a t-o în a- Annlizînd producţia zilnică pe pe­ este şcoală nouă, construită cu con­ dical şi m ulte altele. Ia r eînd este
nul trecut a constat în lipsa de mun- trib u ţia cetăţenilor. Lo caluri de şcoli vorba să treacă în revistă realiză­
rioada celor 45 de zile, reiese că pla­
oitoi i specializaţi pentru un nou nul s-a realizat in mod ritm ic. au mai fost construite la Boita, Ciu­ rile, oamenii amintesc şi de depu­
sector de exploatare dat în produc­ taţi. Sînt a m in tiţi mai ales deputa­
O co n trib u ţie de seamă la bunul la M are şi Ciula Mică. De reţin ut
ţie. Prin permanentizarea lor la lo­ mers al a c tiv ită ţii noastre şi-au a- ţii com unali Crăciun Iorgonî, Moise
curile de muncă şi încadrarea la eă înainte de 23 August 1944 exista
das-o şi şi-o aduc în continuare Popa, A ro n Avrâmescu, A ro n M ag -
cursurile d*e calificare am reuşit ca m em b rii şi candidaţii de partid care, şcoală doar la centrul de comuna
în prezent să dispunem de vin nu ­ la locurile de muncă, sînt mereu in unde funcţionau doî învăţători. A - descu, Cornel Dăbueeanu şi a lţii care
m ă r suficient de m un citori cu o pre­ şi-au adus cea mai mare c o n trib u ­
fruntea întrecerii socialiste, m obili- cum, de in stru irea c o p iilo r din sa­
gătire corespunzătoare. Aceasta s-a zînd prin puterea exem plului întrea­ tele comunei Răchitova se ocupă 21 ţie la înfăptuirea u n o r obiective de
realizat în special prin cursurile de ga masă de m uncitori. Ocupîndu-se cadre didactice. Cetăţenilor le place interes obştesc im portante.
calificare a m in tite care au fost o r­ cu competenţă de problemele eco­ înfrum useţarea şi buna gospodă­
ganizate pentru meseriile de mineri, nomice, com itetul de pa rtid în d ru ­ să compare viaţa grea din trecut cu rire a satelor este o problem ă care
ajutori m ineri, vagonetari, a riîfici- mă permanent conducerea tehnico- transfo rm ă rile de azi. La Râchitova
nu era locad de cămin cultural. Co­ stă perm anent în atenţia cetăţenilor
din Răchitova. In aceste zile se
rni, tetaj.l executiv al sfatului popular
discută m u lt despre măsurile ce
eomunaJ, deputaţii, au analizat în trebuie luate mai ales pentru con­
SPORT repetate rin duri po sib ilită ţile con­ strucţia unui Jocal de şooaJâ la cen­
stru irii unui loeaJ cu sală de spec-
taeole încăpătoare unde să se poată trul de comună şi pentru am enaja­
rea d ru m u lu i ee duce la Haţeg. S in t
desfăşura o activitate c u ltin a l-a rtis ­
lu cru ri pe deplin realizabile ţin in d
tică bogată. Cetăţenii au răspuns
Campionatul regional de tenis de masă chem ării şi in tr-lin tim p scurt, au cont că aici sint oameni harnici şi
construit un local modern. Loca­ pricepuţi.
Sala de sport a Institutului de reprezentanţii clubului Ştiinţa Petro­ lu ri de cămine cultu rale s-au mai Despre prefacerile care au avu t
mine din Petroşani a găzduit sîinbâ- şani: Truppâl A d a lb til şi Conslan- construit în satele Ciula Mică, Vă- loc în această parte a raionului H a ­
tă şl duminică campionatul regional • inescu Virgil. Victoria a revenit lui ţeg îţi vorbeşte cu o deosebită m in -
de tenis de masă masculin şi femi­ Truppâl cu 3 0 (21-9, 22-11, 2M 4 ), lioara şi Ciula Mare. A vîn d creată drie fiecare localnic. Şi, toţi doresc
nin. Ca şi la ediţiile prccedcnle şi care şi de această dală s a dovedit baza ma terială necesară, locui toi i i
aceasta s-o bucurat de participare a fi cel mai bine pregătit jucător al satelor comunei Răchitova au alcă­ ca aceste realizări să fie pe zi ce
numeroasă: 32 băieţi şi 16 (ele. După întrecerii. Pe locul 3 s-a clasat Stoe- tu it fo rm a ţii artistice de amatori trece mai mari.
2 zile de întreceri pasionante şi des­ nescu Ioan dc la Metalurgistul Cu- Numeroşi oameni ai muncii îşi petrec concediul in staţiunile dc odihnă de pe Valea Prahovei. care cinlă viaţa nouă pe care o tră­
tul de echilibrate, titlul de campion (jir. Dc remarcat faptul că pentru IN FOTOGRAFIE: In faţa cabanei „Clăbucel" din Predeal”. iesc. V. A L B U
al regiunii Hunedoara Io lemei a prima dată au fost prezenţi Ia aceasta
fost cucerit pentru a 5-a oară con­ competiţie şi copii, care au evoluat
secutiv de reprezentanta clubului destul de bine. Astfel au fost
sporliv Cugir, Dornic Anela, care a Păştinâ Rodiră, Pirvan Maria, Gavriş In cursul anului trecut, colectivul care sînt căptuşite cu cărămizi care
dispus în finală cu 3-0 (21-11, 21-9, Cornel şi Dogaru Marian, toti din de muncă de la întreprinderea de au o rezistenţă mică trebuie să li te c u lc i pe
21-3) dc Galoş Eugenia de la Re­ Cugir. antrenaţi şi îndrumaţi de că­ produse refractare din B an i Mare se schimbe des îm brăcăm intea inte­ ©
colta Miercurea, raionul Sebeş. Lo­ tre Crişan Nicolae. a o b ţin u t succese frumoase în a cti­ rioară. Acest lucru duce pe de o
cul trei a fost ocupat de Mihăilescu vitatea economică. Planul produc­ parte la scoaterea lor din uz mai la stra tific ă ri şi am luat o serie de din partea noastră, a tuturora, exis­ duselor, în vederea s ta b ilirii căilor
Valorica din Hunedoara. D A N MIREANU ţiei globale şi m arfă a fost depăşii, devreme, iar pe de alta la folosi­ măsuri pentru îm bunătăţirea cali­ ta mai m ultă preocupai^. Noi nu am de îm bunătăţire a calităţii. In urma
La băieţi finala s-a dispulal inlre corespondent iar calitatea produselor a fast m ult rea unei cantităţi mai m ari de ma­ controlat întotdeauna care este cali­ constatărilor efectuate pînă in pre­
îmbunătăţită. Ca urmare, în tre p rin ­ teriale şi manoperă. In cazul cind tăţii cărăm izilor refractare. In urma tatea m ateriei prime. Este adevărat, zent noi am luat deja unele măsuri.
con tro lu lui efectuat
am dedus că
schimbate
cărăm izile nu
sînt
la
Concurs de verificare a atleţilor derea nu a p rin ţii nici un refuz de timp, din cauza uzurii lor se produc stra tifică rile din produse se datore.se în laboratorul în tre p rin d e rii nu a- De pildă, am extins sortarea mate­
la beneficiari.
riei prim e p rin elaubaj şi am in ­
Era de aşteptat ca rezultatele bune in filtra ţii, pe rforări care duc la pier­ în p rim u l rînd materiei prime. De vem create con diţiile necesare pen­ trodus fabricarea cără m izilor prin
tru
efectuarea tuturor analizelor (i-
Pentru verificarea stadiului de pre­ locul II Mariş luliana din Lupeni, să constituie peniru m uncitorii, in ­ derea unor însemnate cantităţi de mai multe luni p rim im argilă care zico-lhim ice, dar puteam cere s p ri­ procedeul semî-uscat. La tonte cup­
uneori prezintă pietrificări, iar alte­
gătire a lotului de sportivi din re­ 3,14''. locul III Pavel Elena din De­ ginerii şi tehnicienii de aici un im ­ oţel. ori este m-ni plastică, are fie granule jin de la alte în tre p rin d e ri care au loarele am mărit temperatura de
giunea noastră, calificaţi pentru eta­ va, 3'16". bold spre noi succese. L u c ru rile însă întrebat care sînt cauzele care au laboratoare cu aparatură modernă. ardere a produselor. Dacă inaînte,
pa finală a campionatului republican Juniori. 2.800 ni. — locul I Vişan nu au stat chiar asa. Preocuparea in flu e n ţa t negativ calitatea produse* rotunde, fie colţuroase. Şamota, dc Apoi, nu am controlat suficient de pentru form area gazului de ardere
de cros, Consiliul regional U.C.F.S. Ioan, Hunedoara 8'27'\ locul 11 peniru îmbunătăţirea calităţii pro­ lor, tovarăşul Ştefan Tcreit, inginer asemenea, nu corespunde întotdeau­ bine felul cum se comportă materia foloseam lignit, acum folosim cocs.
şi comisia regională de atletism au Hangnnu Gheorghe, Hunedoara 8*35", duselor a scăzut. Şi rezultatul ? In şef, ne-a răspuns: na din punct de vedere granulom e- M aşinile şi utilaje le nu fost revizu­
organizat în ziua de 28 februarie la locul III Ularu Vusilc, Scoală profe­ luna ianuarie a.r. întreprinderea a — In general calitate*! produselor tt-ie. In tim pu l procesului de pro­ prim ă în procesul de producţie. ite în mod corespunzător.
Deva un concurs de verificare. sională Lupeni 8'38” . p rim it de la „In d u stria sirm ei" Cîm- fabricate la întreprinderea noastră ducţie fiecare fel de argilă şi şa- — Vă rugăm sâ ne spuneţi In v iito r ne-nm propus să ne preo­
La startul întrecerilor s-au prezen­ Seniori, 6.500 m., — locul I Koroşi pia T u r z ii” o sesizare în care se a- este bună. Totuşi, in ultim a perioadă motă se comporta d ife rit. Ameste­ ce măsuii au fost Juatc in ve­
tat 34 de sportivi şi sportive din o- Paul (Hunedoara) 20*16" 8 10. locul rată că ap ro xim a tiv 5.200 l»g. cără­ de tim p ne-am culcat pe lauri. Aşa cate, ele duc la unele deficienţe, cum derea realizării unor produse cupăm mai m u lt de ridicarea cali­
fic ă rii m u n cito rilo r. Apoi, vom cău­
rnşele Deva, Hunedoara, Petroşani şi II Peter Aron (Lupeni) 2105’’, locul mizi pentru oale sini de calitate sla­ se explică de ce în luna ianuarie ani de altfel s a şi intîmplal. dc cea mai bună calitate. ta să îm b u n ă tă ţim compoziţia cără­
raionul Orăştie. Au lipsit neju.sti(i- III Lupu Vasilc (Metalurgistul Cu­ bă. prezintă stra tific ă ri în interior. p rim it o sesizare de la unul din be­ An! depistat şi alte cauze. Cără­
cat sportivii invitaţi din raionul Brad. gir) 2 r0 6 ’r. La prim a vedere aceste cuvinte neficiarii noştri peniru calitatea nc- mizile despre care ne a sesizat be­ — Conducerea în tre p rin d e rii noas­ m izilor. In felul acesta dorim sâ li­
De asemenea nu a participat nici o La scmilond 3.300 m., sportivul Ion par sâ nu spună prea multe. Dacă corespunzătoare a produselor liv ra ­ neficiarul au fost fabricate prin p ro­ tre a trim is la „In d u s tria sirm ei" vră m be ne ficiarilor produse de ca­
invitată la categoria senioare. Paul de la Hunedoara a cucerit locul ne gîndim insă că s tra tifică rile m ic­ te. Desigur că n-am stat pasivi faţă cedeul umed. Acest lucru a făcut ca Cîm pia T u rz ii pe inginerul Andraş litate superioară, cnre sâ aibă o com ­
I cu timpul de 9'53‘V de reclam aţîile în tre p rin d e rii bene­ in tim p u l presării aerul închis în Petru pentru a u rm ă ri mai am ă nu n­ portare bună în procesul de p ro­
Iată rezultatele: şorează rezistenţa cărăm izilor, apa­ pastă să nu se elimine. ţit, îm preună cu specialiştii de a- ductiv.
Junioare, 930 m. — locul 1 Chera TIBERIU DRAC»AN re cît se poal" de limpede g ra vita­ ficiare. După prim irea sesizării, am Deficienţele puteau fi evitate dacii colo, modul de comportare a pro- L. D E M E T E Ii
Alexandrina din Hunedoara, 3'10", corespondent tea faptului, La oalele de turnare căutat care sînt cauzele care au dus